Care dintre următoarele microorganisme provoacă infecții specifice
Actinomyces israelii
Streptococcus mutans
Escherichia coli
Staphylococcus haemolyticus
Pseudomonas aeruginosa
Care dintre următoarele microorganisme provoacă infecții nespecifice anaerobe:
Staphylococcus aureus
Mycobacterium tuberculosis
Clostridium perfringens
Streptococcus viridans
Salmonella Typhi
. Care dintre următoarele microorganisme provoacă infecții nespecifice:
Treponema pallidum
Staphylococcus epidermidis.
Care dintre următoarele este o supurație produsă pe cale limfatică:
Abcesul infratemporal cauzat de anestezia septică la tuberozitate
Abcesul submandibular cauzat de periodontita cronică acutizată a dintelui 37
Abcesul laterofaringian cauzat de amigdalită acută flegmonoasă
Adenoabcesul submentonier cauzat de periodontita cronică granulantă a dintelui 41
Osteomielita cronică posttraumatică a mandibulei.
Care dintre următoarele este o supurație produsă pe cale directă:
Tromboflebita venei angulare stânga cauzată de furuncul abcedant al buzei superioare stânga;
Plagă contuză lacerată suprainfectată
Furuncul abcedant jugal dreapta
Osteomielită acută posttraumatică a mandibulei
Care dintre următoarele este o supurație produsă pe cale hematogenă:
Abces submandibular cauzat de periodontită cronică acutizată a dintelui 47
Tromboflebita venei angulare stânga cauzată de furuncul abcedant al buzei superioare stânga
Submaxilită calculoasă cronică acutizată
Flegmon odontogen al planșeului bucal
Care dintre următoarele este o supurație produsă pe cale submucoasă:
Abces al șanțului mandibulo-lingual cauzat de pericoronarita acută purulentă a dintelui 38
Abces parotideo-maseterin cauzat de parotidită acută purulentă pe stânga
Abces odontogen subperiostal al maxilei pe dreapta de la dintele 24
Furuncul congestiv regiunea buzei superioare pe stânga
Care spații pot fi afectate direct de procesul supurativ ce provine de la molarul 3 inferior:
Spațiul retromolar
Spațiul submentonier
Spațiul infraorbital
Spațiul laterofaringian
Spațiul submandibular
Spațiul șanțului mandibulo-lingual
Spațiul temporal
Spațiul retrofaringian
Spațiul submaseterin
Spațiul jugal
Spațiul sublingual
Spațiul infratemporal
. Spațiul retromolar
Care spații pot fi afectate direct de procesul supurativ ce provine de la molarul 2 inferior:
Care spații pot fi afectate direct de procesul supurativ ce provine de la molarul 1 inferior:
. Spațiul submandibular
Care spații pot fi afectate direct de procesul supurativ ce provine de la premolarii inferiori:
Care spații pot fi afectate direct de procesul supurativ ce provine de la incisivii inferiori:
. Spațiul sublingual
Care spații pot fi afectate direct de procesul supurativ ce provine de la molarul 3 superior:
. Spațiul infratemporal
Spațiul temporal superficial
Care spații pot fi afectate direct de procesul supurativ ce provine de la molarul 1 superior:
Spațiul temporal profund
Spațiul palatinal
Spațiul canin
Spațiul prevertebral
Care spațiu poate fi afectat direct de procesul supurativ ce provine de la caninul superior:
Spațiul orbitei
. Care spațiu poate fi afectat direct de procesul supurativ ce provine de la incisivul lateral superior:
Conform aspectului radiologic, deosebim următoarele tipuri de periodontită cronică:
Calculoasă
Fibroasă
Granulantă
Granulomatoasă
Purulentă
Conform evoluției clinice, deosebim următoarele tipuri de periodontită:
Medicamentoasă
Cronică
Traumatică
Cronică exacerbată
Acută
In stabilirea diagnosticului de periodontită cronică, cel mai relevant este:
Colectarea anamnezei
Examenul radiologic
Examenul obiectiv
Acuzele pacientului
Rezultatele analizei sanguine
. Care dintre următoarele sunt metode de tratament ale periodontitei cronice granulomatoase:
Deschiderea și drenarea abcesului
Hemisecția
Tratamentul endodontic
Rezecția apicală
Extracția dintelui
Despre abces sunt adevărate următoarele afirmații:
Este o colecție supurată difuză
Este o colecție supurată limitată
În etiologia acestuia de obicei este implicat un stafilococ
În etiologia acestuia de obicei sunt implicate mai multe microorganisme, aerobe și anaerobe
Este delimitat de țesuturile învecinate printr-o barieră piogenă
Semnul patognomonic al unui abces poate fi:
Împăstarea
Induraţia
Fluctuenţa
. Crepitaţiile gazoase
Durerea pulsatilă
. Despre flegmon sunt adevărate următoarele afirmații:
Este o supurație cu caracter extensiv, fără limite clare
În supurațiile părţilor moi ale regiunii maxilo-faciale, hemoleucograma arată:
Leucocitoză cu devierea formulei leucocitare spre stânga
. Leucocitoză cu devierea formulei leucocitare spre dreapta
Leucopenie cu deviere spre stânga a formulei leucocitare
Anemie
Hiperglobulinemie
În abcesul subperiostal, tratamentul chirurgical constă în:
Incizia și drenajul colecției supurate cu acces submandibular
Plasarea unui tub de dren
Incizia și drenajul colecției supurate pe cale endoorală
Plasarea unei lame de dren
Este întotdeauna însoțit de extracția dintelui cauzal
. Despre tratamentul chirurgical al abcesului palatinal este adevărată următoarea afirmație:
Incizia este plasată strict pe linia mediană
Drenarea se efectuează cu tub de dren
Incizia este de formă elipsoidală, cu excizia unei porțiuni din mucoasa palatinală
Drenarea se efectuează cu dren de cauciuc
Nu este necesară suprimarea ulterioară a factorului cauzal
Trismusul din cadrul pericoronaritei supurate este condiționat de implicarea în procesul supurativ al mușchiului:
Maseter
Pterigoid medial
Pterigoid lateral
Buccinator
Temporal
Factorii care facilitează extracția molarului de minte inferior sunt:
Poziția verticală
Rădăcini conice sau fuzionate
Spațiu parodontal larg
Spațiu parodontal îngust
Rădăcini curbe și divergente
Factorii care îngreunează extracția molarului de minte inferior sunt:
Relație la distanță de canalul mandibular
Poziție disto-angulară;
Rădăcini lungi și subțiri
Contact strâns cu molarul doi
Os dens, rigid
Care dintre următoarele reprezintă complicații tumorale ale erupției molarului de minte:
Pericoronarită acută congestivă
Gingivo-stomatita odontiazică
. Chistul folicular
Adenită acută congestivă submandibulară
Keratochistul
Factori de dificultate pentru extracția molarului de minte superior vor fi:
. Incluzia osoasă totală
Sac folicular coronar mare
Relația apropiată a molarului de minte cu sinusul maxilar
Ligamentul parodontal larg
Relația strânsă cu molarul doi superior
Care dintre următoarele sunt metode de tratament urgente în cazul pericoronaritei acute supurate
Extracția imediată a molarului de minte
Corticotomia;
Deschiderea și drenarea abcesului cu acces exooral
Decapușonarea
Drenarea sacului folicular
Ce formațiuni anatomice acoperă fascia superficială:
Mușchii infrahioidieni
Sistemul musculo-aponeurotic subcutanat
Mușchiul platysma
Mușchiul epicranian al scalpului
Mușchii constrictori ai laringelui
. Ce formațiuni anatomice acoperă fascia coli propria:
Mușchiul sternocleidomastoidian
Mușchiul trapez
Osul hioid
Glanda submandibulară
. Ce formațiuni anatomice acoperă fascia omoclaviculară:
Mușchii suprahioidieni
Mușchii infrahioidieni;
Traheea.
Ce formațiuni anatomice acoperă lama parietală a fascia endocervicale:
Nervul vag
Artera carotidă comună
Vena jugulară internă
Nervul glosofaringian
Traheea
Ce formațiuni anatomice acoperă lama viscerală a fasciei endocervicale:
Laringele
Faringele
Glanda tiroidă
Care din fasciile gâtului coboară în mediastinul anterior:
Fascia superficială
. Fascia proprie a gâtului
Fascia omoclaviculară
Fascia endocervicală
Fascia prevertebrală
Care din fasciile gâtului coboară în mediastinul posterior:
Fascia proprie a gâtului;
Ce formațiuni anatomice acoperă fascia prevertebrală:
Mușchii scaleni
Artera facială
Plexul brahial
Artera subclaviculară
Care din următorii dinţi pot provoca prin leziunile lor abcese palatinale:
Caninul superior
Incisivul lateral superior
Molarii superiori
Incisivul central superior
Primul premolar superior
Tratamentul în abcesul palatinal constă în:
Puncţie aspirativă
Incizie paralelă cu artera palatină
Excizia elipsoidală a fibromucoasei
Drenaj cu lamă de cauciuc
Drenaj cu meşă iodoformată
Aspectele clinice ale abcesului palatinal sunt:
Jenă masticatorie
Senzaţia de corp străin în bolta palatină
Trismus
Asimetria feţei
Disfagie
Care mușchi împarte spațiul genian în două compartimente:
Mușchiul zigomatic
Mușchiul maseter
Mușchiul buccinator
Mușchiul pterigoid medial
Care dinți pot servi drept punct de plecare pentru supurațiile spațiului jugal:
Incisivii laterali superiori
Molarii inferiori
Premolarii superiori
Incisivii centrali inferiori
Care sunt aspectele clinice ale abcesului jugal:
Tumefacție geniană dură la palpare
Rinoree
Aspect specific de clepsidră
Mucoasă jugală congestionată, hiperemiată
Febră, frisoane, inapetență