. cm. Principalele sunete respiratorii la auscultare sunt
Respirația veziculară
Respirația bronșică
Raluri
Crepitații
Fricții pleurale
cm. Sunetele patologice la auscultare sunt:
cm. Plămânii pot fi examinați prin metodele instrumentale de bază așa ca
Radiografie
Tomografie
Bronhografia
Fluorografia
Calciografia
cm. La examenul obiectiv al bolnavului cu emfizem pulmonar la percuţie depistăm
Sunet de cutie
Submatitate
Mărirea limetelor matităţii relative a cordului
Mărirea excersiei pulmon
Mărirea câmpurilor kroenig
cm. La examenul obiectiv al pacientului cu emfizem pulmonar ausultativ depistăm
Murmur vezicular diminuat
Murmur vezicular exagerat
Roluri buloase
Raluri crepitante
Bronhofonie diminuată
cm. Frotaţia pleurală include
se auscultă în inspir şi expir
se auscultă aproape de ureche
se auscultă mai departe de ureche
nu este influenţată de tuse
este influenţată de tuse
cm. Alegeți afirmațiile corecte despre pneumotorax
Este definită ca prezența aerului sau gazului în cavitatea pleurală
Este definită ca prezența lichidului în cavitatea pleurală
Este definită ca prezența fibrinei în cavitatea pleurală
Starea pacientului cu pneumotorax poate varia de la stări complet asimptomatice până la distress respiratore care pun viața în pericol
Starea pacientului cu pneumotorax este întotdeauna gravă
cm. Sunetul mat la percuției pulmonare se poate datora
Pneumotorax
Pneumoniei lobară acută în stadiul de consolidare
Hidrotoraxul
Pleurezie fibrinoasă
Abcesul pulmonar
cs. Sunetul timpanic la percuția pulmonară se poate datora
Emfizemului pulmonar
Hidrotoraxului
Pleureziei fibrinoase
Pneumonia lobară acută în stadiul de consolidare
Atelectazia pulmonară
cm. Sunetul timpanic la percuție pulmonară se poate datora
Abscesul pulmonar umplut cu aer și comunicarea cu bronhia
Hidrotorax
Pneumotoraxul
cm. Raluri uscate la auscultația pulmonară pot apărea în cazul
Astm bronșic
Bronșită cronică
Cancerul pulmonar
Edem pulmonar
cm. Raluri umede la auscultația pulmonară pot apărea în cazul:
Bronsita obstructivă cronică
Bronsectazii
cm. Crepitații la auscultarea pulmonară pot apărea în cazul
Pneumonia lobară acută în stadiul inițial
cs. Sunetul de fricție pleurală la auscultare pulmonară poate apărea în cazul:
Pleurezie uscată
cm. Alegeți tipurile de respirație
Abdominală
Externă
Toracică
Mixtă
Internă
cm. Lărgirea volumului unui hemitorace se poate datora:
Emfizem pulmonar
Astmul
cm. Diminuarea volumului unui hemitorace se poate datora
Atelectazie
Pneumosclarosis
cs. Acuzele pacienților cu afecțiuni cardiace sunt, cu excepția
Hematemeza
Hemoptizia
Dispnee
Palpitații
Dureri în piept
cs. Palpitația este caracterizată de pacienți ca:
Dureri ușoare de inimă
Intervale (bătăi de inimă scapate)
Prezența sângelui în spută (hemoptizie)
Contracții cardiace accelerate și intensificate
Nici unul dintre cele de mai sus
cs. Întreruperile sunt caracterizate de pacienți ca
Senzația de scufundare, oprirea inimii
cs. Durerea de inimă trebuie analizată în funcție de caracteristicile de bază:
Cauza sau starea în care apare
Caracterul durerii
Durata și radiația durerii
Starea în care durerea dispare
Toate cele de mai sus
cs. Caracteristicile durerii anginoase sunt, cu excepția
Localizare retrosternală sau ușor spre stânga sternului
Cel mai frecvent iradiază în regiunea sub scapula stângă, spre gât, spre brațul stâng
Cel mai frecvent iradiază în regiunea sub scapula dreaptă, spre gât, spre brațul drept
Durerea apare la exerciții, stres emoțional
Durerea dispare la administrarea de nitroglicerină
cs. Caracteristica edemului cardiac este
Apare dimineața și dispare după exerciții fizice
Localizare mai ales pe față, gât și piept
Este colorat în roșu
Se dezvoltă seara și se rezolvă în timpul somnului de noapte
Este asimetric
cs. Definiția ortopneei este
Dispnee în timpul exercițiilor fizice
Dispneea în repaus
Dispnee în poziție orizontală
Dispnee în poziție verticală
Atacuri de dispnee cu expectorarea sputei spumoase
cs. Culoarea pielii în bolile cardiace poate fi
Cianotică
Palidă
Icterică
Roșiatică
. cs. Acrocianoza este definită de:
Culoarea violetă a pielii pe piept
Culoarea roșiatică a pielii degetelor de la mâni și picioare, vârful nasului, buzele, lobilor urechilor
Culoarea violetă a pielii degetelor de la mâni și picioare, vârful nasului, buzelor, lobilor urechilor
Degetele și degetele de la picioare, vârful nasului, buzele, lobii urechii sunt palide
Pielea pieptului și trunchiului este palidă
cs. Anasarca este definită ca
Edemul generalizat
Edemul localizat pe partea superioară a corpului
Edemul localizat pe partea inferioară a corpului
Edemul feței și gâtului
Edem asimetric
cs. Pulsația arterelor carotide se caracterizează prin
Apare în insuficiența valvei mitrale
Apare în insuficiența valvei tricuspide
Apare în insuficiența valvei pulmonare
Apare în insuficiența valvei aortice
Apare în hipertensiune arterială
cs. Scopul palpării cardiace este de a examina
Șocului apexian
Șocul cardiac
Pulsarea vizibilă
Simptomul tors de pisică
cs. Determinarea șocului apexian constă în
. Baza mâinii trebuie să fie plasată pe stern, în timp ce degetele trebuie îndreptate spre gât
Baza mâinii trebuie să fie plasată pe stern, în timp ce degetele trebuie direcționate către regiunea axilară, între coastele 3 și 4
. Baza mâinii trebuie să fie plasată pe stern, în timp ce degetele trebuie îndreptate spre regiunea axilară, între coastele 7 și 8
Baza mâinii trebuie să se sprijine pe scapula stângă, în timp ce degetele trebuie direcționate către regiunea axilară
Baza mâinii trebuie plasată pe scapula dreaptă, în timp ce degetele trebuie direcționate către regiunea axilară
cs. Care dintre cele expuse nu este o proprietate a șocului apexian:
Lățimea (sau zona)
Înălțime
Rezonanță
Rezistența
Putere
. cs. Diagnosticul cel mai frecvent și important al șocului apexian difuz (> 2 cm) este:
Dimensiuni normale ale inimii
Dilatarea ventriculului stâng
Anevrismul aortic
Ateroscleroza coronariană
Dilatarea atriului drept
cs. Alegeți afirmația corectă despre șocul cardiac difuz
Se stabilește atunci când suprafața este mai mică de 1 cm
Se stabilește atunci când suprafața este mai mică de 2 cm
Se stabilește atunci când suprafața depășește 1 cm
Se stabilește atunci când suprafața depășește 2 cm
Se stabilește atunci când suprafața depășește 4 cm
cs. Scopul percuției cardiace este următoarea
Șocul apexian și cel cardiac
Mărimea, poziția și forma inimii și a pediculului vascular
Pentru a determina sunetele inimii
Pulsarea vizibila și simptomul tors de pisică
Limitele inferioare ale plămânilor
cs. Locul proiecției valvei mitrale
De partea stângă a sternului, la cea de-a treia articulație costosternală
Pe stern la jumătatea distanței dintre articulațiile costosternale 3 din stânga și 5 din dreapta
Al doilea spațiu intercostal lateral stânga de stern
Mijlocul sternului, la nivelul celei de-a treia articulație costosternală
Lateral stânga de stern, la articulația costosternală 6
cs. Locul proiecției valvei tricuspide
cs. Locul proiecției trunchiului pulmonar
. cs. Locul proiecției valvei aortice
. cs. Intensitatea zgomotelor cardiace poate crește în
În timpul efortului fizic
Miocardită
Distrofia miocardică
Cardiosleroză
Hidropericard
90 cs. În insuficienţa mitrală pronunţată se determină
Majorarea ventricului stâng, apoi şi a atriului stâng
Majorarea atriului stâng, apoi a ventricului stâng
Majorarea atriului drept, apoi şi a ventricului drept
Majorarea ventricului drept, apoi a ventricului drept
Majorarea ventricului drept, apoi a ventricului stâng
s. În stenoza valvei aortale zgomotul II la baza cordului este
Accentuat
Nu e schimbat
De dublat datorită ejecţiei scăzute a ventricului stâng
Diminuat
De dublat la efort fizic
cs. Hipertensiunea arterială este definită ca o creştere a valorilor tensiunii arteriale în repaus:
peste 120/80 mmHg
peste 160/90 mmHg
peste 130/80 mmHg
peste 139/89 mmHg
peste 180/100 mmHg
cs. Un loc central în evoluţia hipertensiunii arteriale îl ocupă
Afectarea aortei
Afectarea sistemului nervos central
Afectarea rinichilor
Afectarea retinei
Afectarea inimii
cs. Cel mai important efect aterogen este atribuit
Hiperglicemiei
Colesterolului cu densitate înaltă (hdl)
Hipertensiunii arteriale
Nivelului cortizolului în sânge
Colesterolului cu densitate joasă (ldl)
cs. Cea mai caracteristică manifestare clinică a anginei pectorale este:
Dispneea
Palpitaţiile
Dereglările de ritm
Durerea retrosternală
Dereglările de conductibilitate
cm. Acuzele pacienților cu boli cardiace sunt
Vărsături
Tuse uscată
Tuse umedă
Astmul cardiac
cm. Caracteristicile astmului cardiac sunt
Eliminare de spută purulentă
Eliminarea sputei spumoase cu urme de sânge
De obicei apare brusc
Cea mai frecventă acuză este lipsa acută de aer
Cea mai frecventă acuză este durerea în piept intensă
cm. Palpitațiile sunt cauzate de
Endocardită
Pericardită
Infarctul miocardic
Febră
Anemie
Nevroză
Hipertiroidismul
Hipotiroidismul
După efort fizic intens
