501.C.S. Determină pe ce cale se dezvoltă abcesul cerebral ulterior unei supurații maxilo-faciale:
a. Limfatică;
b. Hematogenă;
c. Directă;
d. Per continuam;
e. Submucoasă
502. C.S. Determină ce substrat anatomic este preponderent afectat în tromboza sinusului cavernos:
a. Meningele spinal și cel cerebral;
b. Parenchimul cerebral;
c. Parenchimul medular;
d. Patul vascular cerebral și cel medular;
e. Lichidul cefalorahidian.
503. C.M. Determină toate vasele implicate în calea de diseminare anterioară a infecțiilor odontogene în tromboza sinusului cavernos:
a. Vena angulară;
b. Vena oftalmică;
c. Vena facială transversă;
d. Plexul venos pterigoidian;
e. Vena emisară.
504. C.M. Determină toate vasele implicate în calea de diseminare posterioară a infecțiilor odontogene în tromboza sinusului cavernos:
505. C.M. Care dintre următoarele reprezintă aspecte clinice ale trombozei sinusului cavernos:
a. Febră;
b. Cefalee;
c. Oftalmoplegie;
d. Mioză;
e. Vomă.
506. C.M. Care dintre următoarele reprezintă semne clinice oculare ale trombozei sinusului cavernos:
a. Oftalmoplegie;
b. Midriază;
c. Mioză;
d. Chemozis;
e. Ptoză bulbară.
507. C.M. Determină care dintre următoarele aspecte clinice sunt caracteristice pentru mediastinită:
a. Semnele Kernig;
b. Semnele Brudzinski;
c. Indurația regiunii cervicale și toracice superioare;
d. Ptialism
e. Dispnee.
508. C.M. Determină care sunt abordurile chirurgicale ce pot fi utilizate în drenajul mediastinal:
a. Toracotomie deschisă;
b. Abord Kocher extins;
c. Abord cervical anterior;
d. Abord infraclavicular;
e. Abord cervical posterior.
510. C.M. Ganglionii limfatici mastoidieni drenează limfa de la următoarele organe sau regiuni anatomice:
a. Tegumentul regiunii parietale
b. Suprafața externă a pavilionului auricular;
c. Urechea medie;
d. Tegumentul regiunii temporale;
e. Fosa pterigopalatină.
509. C.S. Ganglionii limfatici occipitali drenează limfa de la următoarele organe sau regiuni anatomice:
a. Tegumentul regiunii occipitale;
511. C.M. Ganglionii limfatici parotidieni superficiali drenează limfa de la următoarele organe sau regiuni anatomice:
a. Tegumentul regiunii temporale;
d. Conductul auditiv extern;
512. C.M. Ganglionii limfatici parotidieni superficiali drenează limfa de la următoarele organe sau regiuni anatomice:
a. Pleoape;
b. Sprâncene;
c. Tegumentul regiunii frontale;
d. Tegumentul regiunii parietale;
e. Cornee.
513. C.M. Ganglionii limfatici parotidieni profunzi drenează limfa de la următoarele organe sau regiuni anatomice:
b. Urechea medie;
a. Glanda parotidă;
c. Palatul moale;
d. Glanda sublinguală;
e. Suprafața externă a pavilionului auricular.
514. C.M. Ganglionii limfatici submandibulari drenează limfa de la următoarele organe sau regiuni anatomice:
a. Tegumentul regiunii faciale;
b. Dinți;
c. Buze;
d. Palatul moale;
e. 2/3 posterioare ale limbii.
515. C.M. Ganglionii limfatici submentonieri drenează limfa de la următoarele organe sau regiuni anatomice:
a. 1/3 anterioare ale limbii;
b. Planșeul oral;
c. Buza inferioară;
d. Incisivii centrali inferiori;
e. Glanda sublinguală.
516. C.M. Ganglionii limfatici retrofaringieni drenează limfa de la următoarele organe sau regiuni anatomice:
a. Urechea medie;
b. Orofaringe;
c. Trompa lui Eustache;
d. Laringe;
e. Trahee.
517. C.S. Ganglionii limfatici cervicali anteriori superficiali drenează limfa de la următoarele organe sau regiuni anatomice:
a. Tegumentul regiunii cervicale anterioare;
b. Tegumentul regiunii occipitale;
b. Tegumentul regiunii parietale;
d. Tegumentul mentonului;
e. Tegumentul regiunii temporale.
524. C.S. Conjuctivita poate provoca limfadenita următoarelor grupe de ganglioni limfatici:
a. Ganglionii parotidieni superficiali;
c. Ganglionii submentonieri;
b. Ganglionii parotidieni profunzi;
d. Ganglionii mastoidieni;
e. Ganglionii retrofaringieni.
523. C.M. Afecțiunile denot-parodontale ale molarilor superiori pot provoca limfadenita următoarelor grupe de ganglioni limfatici:
a. Ganglionii submandibulari;
b. Ganglionii parotidieni superficiali;
c. Ganglionii cervicali anteriori superficiali;
d. Ganglioni cervicali anteriori profunzi;
e. Ganglionii submentonieri.
522. C.M. Plaga suprainfectată a pavilionului auricular poate provoca limfacdenita următoarelor grupe de ganglioni limfatici:
a. Ganglionii mastoidieni;
c. Ganglionii parotidieni profunzi;
d. Ganglionii cervicali anteriori superficiali;
e. Ganglionii cervicali anteriori profunzi.
521. C.M. Otita medie cronică poate provoca limfadenita următoarelor grupe de ganglioni limfatici:
c. Ganglionii retrofaringieni;
520. C.M. Afecțiunile dento-parodontale ale caninilor inferiori pot provoca limfadenita următoarelor grupe de ganglioni limfatici:
a. Ganglionii parotidieni profunzi;
b. Ganglionii submandibulari;
d. Ganglionii retrofaringieni;
519. C.M. Furunculul buzei inferioare poate provoca limfadenita următoarelor grupe de ganglioni limfatici:
518. C.S. Ganglionii limfatici cervicali anteriori profunzi drenează limfa de la următoarele organe sau regiuni anatomice:
a. Glanda submandibulară;
b. Laringe;
c. Trahee;
d. Glanda tiroidă;
e. Glanda parotidă.
525. C.S. Cel mai frecvent agent patogen implicat în dezvoltarea furunculelor feței este:
a. Staphylococcus aureus;
b. Staphylococcus saprophyticus;
c. Streptococcus beta-haemolyticus;
d. Straptococcus viridans;
e. Staphylococcus epidermidis.
526. C.M. Determină care dintre următoarele repezintă stafilococii cutanate:
a. Limfangita;
c. Furunculul;
b. Celulita;
d. Carbunculul;
e. Orjeletul.
527. C.M. Factorii favorizanți în dezvoltarea furunculului sunt:
a. Obezitatea;
b. Diabetul zaharat;
c. Igiena precară;
d. Munca fizică;
e. Etilismul cronic.
528. C.S. Determină noțiunea corectă pentru furunculoză:
b. Existența concomitentă a mai multor leziuni de tip furuncul a foliculilor pilosebacei învecinați;
c. Furuncul localizat în triunghiul centrofacial delimitat de șanțurile nazogeniene și piramida nazală;
d. Infecție stafilococică acută a repliului unghial;
e. Stafilococie cronică, recidivantă a glandelor sudoripare de la nivelul axilelor.
a. Succesiunea timp de câteva luni sau ani a mai multor leziuni de tip furuncul;
529. C.S. Determină noțiunea corectă pentru carbuncul:
530. C.M. Care sunt criteriile de diagnostic ale comunicării oro-sinusale imediate:
a. Proba Valsalva pozitivă;
b. Senzație de cădere în gol la inspecția cu sonda butonată;
c. Sângerare mai abundentă din alveolă;
d. Examinarea alveolei postextracționale relevă lipsa totală sau parțială a peretelui vestibular;
e. La inspecția alveolei postextracționale, se determină traiect fistulos tapetat de epiteliu.
531. C.M. Determină care sunt aspectele clinice ale comunicării oro-sinusale vechi:
532. C.M. Care este tratamentul chirurgical al comunicării oro-sinusale imediate de până la 2 mm:
a. Formarea intraalveolară a unui cheag sanguin calitativ;
b. Sutura supraalveolară în X;
c. Sutura supraalveolară margino-marginală;
d. Plastia comunicării într-unul sau două planuri;
e. Cura radicală a sinusului maxilar.
533. C.M. Care este tratamentul chirurgical al comunicării oro-sinusale imediate de 2-6 mm:
a. Sutura supraalveolară margino-marginală;
534. C.M. Care este tratamentul chirurgical al comunicării oro-sinusale imediate de peste 7 mm:
535. C.M. Care este tratamentul chirurgical al comunicării oro-sinusale vechi:
536. C.S. Ptialismul reprezintă:
a. Formarea și dezvoltarea de calculi la nivelul glandelor salivare;
b. Diminuarea secreției salivare;
c. Secreția salivară excesivă;
d. Absența sau dezvoltarea insuficientă a glandelor salivare;
e. Prezența de țesut salivar heterotopic fără continuitate cu o glandă salivară.
537. C.S. Aplazia și hipoplazia glandelor salivare reprezintă:
538. C.S. Țesut salivar heterotopic reprezintă:
539. C.S. Hiposialia reprezintă:
540. C.S. Sialolitiaza reprezintă:
541. C.M. Sialoreea poate fi indusă de:
a. Afecțiuni dento-parodontale acute;
b. Purtarea aparatelor dentare mobile;
c. Erupția dentară;
d. Pătrunderea de corpi străini în canalele excretoare ale glandelor salivare;
e. Modificarea echillibrului coloido-mineral al salivei.
542. C.M. Care dintre următoarele maladii sunt însoțite de sialoree:
a. Rabie;
b. Hipertiroidism;
c. Hipotiroidism;
d. Boala Parkinson;
e. Epilepsie.
543. C.M. Care dintre următoarele maladii sunt însoțite de hiposialie:
a. Diabetul insipid;
b. Sindromul Sjögren;
c. SIDA;
d. Rabie;
544. C.S. În inflamaţiile cronice predomină:
a. Inflamaţia cu caracter proliferativ;
e. Inflamaţia cu caracter pseudomembranos.
d. Inflamaţia cu caracter cataral;
c. Inflamaţia cu caracter fibrinos;
b. Inflamaţia cu caracter seros;