CM Septul interventricular:
Reprezintă un perete muscular
I se disting porţiunile musculară şi membranoasă
E tapetat cu endocard
Separă ventriculele de atrii
La copii constă numai din porţiunea musculară
CM Epicardul:
Reprezintă foiţa viscerală a pericardului seros
Are o structură similară cu cea a membranelor seroase
Deoarece constă dintr-o foiţă fină de ţesut conjunctiv tapetată cu mezoteliu e transparent
Tapetează cordul din exterior cu excepţia vaselor sangvine mari
Se continuă cu foiţa parietală a pericardului seros
CM Inima la nou-născut:
E de formă sferică
Are o masă generală de cca 24 g
E situată mai sus şi are o poziţie orizontală
Faţa ei sternocostală e dată de atriul drept, ventriculul drept şi cea mai mare parte a ventriculului stâng
Nu posedă muşchi papilari
CM Inima la copil:
Creşte mai intens în primul an de viață
Are linii limitrofe care diferă de cele ale adultului
Are muşchii papilari atrofiaţi
Nu posedă trabecule cărnoase
În septurile interatrial şi interventricular există orificii
CM Cu privire la proiecţia inimii:
În condiţii de normă şocul apexian poate fi sesizat în spaţiul intercostal V la 9 cm spre stânga de linia mediosternală
Linia limitrofă superioară se află la nivelul marginii inferioare a cartilajelor costale II
Linia limitrofă dreaptă se întinde între cartilajele costale III şi V cu 1 - 2 cm lateral de marginea dreaptă a sternului
Linia limitrofă stângă se află la 2 - 3 cm medial de linia medioclaviculară stângă
Linia limitrofă inferioară coincide cu dreapta trasată prin cartilajele costale IV
CS Apexul inimii se proiectează:
La nivelul coastei V pe linie medioclaviculară stângă
La nivelul apofizei xifoide a sternului la două lăţimi de deget spre stânga
În spaţiul intercostal V cu 1,5 cm medial de linia medioclaviculară din stânga
În spaţiul intercostal V pe linie medioclaviculară stângă
La copii nu se proiectează
CS Zgomotul, provocat de valva mitrală se aude mai desluşit:
În spaţiul intercostal II din stânga, lângă stern
În spaţiul intercostal V din stânga, lângă stern
În spaţiul intercostal V din dreapta, lângă stern
În zona de proiecție a apexului
CS Zgomotul, provocat de valva aortică poate fi perceput:
În spaţiul intercostal III din dreapta, lângă stern
La nivelul fuzionării apofizei xifoide cu corpul sternal, din stânga
Pe linie sternală, la nivelul spaţiului intercostal V, din dreapta
În spaţiul intercostal II din dreapta, lângă stern
CM Cu privire la pericardul fibros:
Aderă strâns la centrul tendinos al diafragmei
E separat de stern prin muşchii sternali
La nivelul vaselor sangvine mari se continuă cu adventicea acestora
E tapetat din interior cu foiţa parietală a epicardului
Din anterior şi din părţile laterale e acoperit de pleură
CM Pericardul seros:
Constă din doua foiţe - parietală şi viscerală
Foiţa lui viscerală tapetează epicardul
Produce lichid pericardic
E fixat de stern prin ligg. sternopericardiace
Conține lamina muscularis pericardii
CM Cavitatea pericardului:
E delimitată de foiţele parietală şi viscerală a pericardului fibros
Reprezintă un spaţiu capilar
Conţine o cantitate infimă de lichid seros
I se disting sinusurile transvers, oblic şi interauricular
Comunică cu cavitatea pleurei prin spaţiile perivasculare
CM Sinusul transvers al pericardului:
Reprezintă un spaţiu îngust, situat în jurul pediculului vascular al cordului
Din exterior e delimitat de foiţa parietală a pericardului seros
Din interior e delimitat de foiţa viscerală a pericardului seros
Comunică cu sinusul coronarian
Graţie existenţei lui pediculul vascular al cordului poate fi circumtactat
CM Sinusul oblic al pericardului:
Se află sub faţa diafragmatică a inimii
Pentru a fi demonstrat cordul trebuie ridicat de apex şi întors spre dreapta.
E delimitat de venele cavă inferioară şi pulmonare stângi
Peretele lui anterior e format de miocardul atriului drept
E. Se continuă cu sinusul transvers
CM Scheletul moale al inimii include:
Aparatul ligamentar al pericardului
Inelele fibroase drept şi stâng
Inelele conjunctive din jurul orificiilor aortic şi al trunchiului pulmonar
Triunghiurile fibroase drept şi stâng
Porţiunea membranoasă a septului interventricular
CM Pe viu inima poate fi explorată prin:
Endoscopie cardiacă
Percuţie
Ecocardiografie
Coronarografie
Angiocardiografie.
CS Inima se dezvoltă din:
Ectoderm
Mezoderm
Endoderm
Recesurile branhiale
Intestinul primar
CM Triada Fallot include:
Stenoza trunchiului pulmonar
Defectul septului interventricular
Hipertrofia ventriculului stâng
Defectul septului interatrial
Hipertrofia ventriculului drept
CM Faţa inferioară (diafragmatică) a cordului:
Vine în raport cu centrul tendinos al diafragmulu
Se sprijină pe partea sternală a diafragmului
Pe ea trece şanţul interventricular posterior
Corespunde suprafeţei ventriculului stâng (mai mare) şi ventriculului drept (mai mică)
Corespunde suprafeţelor ambelor atrii
CS Incisura apicală a cordului:
Se află pe marginea stângă
Reprezintă segmentul inferior al şanţului interventricular posterior
Întretaie marginea stângă
Se formează prin confluerea şanţurilor interventriculare
Corespunde apexului cordului
CS Apexul cordului este orientat:
În jos, anterior şi în dreapta
În jos, posterior şi în stânga
În jos, anterior şi în stânga
Spre spaţiul intercostal IV
În direcţia processus xiphoideus
CM Cu privire la baza cordului:
E formată de atrii, iar anterior de aortă şi trunchiul pulmonar
Corespunde atriilor şi părţii superioare a ventriculului stâng
E orientată posterior, în sus şi la dreapta
Atinge spaţiul intercostal II din dreapta
Formează peretele superior al atriilor
CM Marginile cordului:
Ambele sunt ascuţite.
Cea dreaptă este mai ascuţită, iar cea stângă – mai rotunjită
Marginea stângă e rotunjită, deoarece peretele ventriculului stâng este mai gros
Marginea dreaptă corespunde ventriculului drept şi atriului drept
Marginea dreaptă este mai scurtă decât cea stângă
CM Cu privire la dimensiunile cordului:
Sunt egale cu dimensiunile pumnului individului respectiv
Diametrul longitudinal e de 12-13 cm
Diametrul transversal măsoară 9-10 cm
Diametrul antero-posterior e de 6-7 cm
La femeie sunt mai mari
CM Muşchii papilari:
Au formă conică
De la vârful lor pleacă corzile tendinoase
Pot fi simpli, bifizi şi multifizi
Au diverse forme
Muşchii papilari se mai numesc trabeculae carneae
CM Septul interatrial:
Separă atriile de ventricule
Prezintă un perete comun pentru ambele atrii
Pe faţa lui dreaptă este situată fossa ovalis.
La nivelul fosei ovale este mult mai subţire
Constituie peretele comun al ventriculelor
CS Pereţii atriului drept sunt:
Anterior, atrioventricular, septal, posterior
Anterior, posterior, superior, inferior, medial şi lateral
Septal şi superoinferior
Anterior, posterior, superior şi inferior
Anterior şi inferior
CM Cu privire la triunghiul Koch:
Se află în atriul stâng
Se află în atriul drept
Este delimitat de valvula sinusului coronar, ostiul atrioventricular drept şi fasciculul conjunctiv, care pleacă de la valvula sinusului coronar
La nivelul lui se află nodul Aschoff-Tawara
La nivelul lui se află nodul sinoatrial
CM Cu privire la auriculele inimii:
Reprezintă formaţiuni rudimentare
Se prelungesc din peretele anterior al atriilor respective
Reprezintă rezervoare de sânge
Se cunosc auriculul drept şi stâng
Auriculul stâng este mai lung şi mai îngust ca cel drept
CS Aparatul valvular al inimii este constituit din:
Valvele atrioventriculare dreaptă şi stângă
Valva trunchiului pulmonar şi valva aortică
Valva atrioventriculară dreaptă, valva atrioventriculară stângă, valva trunchiului pulmonar și valva aortică
Valvele semilunare ale trunchiului pulmonar şi ale aortei
Valvele tricuspidă şi bicuspidă
CM Valvulele semilunare ale trunchiului pulmonar:
Se află la marginile ostium tr. pulmonalis
Sunt trei: anterioară, dreaptă şi stângă
Au aspect de cuib de rândunică
Împiedică reîntoarcerea sângelui în ventriculul drept aflat în diastolă
Numărul lor e variabil