CM. Carbunculul se caracterizează prin următoarele semne:
De regulă, se dezvoltă în regiunea occipitală şi interscapulară
Nu se dezvoltă la bolnavii cu diabet zaharat
Pielea de-asupra focarului inflamator nu este schimbată
Abcesul are aspect de “fagure”
Simptomul de fluctuaţie nu este tipic
CM. Indicaţi regulile tratamentului chirurgical al carbunculului.
Efectuarea unei incizii în cruce
Excizia minuţioasă a ţesuturilor necrotice
Fiecare dintre abcesele ce au aspectul de “fagure” se va deschide prin incizie separată
Plăgile, de regulă, se lasă deschise pentru a se vindeca prin intenţie secundară
La finele intervenţiei pe plagă se aplică suturi pentru o vindecare primară
CM. Drept indicaţie directă către intervenţie chirurgicală în caz de suspecţie la abces al ţesuturilor moi servesc:
Durerile puternice în regiunea focarului de inflamaţie
Hiperemia evidentă a pielii şi edemul pronunţat
Prezenţa simptomului de fluctuaţie
Accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor în analiza generală a sîngelui
Obţinerea conţinutului purulent în timpul puncţiei focarului inflamator
CS. Agentul cauzal tipic al erizipelului este:
Streptococul
Stafilococul
Colibacilul
Pneumococul
Bacilul pioceanic (pseudomonas aeruginosa)
CM. Indicaţi formele clinice ale erizipelului.
Forma flegmonoasă
Forma abcedantă
Forma buloasă
Forma necrotică
Forma eritematoasă
CM. Indicaţi simptomele clinice caracteristice pentru forma eritematoasă a erizipelului.
Formarea bulelor, umplute cu lichid seros, pe piele
Hiperemia pielii sub forma “limbilor de foc”
Formarea sectoarelor de necroză cutanată
Hiperemia pielii sub forma “hartei geografice”
Simptomul de fluctuaţie
CS. În ce regiune a corpului mai frecvent se dezvoltă erizipelul?
Pe mâini
Pe peretele abdominal
Pe spate şi regiunea posterioară a gîtului
În plica interfesieră
Pe membrele inferioare
CM. În care forme ale erizipelului este indicat tratamentul chirurgical?
CM. Indicaţi elementele tratamentului complex al infecţiei chirurgicale?
Antibioticoterapia raţională
Terapia de detoxicare
Transfuzia de sînge integru cu scop de stimulare a imunităţii
Prelucrarea chirurgicală a focarului purulent
Indicarea citostaticelor
CM. Ce afirmaţii caracterizează just erizipeloidul?
Preponderent afectează pielea mâinilor
De regulă se dezvoltă pe fundalul insuficienţei venoase şi limfatice
Afectează persoanele ce contactează frecvent carnea şi peştele crud
Procesul infecţios evoluează ca o celulită
Pe piele apar vezicule cu exudat seros, ce pot fuziona
CS. Mastita puerperală se dezvoltă:
În al treilea trimestru de sarcină
În perioada de pubertate
În perioada de lăuzie
În perioada climacterică
În primul trimestru de sarcină
CM. În funcţie de localizare se disting următoarele forme de abcese a glandei mamare:
Abces intramamar
Abces suprafascial
Abces subareolar
Abces subpectoral
Abces retromamar
CM. Indicaţi simptomele tipice ale mastitei acute.
Ascensiunea temperaturii corporale
Retracţia mamelonului de partea inflamaţiei
Durerea şi senzaţia de distensie în regiunea glandei mamare
Pielea sub formă de “coajă de portocală”
Eliminări sero-hemoragice din mamelon
CM. Care dintre afirmaţiile enumerate sunt corecte?
Mastita reprezintă o patologie multiplu recidivantă
Porţile de intrare ale infecţiei în caz de mastită sunt fisurile mamelonului
Un rol important în dezvoltarea mastitei îl joacă galactostaza (staza laptelui)
Agentul cauzal tipic al mastitei este streptococul
Toate formele de mastită necesită tratament chirurgical de urgenţă
CS. Paraproctita este definită ca:
Inflamaţia acută a mucoasei rectului
Tromboza nodulilor hemoroidali
Hemoragia din rect
Infecţia bacteriană a pielii din regiunea perianală
Inflamaţia purulentă a ţesutului adipos din jurul rectului (pararectal)
CM. Indicaţi formele de paraproctită.
Buloasă
Subcutanată
Flegmonoasă
Submucoasă
Ischio-rectală
CS. La dezvoltarea abcesului pilonidal (coccigian) contribuie acumularea în cavitatea chistului a:
Ţesutului limfoid
Maselor fecale
Microflorei fungice
Părului şi detritului tegumentar
Maselor ateromatoase
CM. Ce afirmaţii caracterizează just abcesul coccigian (pilonidal)?
La baza patologiei stă un defect congenital
Frecvent recidivează
Deseori este multicameral
Mai frecvent se întîlneşte la bărbaţii tineri
După eruperea spontană a puroiului spre tegument survine vindecarea completă
CS. Intervenţia chirurgicală radicală în caz de abces coccigian (pilonidal) constă în:
Deschiderea abcesului prin două incizii separate (contraperturi) în porţiunea superioară şi inferioară a colecţiei
Excizia în bloc a tegumentului afectat în comun cu ţesutul celuloadipos subcutan
Deschiderea abcesului prin incizie în cruce cu excizia ţesuturilor necrotizate
Deschiderea abcesului prin incizie longitudinală de-a lungul plicii interfesiere
Excizia în bloc a tegumentului afectat în comun cu ţesutul celuloadipos subcutan şi înlăturarea coccisului
CM. Ce afirmaţii caracterizează unghia încarnată?
Reprezintă o patologie congenitală
Unghia proiemină sub formă de “corp străin”, ce împiedică vindecarea leziunii
Se dezvoltă la nivelul halucelui
Se dezvoltă la nivelul degetelor mâinii
Se explică prin tăierea prea scurtă a colţurilor plăcii unghiale
CM. Pătrunderea microflorei patogene în ţesuturile moi ale mâinii mai des se realizează:
Pe cale hematogenă
Prin bătături, fisuri ale pielii
Pe cale limfogenă
Împreună cu corpii străini mici (aşchii)
Din oasele infectate ale falangelor şi metacarpului
CS. În majoritatea absolută a cazurilor agentul etiologic al proceselor purulente la nivelul degetelor şi mâinii este:
Streptococcus pyogenes
Staphylococcus aureus
Escherichia coli
Unul dintre microorganismele anaerobe neclostridiene
Candida albicans
CM. Indicaţi particularităţile anatomice ale degetelor şi mâinii, care condiţionează manifestarea caracteristică a procesului inflamator.
Pielea pe suprafaţa palmară este rezistentă, groasă şi cu capacitate redusă de extindere, din motivele respective focarul purulent rareori se erupe spontan spreexterior
Tecile sinoviale ale flexorilor degetelor I şi V comunică cu spaţiile celuloadipoaseale antebraţului, ceea ce poate conduce la răspîndirea infecţiei spre regiunea respectivă
Tecile sinoviale ale flexorilor degetelor II, III şi IV comunică cu spaţiile celuloadipoase ale antebraţului, ceea ce poate conduce la răspîndirea infecţiei spre regiunea respectivă
Țesutul subcutanat pe suprafaţa palmară a degetelor este divizat prin septuri fibroase în spaţii separate, din considerentele respective colecţiile purulente au tendinţă de erupere spontană spre piele
Țesutul subcutanat pe suprafaţa palmară a degetelor este divizat prin septuri fibroase în spaţii separate, din considerentele respective colecţiile purulente autendinţă de răspîndire spre profunzime
CM. Panariţiul tendinos al cărora dintre degetele mâinii poate conduce către răspîndirea infecţiei spre spaţiul celuloadipos Pirogov-Parona al antebraţului?
Primul
Al doilea
Al treilea
Al patrulea
Al cincilea
CM. Indicaţi cauzele sindromului algic deosebit de intens în panariţiu, incomparabil cu durerile în cazul altei localizări ale patologiilor purulente
Compresiunea nervilor de către exudatul inflamator
Compresiunea vaselor de către exudatul inflamator şi ischemia ţesuturilor
Dezvoltarea rapidă a necrozei secundare a tendoanelor şi osului
Acţiunea mediatorilor inflamaţiei eliberaţi într-un volum mare
Inervaţia senzorială bogată a suprafeţei palmare a degetelor
CS. Necroza tendonului în caz de tenosinovită purulentă se dezvoltă în urma:
Acţiunii distructive directe a enzimelor microbiene
Limitării mişcărilor active
Compresiei vaselor ce alimentează tendonul de către exudatul inflamator cuulterioara tromboză a acestora
Compresiei de către exudatul inflamator a nervilor tendonului
Leziunii iatrogene a vaselor în timpul tratamentului chirurgical al panariţiului
CM. Ce localizare a colecţiei purulente este definită drept panariţiu?
. Suprafaţa palmară a falangei distale a degetului mâinii
Suprafaţa plantară a falangei distale a degetului piciorului
Spaţiul celuloadipos al antebraţului Pirogov-Parona
Regiunea periunghială a degetului mâinii
Suprafaţa dorsală a falangei proximale a degetului mâinii
CM. Indicaţi formele superficiale ale panariţiului.
Tendinoasă
Pandactilita
Periunghială (paronichia)
Cutanată
CS. Paronihia este definită drept colecţie purulentă localizată:
Sub placa unghială
În regiunea subunghială proximală
Pe suprafaţa palmară a falangei distale a degetului
În repliul periunghial
În repliul periunghial al degetului mare al plantei ca urmare a unghiei încarnate cu dezvoltarea consecutivă a inflamaţiei
CM. Indicaţi formele profunde ale panariţiului.
Osoasă
Articulară
Subunghială
CM. Ce afirmaţii caracterizează just panariţiul cutanat?
Degetul afectat se află în poziţie de semiflexie forţată
Sindromul algic nu este exprimat
Procesul inflamator se poate extinde spre os, articulaţie şi tendon
În majoritatea cazurilor procesul inflamator se localizează pe suprafaţa palmară afalangei distale
Este diagnosticat drept o bulă superficială cu conţinut purulent
CS. Ce formă a panariţiului este mai probabilă dacă pe suprafaţa palmară a degetului mâinii se determină o mică veziculă, cu conţinut purulent?
. Cutanată
