Care din următoarele afirmații NU sunt corecte:
există co-transport de Na+ și apă;
există co-transport de Na+ și H+;
există co-transport de Na+ și glucoză;
există co-transport de Na+ și Ca2+;
există co-transport de Na+ și aminoacizi;
Care din următoarele afirmații NU sunt corecte?
transportul activ secundar se bazează pe consumul direct al energiei ATP;
transportul activ secundar se bazează pe specificitatea pompelor;
transportul activ secundar constă în fixarea simultană a moleculelor de diverse substanțe pe un transportor comun;
transportul activ secundar utilizează energia unui gradient ionic de concentrație;
energia pentru transportul activ secundar rezultă din gradientul de Na+, consecință a unui transport activ primar;
miozina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
mioglobina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
actina este o proteină din filamentele subțiri ale miofibrilelor;
creatina este o proteină din filamentele subțiri ale miofibrilelor;
tropomiozina este o proteină din filamentele subțiri ale miofibrilelor;
prin sinapsa neuromusculară excitația se propagă unilateral;
prin sinapsa neuromusculară excitația se propagă bilateral;
are loc retenția (încetinirea) propagării excitației prin sinapsa neuromusculară;
în sinapsa neuromusculară este posibilă sumarea excitațiilor;
are loc accelerarea propagării excitației prin sinapsa neuromusculară;
există antiport pentru Na+/K+;
există antiport Na+/Ca2+;
există antiport Na+/H+;
există antiport Na+/glucoză;
există antiport Na+/aminoacizi;
excitația prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul excitării;
excitația prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul excitării;
excitația prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase;
are loc retenția (încetinirea) propagării excitației prin fibra nervoasă în strangulațiile Ranvier;
propagarea excitației prin fibra nervoasă se supune legii integrității fiziologice;
Care din următoarele afirmații sunt corecte?
pragul de excitație a fibrelor nervoase și musculare este egal;
pragul de excitație a fibrelor musculare este mai mic decât a fibrelor nervoase;
pragul de excitație a fibrelor nervoase este mai mic decât a fibrelor musculare ;
pragul de excitație a fibrelor nervoase este mai mare decât a fibrelor musculare;
pragul de excitație a fibrelor musculare este mai mare decât a fibrelor nervoase ;
teaca mielinică propagă impulsul nervos;
teaca mielinică este un izolator electric ;
teaca mielinică are funcția trofică ;
teaca mielinică participa la creșterea fibrei nervoase;
teaca mielinică asigura transportul unor mediatori;
suprarăcirea nervului duce la micșorarea pragului de excitație;
suprarăcirea nervului duce la micșorarea labilității;
suprarăcirea nervului duce la mărirea excitabilității;
suprarăcirea nervului duce la mărirea labilității;
suprarăcirea nervului duce la mărirea pragului de excitație;
difuziunea simplă are loc prin proteinele cărăus;
difuziunea simplă are loc prin exocitoză;
difuziunea simplă are loc prin canalele ionice;
difuziunea simplă are loc prin bistratul lipidic;
difuziunea simplă are loc prin pompe ionice;
hiperpolarizarea duce la micșorarea excitabilității pentru că se mărește valoarea potențialului de repaus;
hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilității pentru că se micșorează valoarea potențialului de repaus;
hiperpolarizarea duce la micșorarea excitabilității pentru că se mărește pragul de excitație;
hiperpolarizarea duce la micșorarea excitabilității pentru că se micșorează pragul de excitație;
hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilității pentru că se micșorează pragul de excitație;
micșorarea potențialului de repaus duce la mărirea pragului de excitație;
depolarizarea provoacă scăderea excitabilității;
hiperpolarizarea provoacă creșterea pragului de excitație;
mărirea pragului de excitație denotă o micșorare a excitabilității;
hiperpolarizarea nu modifică excitabilitatea;
substanță se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin transport activ primar;
substanță se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin difuzie facilitată;
substanță se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin canale ionice;
substanță se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin simport;
substanță se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin osmoză;
există cotransport de Na+ și apă;
există cotransport de Na+ și H+;
există cotransport de Na+ și glucoză;
există cotransport de Na+ și Ca2+;
există cotransport de Na+ și aminoacizi;
răspunsul local se propagă de-a lungul țesutului (fibrei) fără decrement;
răspunsul local corespunde legii "totul sau nimic";
răspunsul local corespunde legii forței (depinde de valoarea excitantului subliminal);
răspunsul local nu se propagă de-a lungul fibrei;
răspunsul local se sumează;
creatinina este o proteină din filamentele subțiri ale miofibrilelor;
ionii de Ca2+ cuplează excitația cu contracția;
ionii de Ca2+ împiedică contracția;
ionii de Ca2+ mențin contracția;
ionii de Ca2+ eliberează energia necesară contracției;
ionii de Ca2+ opresc contracția;
în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată în interior +;
în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafața externă -;
în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată în interior -;
în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafața externă +;
sarcina lipsește pe membrana celulei excitabile în stare de repaus;
potențialul de acțiune se supune legii "totul sau nimic";
potențialul de acțiune corespunde legii forței (depinde de valoarea excitantului supraliminal);
potențialul de acțiune se propagă de-a lungul țesutului (fibrei) fără decrement;
potențialul de acțiune se sumează;
potențialul de acțiune se propagă de-a lungul țesutului (fibrei) cu decrement;
prin fibrele mielinice transmiterea excitației este saltatorie;
prin fibrele mielinice transmiterea excitației este continuă;
prin fibrele amielinice transmiterea excitației este saltatorie;
viteza de transmitere a excitației in fibrele amielinice e mai mare decât in cele mielinice;
viteza de transmitere a excitației e mai mare în fibrele mielinice comparativ cu cele amielinice:
potențialul de repaus depinde de diferența de concentrații a ionilor pe ambele parți ale membranei;
intensitatea excitantului determină valoarea potențialului de repaus;
potențialul de repaus depinde de permeabilitatea selectiva a membranei pentru diferiți ioni;
activitatea pompei Na+/K+ menține potențialul de repaus;
potențialul de repaus este cauzat de intrarea permanentă a ionilor de Ca2+ în celulă;
la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potențialul de repaus se micșorează;
la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potențialul de repaus se mărește ;
la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea excitația;
la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, va apărea excitația;
la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea depolarizarea;
potențialul de acțiune apare la acțiunea excitantului suprapragal;
potențialul de acțiune apare la acțiunea excitantului subpragal;
potențialul de acțiune apare la acțiunea excitantului pragal ;
potențialul de acțiune se supune legii "tot sau nimic";
Care din următoarele caracteristici ale axonului este dependenta mai mult de diametrul sau?
potențialul de repaus;
durata perioadei refractare;
viteza de conducere a potențialului de acțiune ;
amplitudinea potențialului de acțiune;
activitatea pompei de Na-K;
Care din următoarele procese NU contribuie la hemostază locală (microcirculatorie):
expunerea plachetelor sanguine la collagen;
conversia protrombinei la trombină;
conversia plasminogenului la plasmină;
conversia fibrinogenului la fibrin;
eliberarea de tromboxan A2;
Care din următoarele procese NU contribuie la hemostază locală:
expunerea plachetelor sanguine la colagen;
conversia protrombinei în trombină;
conversia plasminogenului în plasmină;
conversia fibrinogenului în fibrină;
Care din următoarele substanțe, derivate din plachetele sanguine, sunt implicate în activarea lor:
tromboxanul A2;
trombina;
adenozindifosfatul (ADP);
plasminogenul;
ionii de Ca+2;