362. Indicati tipurile de sensibilitate superficiala (exteroreceptiva):
Dolora.
Termica.
Tactila.
Vibratorie.
De pozitie si miscare a membrelor.
363. Se refera la sensibilitatea profunda simtul:
Mioartrokinetic.
Presional.
Vibrator.
Kinestetic.
De localizare.
364. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la calea sensibilitatii superficiale:
Trei neuroni transmit impulsurile tactile, termice si algice catre capsula interna, unde sunt percepute senzatiile.
Neuronii primari sunt situati in ganglionii spinali.
Axonii primilor neuroni patrund in maduva spinarii prin radacinile posterioare.
Celulele neuronilor de gradul doi se afla la baza cornului posterior al maduvei spinarii.
Axonul neuronului doi trece prin comisura anterioara, pe partea opusa, in cordonul lateral.
365. Indicati proprietatile caii sensibilitatii profunde:
Primul neuron este prezentat prin celule pseudounipolare ale ganglionilor intervertebrali.
Dendritele pornesc la periferie spre receptorii spirali ai tendoanelor.
Axonii neuronilor de gradul intii prin radiculele posterioare intra in cordoanele posterioare ale maduvei spinarii de aceeasi parte a ei si se ridica in sus in componenta fasciculelor Goll si Burdach pina la bulbul rahidian.
Neuronii de gradul doi sunt localizati in coarnele medulare posterioare.
Axonii neuronilor de gradul doi trec pe partea opusa, se ridica mai sus, la nivelul puntii asociindu-se de fibrele sensibilitatii superficiale, ajungind ulterior la talamus si la cortexul parietal.
366. Localizarea tulburarilor de sensibilitate depinde de:
Distribuirea topografica a teritoriilor nervilor periferici.
Distribuirea topografica a dermatoamelor.
Particularitatile incrucisarii cailor sensibilitatii.
Vascularizarea lobului parietal al scoartei cerebrale.
Repartitia diverselor forme de sensibilitate la nivel medular si cortical.
367. Din punct de vedere topografic deosebim citeva tipuri de dereglare a sensibilitatii:
Periferic.
Segmentar.
Conductor.
Isteric.
Astenic.
368. Indicati subtipurile tipului segmentar de dereglare a sensibilitatii:
Polinevritic.
Ganglionar.
Radicular.
Siringomielic.
Comisural.
369. Indicati afirmatiile corecte referitoare la tipul isteric de dereglare a sensibilitatii:
Ocupa un loc separat printre tipurile de dereglare a sensibilitatii.
Se intilneste la bolnavii afectati de isterie.
Se caracterizeaza, mai des, prin dereglari de sensibilitate (hemianestezie – strict pe linia medie si polinevritic cu linia stricta de demarcare).
Teritoriul anestezic are o limita neta.
Cointereseaza radacinile unui plex.
370. Selectati tulburarile vegetativ-trofice asociative care apar in durerea cauzalgica:
Transpiratii.
Unghii curbate (bombate).
Degetele devin ingrosate.
Pielea este lucioasa, rosie.
Pielea este subtire.
371. Tulburarile de sensibilitate de tip conductiv insotesc, de obicei:
Boala Friedreich.
Monopareza membrului superior.
Monopareza membrului inferior.
O paraplegie.
O tetraplegie.
372. Selectati afirmatiile corecte referitoare la fenomenul durerii:
Mobilizeaza toate sistemele functionale de supravietuire ale organismului pentru inlaturarea actiunii factorilor nocivi.
Absenta acestui fenomen poate conduce la leziuni grave neobservate initial de pacient.
In cazul cronizarii devine adesea o problema grava.
Poate fi masurata obiectiv.
Este in mod obligatoriu asociata de o traire emotionala neplacuta.
373. Nociceptorii se impart in:
Termici.
Chimici.
Mecanici.
Silentiosi.
Polimodali.
374. Sindromul talamic Dejerine-Roussy se manifesta prin:
Anosmie
Cecitate optica.
Vertij vestibular central.
Dureri spontane de caracter arzator.
Senzatii neplacute (dizestezii) in diverse regiuni ale corpului
375. Cortexul insular este direct conectat cu:
Nucleii mediali ai talamusului.
Nucleii ventrali ai talamusului.
Nucleii posteriori ai talamusului.
Cortexul insular.
Circumvolutiunea postcentrala.
376. Indicati afirmatiile corecte referitoare la ipoteza „portii de control” a durerii a lui Melzack si Wall:
Un stimul aplicat pe tegumente activeaza atit fibrele cu diametru mare, cit si cele cu diametru mic.
Daca intensitatea stimulului este mica, predomina vehicularea prin fibrele cu diametru mare, cu excitarea neuronului inhibitor, iar celula responsabila de transmiterea impulsului nu va genera impulsul.
Daca stimulul este intens, predomina vehicularea impulsului prin fibrele de diametru mic, interneuronul inhibitor”tace”, cu activarea celulei de transmitere, ceea ce conditioneaza fenomenul algic.
S-a descoperit un sistem de cai nervoase, care pornesc de la cortexul frontal si hipotalamus spre celulele periapeductale a trunchiului, trecind spre medula ventro-mediala, apoi din fasciculele dorso-laterale ale maduvei spinarii spre coarnele posterioare.
Stimularea unor structuri cerebrale discrete produce o anestezie profunda fara a altera comportamentul sau activitatea motorie.
377. Indicati mecanismele care pot „inchide” „poarta de control” a durerii:
Neuronul reactioneaza la stimulare ca unitate autonoma, independenta de celelalte celule nervoase.
Mecanismul de polarizare, ceea ce inseamna ca impulsul este intotdeauna directionat de la axon catre urmatorul neuron.
Schimbarea gradului de incarcare electrica a membranei neuronului se evidentiaza prin potentialul postsinaptic, care in functie de mediatorul eliberat poate fi excitator sau inhibitor.
Impulsurile survenite prin fibrele de diametru mare.
Influentele descendente realizate pe caile de modulare a durerii.
378. Indicati metodele recente de micsorare a durerii fondate pe principiile fiziologice de modulare a durerii:
Stimularea electrica transcutanata.
Utilizarea intratecala si epidurala a preparatelor opiacee.
Interventia stereotaxica asupra nucleului ventro-lateral al talamusului din emisfera nedominanta.
Stimularea directa a nervilor periferici.
Stimularea unor structuri ale trunchiului cerebral.
379. Efectul peptidelor opiacee poate fi invocat in explicatiile unor fenomene ce ramin deocamdata misterioase, si anume:
Efectul placebo.
Mecanismele analgezice ale acupuncturii.
Absenta durerii in starile de stres acut.
Nasteri fara dureri observate in unele populatii aborigene din America de Sud.
Lipsa durerilor in unele boli psihice.
380. Indicati componentele obligatorii ale fenomenului durerii:
Emotional.
Depresiv.
Afectiv.
Perceptiv.
Cognitiv.
381. Din perspectiva temporala, se deosebesc urmatoarele tipuri de durere:
Tranzitorie.
Acuta.
Cronica.
Nociceptiva.
Neuropatica.
382. In mod general mecanismele durerii cronice pot fi de ordin:
Central.
Combinat (periferic-central).
Psihogen.
De origine neelucidata.
383. Din punct de vedere patofiziologic durerea poate fi clasificata in:
Neurogena.
Neuralgica.
Psihogena.
384. Indicati masurile terapeutice care pot fi aplicate pentru reducerea durerii propriu-zise la nivel local-periferic
Aplicarea locala de caldura.
Ultrasunet.
Stimularea electrica transcutana.
Administrare de anestezice si opiacee epidural sau subdural.
Utilizarea medicamentelor psihotrope.
385. Dereglarile motilitatii prezinta simptome in urmatoarele boli:
Inflamatorii.
Viscerale.
Traumatice.
Tumorale.
Ereditare.
386. Patologia motilitatii se poate manifesta deseori prin:
Pareze sau plegii.
Hiperkinezii.
Convulsii.
Dereglari de coordonare a miscarilor.
Hemihipoalgezie.
387. Este important ca fiecare medic sa depisteze la timp simptomele patologiei motilitatii pentru:
Stabilirea diagnosticului bolii.
Aplicarea unui tratament adecvat.
Evitarea complicatiilor ulterioare.
Promovarea modului sanatos de viata.
Profilaxia multor boli, in prezent incurabile.
388. Indicati sistemele datorita carora se realizeaza motilitatea la om:
Motilitatea voluntara (constienta), ce se realizeaza prin sistemul piramidal.
Sistemul de perceptie si de transmitere a durerii.
Genomul uman.
Motilitatea involuntara (inconstienta), ce se realizeaza datorita sistemului extrapiramidal.
Motoneuronii periferici situati in coarnele anterioare ale maduvei spinarii.
389. Analizatorul motor cortical include:
Nucleul central.
Celulele ce indeplinesc aceeasi functie, situate pe alte cimpuri ale cortexului.
Talamusul.
Puntea lui Varolio.
Piramidele.
390. Somatotopia motorie are urmatoarele particularitati:
Este aproape identica cu somatotopia senzitiva.
Regiunea membrului inferior ocupa partea superioara a cortexului.
Coborind mai jos, pe circumvolutiunea precentrala sunt reprezentate partile ce corespund inervatiei motorii a membrului superior, capului, trunchiului.
Dendritele pornesc spre periferie pentru a realiza conexiunea cu receptorii spirali ai tendoanelor.
Axonii formeaza tractul talamo-cortical.
391. Indicati notiunile care se refera la examenul clinic al motilitatii:
Mirosul
Motilitatea activa.
Forta.
Proba Barré.
Examenul reflexelor.
392. Reflexele osteotendinoase pot fi:
Normale.
Optimale
Diminuate
Exagerate
Obnubilate
393. Indicati manifestarile clinice ale sindromului Claude Bernard-Horner:
Monoplegie sau hemiplegie spastica.
Paralizie atrofica segmentara.
Mioza.
Îngustarea fantei palpebrale.
Endoftalm.
394. In sistemul extrapiramidal sunt incluse:
Ariile corticale.
Ventricolii cerebrali.
Formatiunile subcorticale.
Plexurile regionare.
Formatiunile din trunchiul cerebral.
395. Indicati nucleii extrapiramidali ai talamusului:
Nucleul caudat.
Nucleul lenticular.
Nucleul ventral anterior.
Nucleul intermediar.
Nucleul centro-median Lewys.
396. Indicati neuromediatorii care se contin in nucleul caudat:
Serotonina (5-TH).
Noradrenalina (NA).
Acetilcolina (Ach).
Insulina (Ia).
Acidul gama-amino-butiric (GAB).
397. Selectati afirmatiile corecte referitoare la nucleul rosu:
Este situat la frontiera diencefalo-mezencefalica.
Are o forma ovala.
Este de culoare rosietica.
Zona dorsala are o coloratie neagra.
Este alcatuit din 2 portiuni de neuroni: paleorubrum si neorubrum.
398. Indicati nucleii vestibulari:
Charcot.
Deiters.
Marburg.
Roller.
Bechterew.
399. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la dopamina:
Se afla in concentratii foarte mici in nucleii bazali si in locul niger.
Este un important mediator al sistemului nigro-striat, fiind sintetizata de neuronii substantei negre si deplasata in lungimea axonilor, pentru a se acumula apoi in veziculele presinaptice din caudat si putamen.
Fiind eliberata in caudat, este repede inactivata enzimatic de catecolometiltransferaza si prin recaptarea de neuronii dopaminergici.
Scaderea concentratiei conduce la un sindrom de hipekinezie.
Enzimele, care participa la sinteza ei sunt tirozin-hidroxilaza si dopa-decarboxilaza.
