C 351. Care din următorii parametri sunt compatibili cu diagnosticul de leucemie limfocitară cronică:
Prezintă un proces mieloproliferativ
Prezintă un proces limfoproliferativ
Substratul morfologic îl formează limfocitele mature
În 95-98% este B-celulară
Frecvent se întâlneşte la copii
C 352. Pentru leucemia cu tricholeucocite sunt corecte afirmaţiile:
În analiza sângelui se evidenţiază pancitopenie
Splenomegalie
Depistarea celulelor trichice la examenul histologic al măduvei oaselor
Mărirea esenţială al ganglionilor limfatici
Frecvent se dezvoltă hemoragii cerebrale
C 353. La pacienţii cu leucemie limfocitară cronică pot avea loc următoarele complicaţii:
Complicaţii cu tromboze
Complicaţiile infecţioase
Complicaţii autoimune
Sindromul hemoragic
Sindromul patologiei proteice
C 354. Care din următoarele manifestări clinice se întâlnesc în leucemia limfocitară cronică:
Mărirea ganglionilor limfatici
Mărirea splinei şi a ficatului
Frecvent se dezvoltă complicaţii autoimune şi infecţioase
Frecvent în perioada terminală are loc criza blastică
Frecvent se afectează sistemul cardiovascular
Hemofilia A sunt întâlnite următoarele manifestări clinice:
Hemoragii gastrointestinale
Hematurie
Hematoame şi hemartroze
Echimoze
Peteșii pe piele
În trombocitopenia autoimună pot fi:
Hematoame
Hemartroze
Hemoragie cerebrală
Hemoragii gingivale, nazale
Hemoragii uterine
C 357. Pentru eritremie sunt corecte afirmaţiile:
Creşte volumul total al sângelui
Frecvente complicaţii autoimune
Creşte riscul trombozelor
Hiperviscozitate
Hipoviscozitate
În eritremie are loc:
Hemoliza eritrocitelor
Hiperproducerea eritrocitelor
Mărirea duratei de viaţă a eritrocitelor
Mărirea viscozităţii sângelui
Majorarea numărului eritrocitelor, trombocitelor, leucocitelor
C 359. Trombocitemia esenţială se caracterizează prin:
Malignizarea celulei precursoare a limfopoiezei
Se malignizează primar celula stem
Predominarea proliferării megacariocitelor
Formarea sporită a trombocitelor
C 360. Pentru diagnosticul pozitiv de trombocitemie esenţială pledează:
Pancitopenia
Hipertrombocitoza
Leucocitoza moderată
Examenul histologic al măduvei oaselor
Hepatomegalie
C 361. Stadiile clinice ale eritremiei sunt:
Stadiul I
Stadiul II A
Stadiul II B
Stadiul III A
Stadiul III B
C 362. Prezenţa sindromului pletoric pledează în favoarea diagnosticului de:
Limfom malign
Eritremie
Eritrocitoză relativă
Eritrocitoză absolută
Insuficienţă cardiovasculară
C 363. Majorarea valorilor tensiunii arteriale în eritremie sunt condiţionate de:
Creşterea volumului circulator al sângelui
Micşorarea volumului circulator al sângelui
Sporirea rezistenţei periferice
Ischemia ţesutului renal
C 364. Stadiul II A al eritremiei putem constata cu excepţia:
Splenomegalie gigantă
Splenomegalia se reduce după exfuzie de sânge
Leucocitoză < 15,0·109/l
Leucocitoză > 15,0·109/l
Lipseşte splenomegalia
În stadiul II B al eritremiei splina este:
De dimensiuni mari
Are consistenţă dură
Nu se micşorează fără citostatice
Dimensiunile splinei nu depind de stadiul eritremiei
De dimensiuni normale
În hemograma pacientului cu eritremie stadiul III se determină:
Majorarea conţinutului hemoglobinei
Leucocitoză 20,0-30,0·109/l
Anemie
Trombocitopenie
Norma
În stadiul III al eritremiei se dezvoltă:
Fibroza măduvei oaselor
Fibroza splinei
Fibroza ficatului
Metaplazia măduvei oaselor cu adipocite
Anemia renală
C 368. La stabilirea diagnosticului de eritremie sunt:
Pancitoza sângelui periferic
Pancitopenia sângelui periferic
Sindromul pletoric
Lipsa maladiilor însoţite de eritrocitoză simptomatică
Prezenţa maladiilor însoţite de eritrocitoză
C 369. Eritrocitozele secundare absolute se dezvoltă ca rezultat al:
Hipoxiei
Secreţiei sporite a eritropoietinei
Hidronefrozei
Deshidratării severe
Hipertermiei
C 370. Exfuzii de sânge ca singura metodă de tratament se recomandă:
Persoanelor de vârsta reproductivă
În caz de lipsa trombocitozei
Eritrocitoze
Anemii
În toate cele enumerate
C 371. Cu referire la anemiile hemolitice sunt corecte afirmaţiile:
Prezintă anemiile cauzate de hiperdistrucţia eritrocitelor
Prezintă anemiile prin dereglări de formare eritrocitelor
Afectează persoanele de orice vârstă
Durata vieţii eritrocitelor se poate micşora până la 15-20 zile
Din toate anemiile sunt cel mai frecvent întâlnite
C 372. La asigurarea activităţii şi duratei normale a vieţii eritrocitelor contribuie:
Calitatea membranei eritrocitelor
Structura globinei
Structura transferinei
Enzimele intraeritrocitare
Structura transcobalaminei
C 373. Pentru hemoglobinuria paroxistică nocturnă sunt corecte afirmaţiile:
Este o patologie dobândită
Distrugerea eritrocitelor este permanentă cu dezvoltarea periodică a crizelor hemolitice
Este o patologie ereditară
Eritrocitele se distrug în splină
Eritrocitele se distrug intravascular
C 374. La baza diagnosticului diferenţial al anemiilor hemolitice cu hemoliza intravasculară stau
Bilirubinemia din contul fracţiei indirecte
Hemoglobinemia
Reticulocitoza
Hemoglobinuria
Hemosiderinuria
C 375. Tabloul clinic al ovalocitozei ereditare se caracterizează prin:
Sindromul anemic
Sindromul hemolitic
C 376. Manifestările clinice ale hemoglobinuriei paroxistice nocturne sunt determinate de:
Complicaţii infecţioase
Complicaţii vasculare trombotice în timpul crizelor hemolitice
C 377. Cu referire la macroglobulinemia Waldenstrom sunt corecte afirmaţiile:
Clona de celule maligne secretă IgM
Se măresc splina, ficatul
Frecvent se afectează oasele
O parte din semnele clinice sunt consecinţa viscozităţii majorate a sângelui
Clona de celule maligne secretă IgA
În mielomul multiplu triada clasică Kahler se manifestă prin:
Dureri în proecţia oaselor distruse
Parapareză
Tumefiere locală
Fracturi patologice ale oaselor
C 379. Formele clinico-anatomice ale mielomului multiplu mai frecvent întâlnite sunt:
Predominant viscerală
Difuză cu focare
Difuză
Sclerozantă
Cu focare multiple
C 380. În mielomul multiplu mai frecvent se întâlnesc următoarele forme imunochimice:
Mielomul G
Mielomul E
Mielomul Bence-Jones
Mielomul M
Mielomul A
C 381. În etiologia leucemiilor acute au importanţă:
Infecţiile bacteriene
Preparatele citostatice
Unele medicamente (sulfanilamidele, preparatele sedative)
Iradierea ionizantă
Predispunerea ereditară
C 382. Din care celule se dezvoltă leucemiile cronice:
Din celula stem a hemopoiezei
Din celulele hemopoietice blastice
Din celula precursorie a mielopoiezei
Din celule precursorie a limfopoiezei
Din celulele seriei mieloide
C 383. Care reacţii citochimice se utilizează pentru determinarea variantei promielocitare a leucemiei acute:
La lipide
La peroxidază
La glicogen (PAS-reacţia)
La esteraza nespecifică, inhibată de fluorura de sodiu
La mucopolizaharide acide sulfurice
C 384. Care leucemii acute nu se identifică prin reacţiile citochimice:
Leucemia acută limfoblastică
Leucemia acută plasmoblastică
Leucemia acută mieloblastică
Leucemia acută megacarioblastică
Leucemia acută nediferenţiată
C 385. În etiologia leucemiilor au importanţă:
Lupusul eritematos de sistem
Poliartrita reumatoidă
Mutagenii chimici (preparatele citostatice)
C 386. Care leucemii se dezvoltă din celula precursorie a limfopoiezei:
Leucemia acută limfoblastică la copii
Leucemia limfocitară cronică
Macroglobulinemia Waldenström
Mielomul multiplu
C 387. Care hemopatii maligne se dezvoltă din celula precursorie a mielopoiezei:
Eritremia
Leucemia mieloidă cronică
Policitemia vera
Mielofibroza idiopatică
C 388. Anemia metaplastică poate să se dezvolte în:
Leucemia acută promielocitară
La metastazarea cancerului în măduva oaselor
Ce semnificaţie are identificarea variantei leucemiei acute:
Gradul trombocitopeniei
Determinarea programului de tratament
Gradul sindromului anemic
Evoluţia clinică a maladiei
Prognosticul
C 390. Care afirmaţii sunt corecte pentru leucemia acută:
Debutul acut
Diagnosticul poate fi stabilit în prezenţa a 20% şi mai mult de celule blastice în măduva oaselor
Neuroleucemia este o manifestare obligatorie a leucemiei acute
Este prezent sindromul anemic
Se constată sindromul hemoragic
. Pentru inducerea remisiunii în leucemia acută limfoblastică se utilizează:
Vincristina
Tioguanina
Citarabina
Rubomicina
Prednisolona
C 392. În scopul profilaxiei neuroleucemiei în leucemia acută limfoblastică se administrează intratecal:
Ciclofosfamida
Metotrexatul
C 393. Care din modificările enumărate în analiza generală a sîngelui pot fi constatate în leucemia acută:
Trombocitopenia
Leucopenia
Leucocitoza
Hipocromia eritrocitelor
Corpusculii Jolly, inelele Kebot
C 394. Pentru leucemia acută sunt caracteristice:
Sindromul proliferativ
Sindromul gastrointestinal
Psihoza megaloblastică
C 395. Numiţi anemiile din grupul de anemii prin dereglări de formare a eritrocitelor:
Anemii fierodeficitare
Anemii renale
Talasemia
Anemii în boli cronice
Anemii metaplastice
C 396. Specifice pentru anemia fierodeficitară sunt:
Sindromul sideropenic
“Pica chlorotica”
Sindromul Plummer-Vinson
„Koilonichia”
C 397. Care sunt criteriile de eficacitate în tratamentul anemiei fierodeficitare:
Normalizarea conţinutului hemoglobinei şi numărul de eritrocite peste 3 săptămâni
Reticulocitoza la a 7-a – 10-a zi
Majorarea conţinutului hemoglobinei începând cu a treia săptămână
Dispariţia simptomelor de sideropenie
Apariţia eritrocitelor saturate cu hemoglobin şi de dimensiuni obişnuite
C 398. În dezvoltarea anemiei B12-deficitare pot interveni următorii factorii:
Regim alimentar strict vegetarian
Gastrectomia totală
Anchilostomidoza
Gastrita atrofică
Infestare cu botriocefal
C 399. În dezvoltarea anemiei fierodeficitare pot interveni următoarele:
Alimentarea incorectă a copiilor de vârsta până la un an
Sarcina şi lactaţia
Hernia hiatală
Maladia Crohn
C 400. Numiţi indicaţiile pentru administrarea parenterală a preparatelor de fier:
Rezecţia stomacului după Billroth IIGastrita atrofică
Maladia ulceroasă în faza de acutizare
Sindromul de malabsorbţie
Enterita cronică