Care sunt porţiunile mai largi ale uretrei?
Uretra prostatica
Bulbul uretral
Fosa naviculara
Toate cele enumerate
Nici una din cele enumerate
Caracterizaţi anatomia patologică la nivelul stenozei uretrale
Are epiteliu keratinizat
Glande atrofiate sau inflamate
cMucoasa îngroşată cu fibre elastice dispărute
Teaca corpului spongios sclerozata
Strictura posttraumatică uretrală cel mai des este localizată în porţiunea
Membranoasa
Prostatica
Spongioasa
Mai des procesele postinflamatorii afectează uretra:
Anterioara
Posterioara
Inferioara
Medie
Externa
Factorii predispozanţi în dezvoltarea stricturilor uretrale la femei sunt:
Uretrita cronica nespecifica
Traumatismul
Anomalii de dezvoltare
Frigiditatea
Actul sexual normal
Care metode de diagnostic se folosesc în stricturile de uretră?
Radiologice
Ultrasonografice
Urodinamice
Pentru determinarea profunzimii, direcţiei şi lungimii stricturii uretrale pentru eficacitatea uretrotomiei interne optice ca metodă de diagnostic este folosită:
Uretrografia
Uroflowmetria
Uretroecografia
Radiografia bazinului
Cistografia
Curba uroflowmetrică caracteristică în strictura de uretră are formă de:
Clopot
Plata
Lunga
Fără vîrf
Intermitenta
Aspectul normal al curbei uroflowmetrice este:
Fara virf
Întreruptă
In forma de clopot
Ce metodă de tratament se aplică în stricturile uretrale posttraumatice întinse peste 3 cm:
Chirurgia endoscopica
Chirurgia deschisa
Tratament conservativ
Tratament postinflamator
Tratament imunomodulator
Tratamentul satisfăcător al stricturilor uretrale se consideră alungirea calibrului uretral pînă la diametrul bujului:
N16-17
N17-18
N19-21
N14-15
N13-14
Peste cît timp de la ruptura uretrei posterioare se recomandă reconstrucţia:
Peste 4 zile
Peste 10 zile
Peste 1 lunг
Peste 2 luni
3-4 luni
Incontinenţa de urină este:
Pierderea de urină pe cale naturală la timp nepotrivit şi la loc nepotrivit
Micţie deasă, doloră, preponderent noaptea
Retenţie cronică de urină
Acumularea excesivă de urină în vezică
Imposibilitatea de a urina dimineaţa
Incontinenţa de urină este un simptom produs de:
disfuncţii ale tractului urinar superior
disfuncţii ale tractului urinar inferior
patologie asociată litiazei renale
sistemul nervos
sistemul endocrin
Incontinenţa de urină "pură" reprezintă:
pierderea de urină datorită lezării integrităţii anatomice ale căilor urinare
burina nu se reţine datorită insuficienţei sfincterelor vezicii urinare
pierdere de urină asociată cu o puternică dorinţă de a urina
pierderea de urină limpede
acumularea de urină tulbure
Incontinenţa de urină la efort:
este o formă rar întîlnită
se întîlneşte preponderent la bărbaţi
este cea mai frecventă formă clinică de incontinenţă
este efort cu lipsă de urinare
nu există aşa ceva
Incontinenţa de urină la efort la femei se datorează:
disfuncţiilor sfincteriene
lezării inervaţiei vezicii urinare
retenţiei incomplete de urină
apariţiei fistulei vezicale
lipsei de efort
Factorii predispozanţi a incontinenţei urinare de efort:
litiaza renala
glomerulonefrita cronica
numărul de naşteri în antecedente
tumorile vezicii urinare
vîrsta fragedă
Incontinenţa postoperatorie de urină la bărbaţi:
se datorează leziunilor de uretră distală ca urmare a cateterizărilor frecvente
se datorează leziunilor terminaţiunilor nervoase intraoperatorii
se datorează leziunilor sfincteriene după adenomectomie
nu se întîlneşte
este imposibil de diagnosticat
Incontinenţa postoperatorie de urină la bărbaţi apare mai des după:
aadenomectomia transvezicală deschisă
rezecţia endoscopică a adenomului de prostată
efort fizic
act sexual
consum de alcool
Care afecţiune mai frecvent provoacă hipertensiune vazorenală:
Displazia fibromusculara
Uropatiile obstructive
Ateroscleroza
Anevrizmul de aorta
Tuberculoza renala
Care din mediatorii umorali contribuie la creşterea TA de origine renală:
Angiotenzina I
Oxidul nitric
Eritropoetina
Angiotenzina II
Renina
Care din afecţiunile renale enumerate provoacă HTA mixtă:
Poliarterita nodoasa
Stenoza arterei renale
Varicocelul
Adenomul de prostata
Insuficienţa Renală Acută de origine prerenală poate fi provocată de:
Urolitiaza bilateraa
Pielonefrita cronica
Soc hemoragic
Nefrita interstiţială acută medicamentoasă
Glomerulonefrita cronică difuză
Insuficienţa Renală Acută de origine renală poate surveni în urma:
Chistului renal
Calculilor ureterali
Fibrozei retroperitoneale
Glomerulonefritei rapid progresive
Vezicii neurogene