Fiziologia: Sistemul cardio 1-30

Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din endoteliu;

Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din cardiomiocite;

Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasodilatatie;

Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasoconstrice;

Peptidul atrial natriuretic controleaza volumul de sange circulant

Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din endoteliu;

Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din cardiomiocite;

Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasodilatatie;

Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasoconstrice;

Peptidul atrial natriuretic controleaza volumul de sange circulant;

Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola ;

Volumul telediastolic (VTD) este mai mic dupa extrasistola;

Lungimea fibrelor miocardice variaza in functie de volumul telediastolic (VTD);

Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;

Volumul sistolic VS nu depinde de volumul telediastolic(VTD) ventricular;

Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola ;

Volumul telediastolic (VTD) este mai mic dupa extrasistola;

Lungimea fibrelor miocardice variaza in functie de volumul telediastolic (VTD);

Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;

Volumul sistolic VS nu depinde de volumul telediastolic(VTD) ventricular;

Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul ejectiei VS;

Presarcina reprezinta forta necesara pentru un debit bataie ;

Presarcina reprezinta volumul de singe care ramine in ventriculul la sfirsitul sistolei;

Presarcina reprezinta volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;

Presarcina reprezinta volumul telediastolic (VTD) ventricular;

Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul ejectiei VS;

Presarcina reprezinta forta necesara pentru un debit bataie ;

Presarcina reprezinta volumul de singe care ramine in ventriculul la sfirsitul sistolei;

Presarcina reprezinta volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;

Presarcina reprezinta volumul telediastolic (VTD) ventricular;

In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în faza de depolarizare;

In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în faza de depolarizare;

In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;

In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;

In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;

In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în faza de depolarizare;

In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în faza de depolarizare;

In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;

In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;

In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;

In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;

In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente):deschise în faza de repolarizare.;

In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach):deschise în faza de repolarizare.;

In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;

In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ) activate în timpul DLD;

In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpulDLD;

In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente):deschise în faza de repolarizare.;

In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach):deschise în faza de repolarizare.;

In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;

In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ) activate în timpul DLD;

In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;250

In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;

In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;

In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;150

In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este aceiasi;

In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;

In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;

In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;

In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;

In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este aceiasi;

Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;

Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul suprapragal;

Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul subprapragal;

Perioada refractara absoluta - in miocardul ventriculelor tine cat potentialul de actiune;

Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;

Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;

Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul suprapragal;

Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul subprapragal;

Perioada refractara absoluta - in miocardul ventriculelor tine cat potentialul de actiune;

Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;

Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;

Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar de repaus, pana se atinge echilibrul ionic in celula;

Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;

Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;

Perioada refractara relativa – implica canalele de Na+ dependente de Ach;

Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 50 ml;

Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 70 ml;

Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 70-75 ml;

Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 120 ml;

Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 50 ml;

Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 50 ml;

Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 70 ml;

Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 70-75 ml;

Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 120 ml;

Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 50 ml;

Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;

Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei diastolei atriale;

Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara crestere a presiunii intraatriale;

Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza sistolei VD;

Unda “c” de pe flebograma corespunde debutului sistolei VD;

Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;

Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei diastolei atriale;

Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara crestere a presiunii intraatriale;

Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza sistolei VD;

Unda “c” de pe flebograma corespunde debutului sistolei VD;

Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;

In hipertrofia peretilor ventriculari scade presiunea diastolica;

In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea pulsativa;

Complianta ventriculara scade in hipertrofie peretilor ventriculari ;

In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea diastolica ;

Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;

In hipertrofia peretilor ventriculari scade presiunea diastolica;

In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea pulsativa;

Complianta ventriculara scade in hipertrofie peretilor ventriculari ;

In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea diastolica ;

Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec;

Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;

Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-claviculară cu 1,5 cm medial;

Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda R;

Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda Q;

Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec

Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting

Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-claviculară cu 1,5 cm medial

Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda R;

Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda Q;

Zgomotul 2 are o frecventa de 50-70Hz si o durata de 0,05-0,10sec;

Zgomotul 2 debuteaza odata cu inchiderea valvelor semilunare aortica si pulmonara;

Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 2 intercostal parasternal;

Zgomotul 2 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda P;

Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;

Zgomotul 2 are o frecventa de 50-70Hz si o durata de 0,05-0,10sec;

Zgomotul 2 debuteaza odata cu inchiderea valvelor semilunare aortica si pulmonara;

Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 2 intercostal parasternal;

Zgomotul 2 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda P;

Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;

Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;

Unda P expresia pe EKG a depolarizarii ventriculare;

Unda P expresia pe EKG a repolarizarii atriale;

Unda P expresia pe EKG a proiectiei vectorului atrial;

Unda P expresia pe EKG a depolarizarii apexului;

Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;

Unda P expresia pe EKG a depolarizarii ventriculare;

Unda P expresia pe EKG a repolarizarii atriale;

Unda P expresia pe EKG a proiectiei vectorului atrial;

Unda P expresia pe EKG a depolarizarii apexului;

Unda T-in toate derivatiile este maxima;

Unda T- proiectia vectorului de depolarizare a septului interventricular;

Unda T expresia pe EKG a repolarizarii ventriculare;

Unda T expresia pe EKG a repolarizarii atriale;

Unda T – proiectia vectorului de repolarizare ventriculara;

Unda T-in toate derivatiile este maxima

Unda T- proiectia vectorului de depolarizare a septului interventricular

Unda T expresia pe EKG a repolarizarii ventriculare

Unda T expresia pe EKG a repolarizarii atriale

Unda T – proiectia vectorului de repolarizare ventriculara