Glutamat dehidrogenaza:
este o enzimă din clasa hidrolazelor
este o enzimă din clasa oxidoreductazelor
în calitate de coenzime utilizează FAD şi FMN
ATP şi GTP sunt inhibitori alosterici ai enzimei
activitatea glutamat dehidrogenazei nu se reglează
Glutamatdehidrogenaza face parte din
hidrolaze
ligaze
oxidoreductaze
liaze
izomeraze
Guta:
principala modificare biochimică în gută este uremia
principala modificare biochimică în gută este hiperuricemia
este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza ureei
este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza nucleotidelor purinice
este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în catabolismul nucleotidelor purinice
Hemoglobina (Hb) participă la:
transportul sangvin al O2
transportul sangvin al CO2
reglarea echilibrului fluido-coagulant
transportul sangvin al fierului
reglarea echilibrului acido-bazic
Hemoglobina (Hb):
este o proteină tetrameră unită cu un hem
hemul este format din protoporfirina IX şi Fe 2+
HbA (adultă majoră) este alcătuită din 2 lanţuri polipeptidice alfa, 2 lanţuri beta şi din 4 hemuri
fierul din hem, în procesul activităţii normale a Hb, îşi schimbă valenţa: Fe 2+↔ Fe 3+
este o nucleoproteină
Hemoproteinele:
sunt proteine simple
toate hemoproteinele conţin protoporfirina IX şi Fe 2+
la hemoproteine se referă hemoglobina şi mioglobina
la hemoproteine se referă catalaza, citocromii, peroxidazele
mioglobina este o proteină oligomeră
Icterul hepatic microzomial (modificările pigmenţilor biliari):
bilirubina totală - cantitatea micşorată
bilirubina liberă - cantitatea mărită
bilirubina conjugată - cantitatea mărită
pigmenţi biliari în intestin - cantitatea crescuta
în urină apare bilirubina conjugată
Icterul hepatic microzomial este determinat de:
hemolize masive
hepatite virale
ciroze hepatice
afecţiuni biliare
hepatopatii alcoolice
Icterul posthepatic este cauzat de:
hemoliză
dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
stază biliară intrahepatică
blocarea parţială sau totală a canalelor biliare
diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
Icterul posthepatic (modificările pigmenţilor biliari):
bilirubina totală - cantitatea scăzută
bilirubina liberă - cantitatea crescută
bilirubina conjugată - cantitatea crescută
pigmenţi biliari în intestin - cantitatea crescută
în cazul obstrucţiei complete - lipsa urobilinogenului şi stercobilinogenului în urină
Icterul neonatal:
este determinat de o hemoliză intensă
este determinat de o „imaturitate" a ficatului de a prelua, conjuga şi excreta bilirubina
creşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate
bilirubina neconjugată trece bariera hemato-encefalică şi provoacă encefalopatie toxică
în icterul neonatal fenobarbitalul nu influenţează metabolizarea bilirubinei
Icterul prehepatic(hemolitic):
este determinat de diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
este determinat de hemoliza acută şi hemoliza cronică
în ser se măreşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate
conjugarea bilirubinei în ficat este dereglată
în ser creşte preponderent cantitatea bilirubinei libere
Icterul hepatic premicrozomial:
este specific sindromului Gilbert şi sindromului Crigler-Najjar I şi II
sindromul Crigler-Najjar este cauzat de deficienţa UDP-glucuronil-transferazei specifice pentru conjugarea bilirubinei
sindromul Crigler-Najjar este cauzat de o hemoliză intensă
în sindromul Crigler-Najjar I fenobarbitalul ameliorează metabolizarea bilirubinei
sindromul Gilbert este cauzat de deficienţa captării bilirubinei de către ficat
Icterul hepatic postmicrozomial:
este determinat de hemoliză
este cauzat de dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
este cauzat de stază biliară intrahepatică
este caracteristic sindromului Dubin-Johnson şi sindromului Rotor
sindromul Dubin-Johnson este cauzat de deficienţa secreţiei bilirubinei conjugate din hepatocite în capilarele biliare
Cauzele icterelor:
creşterea vitezei de formare a bilirubinei
diminuarea degradării hemoproteinelor
scăderea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
mărirea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina
scăderea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina
perturbarea eliminării bilirubinei din hepatocite în bilă
mărirea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
diminuarea sintezei hemoglobinei
tulburări extrahepatice ale fluxului biliar
diminuarea formării bilirubinei în celulele sistemului reticulo-endotelial
Inozinmonofosfatul (IMP):
este intermediar în sinteza nucleotidelor pirimidinice
este intermediar în sinteza nucleotidelor purinice
este precursor în sinteza AMP-lui şi GMP-lui
este precursor în sinteza UMP-lui şi CMP-lui
este produsul catabolismului AMP-lui
La catabolismul aminoacizilor participă enzimele:
topoizomerazele
acil-CoA-sintetaza
transaminazele
glutamatdehidrogenaza
acil-CoA-dehidrogenaza
La cromoproteine se referă:
nucleoproteinele
metaloproteinele
flavoproteinele
hemoproteinele
fosfoproteinele
Mecanismul reacţiei de transaminare (TA) a aminoacizilor:
TA are loc prin formarea unor compuşi intermediari (baze Schiff)
în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxalfosfatului (PALP) în piridoxaminfosfat (PAMP)
în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxaminfosfatului în piridoxalfosfat
alfa-aminoacid + PALP ↔ alfa-cetoacid + PAMP
alfa-aminoacid + PAMP ↔ alfa-cetoacid + PALP
Neutralizarea produselor de putrefacţie a aminoacizilor:
are loc în intestinul gros prin conjugarea cu acidul sulfuric şi acidul glucuronic
forma activă a acidului sulfuric este fosfoadenozinfosfosulfatul (PAPS)
forma activă a acidului glucuronic este CDP-glucuronatul
la conjugare participă enzimele hepatice UDP-glucuroniltransferaza şi arilsulfotransferaza
are loc în ficat
NH 3 este utilizat la sinteza:
ureei
acidului uric
acetonei
beta-hidroxibutiratului
acetoacetatului
NH3 este utilizat:
la sinteza aminoacizilor esenţiali
la sinteza corpilor cetonici
în aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului
la sinteza glutaminei şi a asparaginei
la formarea sărurilor de amoniu
Porfiriile:
porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în catabolismul hemului
porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în biosinteza hemului
porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în catabolismul bazelor azotate purinice
se caracterizează prin excreţia crescută de porfirine şi precursori ai acestora
porfiriile sunt exclusiv cutanate
Precursorul catecolaminelor:
glutamatul
tirozina
triptofanul
histidina
glutamina
Precursorul histaminei:
fenilalanina
aspartatul
Produsele finale de dezintoxicare a NH 3 :
asparagina
ureea
sărurile de amoniu
acidul uric
Putrefacţia aminoacizilor în intestin:
este scindarea aminoacizilor sub acţiunea enzimelor microflorei intestinale
are loc sub acţiunea enzimelor proteolitice gastrice şi pancreatice
conduce la formarea atât a substanţelor toxice
alcoolii, acizi graşi si cetoacizii sunt produse toxic
crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produse netoxice
Reglarea sintezei nucleotidelor purinice:
fosforibozil-pirofosfat-sintetaza (PRPP-sintetaza) este enzimă alosterică
amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică
AMP şi GMP activează PRPP-sintetaza
ATP şi GTP activează amidofosforiboziltransferaza
nucleotidele adenilice şi guanilice inhibă enzimele reglatoare
Reutilizarea bazelor purinice:
calea majoră este condensarea bazei purinice cu fosforibozil-pirofosfatul (PRPP)
PRPP + adenină → AMP + H4P2O7, enzima adenin-fosforibozil-transferaza (APRT)
PRPP + guanină → GMP + H4P2O7, enzima hipoxantin-guanin-fosforibozil-transferaza (HGPRT)
activitatea înaltă a HGPRT poate cauza guta
HGPRT posedă specificitate absolută de substrat