Fiziologia: Sistemul cardio 61-90

Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;

Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensin aldosteron;

Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;

Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;

Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;

Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;

Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensin aldosteron;

Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;

Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;

Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;

Vasopresina este hormon vasoconstrictor;

Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;

Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;

Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatatie ;

Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstrictie ;

Vasopresina este hormon vasoconstrictor;

Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;

Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;

Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatatie ;

Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstrictie ;

Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflexde depresor;

Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflex presor;

Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex presor;

Cresterea volumului de sange din atriul stang declanseaza un reflex depresor;

Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex depresor;

Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflexde depresor;

Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflex presor;

Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex presor;

Cresterea volumului de sange din atriul stang declanseaza un reflex depresor;

Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex depresor;

Factorul de relaxare derivat din endoteliu;

Mecanismul de acţiune bazat pe mesagerul secund intracelular: AMPc ;

Mecanismul de acţiune bazat pe mesagerul secund intracelular: GMPc;

Efect - constricta fibrele musculare netede, vasoconstristie;

Efect - relaxarea fibrele musculare netede, vasodelatare;

Factorul de relaxare derivat din endoteliu;

Mecanismul de acţiune bazat pe mesagerul secund intracelular: AMPc ;

Mecanismul de acţiune bazat pe mesagerul secund intracelular: GMPc;

Efect - constricta fibrele musculare netede, vasoconstristie;

Efect - relaxarea fibrele musculare netede, vasodelatare;

Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;

Efect vasodilatator cu marirea fluxul sanguin local;

Efect vasoconstrictor cu micsorarea fluxul sanguin local;

Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;

Acţionează pe receptori specifici-purinergici;

Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;

Efect vasodilatator cu marirea fluxul sanguin local;

Efect vasoconstrictor cu micsorarea fluxul sanguin local;

Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;

Acţionează pe receptori specifici-purinergici;

Are efect opus angiotensinei II;

Are efect asemănător angiotensinei II;

Are efect mai puternic decât neuropeptidul Y ;

Este un puternic vasodilatator;

Este un puternic vasoconstrictor;

Are efect opus angiotensinei II;

Are efect asemănător angiotensinei II;

Are efect mai puternic decât neuropeptidul Y ;

Este un puternic vasodilatator;

Este un puternic vasoconstrictor

potenţialul de acţiune este iniţiat prin potenţialele de acţiune din fibrele nervoase simpatice

potenţialul de acţiune are o durată mai mare, ca în muşchii scheletici

mai mult calciu necesar contracţiei pătrunde în miocite, în cursul fazei de platou a potenţialului de acţiune

numai nodului sinoatrial are activitate lentă pacemaker

potenţialul de acţiune se propagă de la celulă la celulă, prin joncţiunile gap

potențialul de acțiune este inițiat prin potențialele de acțiune din fibrele nervoase simpatice;

potențialul de acțiune are o durată mai mare, ca în mușchii scheletici;

Ca2+ pătrunde în miocite în cursul fazei de platou a potențialului de acțiune;

numai nodului sinoatrial are activitate lentă pacemaker;

potențialul de acțiune se propagă de la celulă la celulă, prin joncțiunile gap;

Potenţialele de acţiune din miocard sunt de 100 ori mai lungi ca durată, faţă de cele din muşchiul scheletic.

Celulele nodale sinoatriale au un potenţial de repaus de -90 mV.

Potenţialul de acţiune este condus prin miocard, prin fibre de conducere specializate.

Viteza de conducere spre nodului atrioventricular, prin musculatura atrială, este în jur de 0,3 - 0,4 m/sec.

Ţesutul cardiovector din miocard este format din miocite specializate, legate prin joncţiuni gap.

Unda P pe EKG reflectă contracţia atrială

Complexul QRS pe EKG reflectă durata depolarizării fibrelor ventriculare

Amplitudinea maximă a undelor, pe EKG, poate atinge 1 mV.

Unda T reflectă repolarizarea fibrelor ventriculare.

Intervalul PQ măsoară 0,2 sec.

In cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero.

In cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge maximum de 16 kDa(120 mmHg).

In cursul diastolei ventriculare, tot sângele din ventriculi este ejectat.

In stadiul iniţial al sistolei ventriculare,volumul ventricular nu se modifică.

Valva mitrală nu se închide pentru că presiunea din ventriculul stâng depăşeşte presiunea din atriul stâng.

Zgomotul 1 corespunde închiderii valveloi mitrale şi tricuspide.

Zgomotul I precede unda R pe EKG.

Zgomotul II este dat de închiderea valvelor sigmoide (aortică şi pulmonară).

Zgomotul II are loc în cursul undei T.

Zgomotul 1 corespundepauzei generale a cordului

Diametrul arteriolar este reglat numai de către sistemul nervos simpatic.

Autoreglarea se referă la reglarea nervoasă a vaselor sanguine.

Hiperemia reactivă este dată de vasodilataţia produsă prin acumularea de cataboliţi, în cursul perioadei de ocluzie a vaselor.

Activarea simpatică produce vasoconstricţie, în viscere şi piele şi vasodilataţie, în muşchii scheletici.

Fibrele parasimpatice vasodilatatoare inervează vasele sanguine din tractul gastrointestinal.

Lichidele circulă între capilare şi ţesuturi, mai ales prin difuziune.

Proteinele plasmatice joacă un rol important în schimbul tisular de lichide.

Capilarele constituie un factor important de rezistenţă vasculară.

Toate lichidele care pătrund din capilare în ţesuturi, sunt recuperate în sânge prin circulaţia limfatică.

Limfa are aceeaşi compoziţie ionică ca şi plasma, dar are o presiune osmotică mai mică.

ontracţiei atriale

contracţiei izovolumetrice a ventriculului stâng (VS)

zgomotului II

ejectiei rapide a singelui

ejectiei lente a singelui

contracției ventriculare;

contracției izovolumetrice a ventriculului stâng (VS);

zgomotului II;

diastolei atriale;

relaxării izovolumetrice ventriculare;

cuprinde numai baro (preso) receptori

este aferentă nervului vag

este aferenta nervului glosofaringian;

onţine atât baro~ cât şi chemoreceptori

declanşează reflexe depresoare

volumului bătaie

tonusului nucleului nervului vag

rezistenţei periferice totale

activităţii sistemului nervos simpatic

activităţii sistemului nervos parasimpatic

vasoconstricţie arterială

vasodilatare venoasă

creşterea secreţiei de catecolamine

creşterea eliberării de HAD

bradicardie

activittea sistemului nervos parasimpatic

debitul sistolic

frecvenţa cardiacă

rezistenţa periferică vasculară totală

presiunea sistolică

reflexe iniţiate de baroceptorii arteriali

sistemul renină - angiotensină aldosteron

reflexe iniţiate de chemoreceptori din glomusul aortic şi cel carotidian

mecanisme renale de control a volemiei

intervenţia aldosteronului