Selectați ce asociere include sindromul Frederic:
bloc atrioventricular gr. II, tip II
bloc sinoatrial complet
bloc atrioventricular complet
extrasistolie ventriculară frecventă
fibrilație atrială
Selectați testele diagnostice cu valoare informativă în evaluarea sincopelor
a. masajul sinusului carotidian
b. tilt-testul
c. monitorizare ECG de durată (Holter, dispozitive implantabile)
d. studiu electrofiziologic
e. ecocardiografie
Selectați care miocardite sunt cel mai des întâlnite și studiate:
virale
fungice
toxice
bacteriene
prin iradiere
Selectați care este cea mai frecventă dereglare de ritm în stenoza mitrală:
a. bradicardia sinusală
b. extrasistolia ventriculară
c. fibrilația atrială
d. fibrilația ventriculară
e. blocul atrioventricular de gr.II
Selectați care din remediile medicamentoase nu sunt utilizate în tratamentul miocarditelor stafilococice acute:
diureticele
inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei II
imunoglobulina
antiaritmicele
corticosteroizii
Selectați preparatele care pot provoca hipotensiune ortostatică:
anticoagulante
diuretice
antiaritmice
antidiabetice
antiinflamatoare nesteroidiene
Selectați caracteristicile extrasistolelor polimorfe:
a. intervalele de cuplare variază
b. intervalele de cuplare sunt egale
c. extrasistolele, în aceeași derivație, au forme diferite
d. extrasistolele sunt din același focar
e. extrasistolele sunt din focare diferite
Selectați caracteristicile extrasistolelor monomorfe:
82. CM. Selectați caracteristicile electrocardiografice ale blocului incomplet de ramură stângă anterioară a fasciculului His:
a. complexe de tip R în I, AVL, V5, V6
b. axă electrică deviată brusc în stânga
c. complexe de tip S în III, AVF, V1, V2
d. durata QRS de 0,1 – 0,12 s
e. lipsa undelor Q și prezența undelor S largi în derivațiile V5, V6
. Selectați semnele ECG în faza hiperacută a infarctului miocardic:
a. apariția undei Q
b. intervalul QT prelungit
c. unda T amplă monofazică (unda PARDEE)
d. subdenivelare progresivă a segmentului ST
e. unda delta
Selectați biomarkerul seric cu cea mai înaltă specificitate diagnostică în infarctul miocardic acut:
mioglobina
troponinele
izoenzima MB a creatininchinazei
transaminazele
proteina C reactive
Selectați afirmațiile corecte referitor la indicele gleznă-brat:
a. este util pentru detectarea bolii aterosclerotice simptomatice
b. un IGB < 0,9 este considerat un marker al bolii arteriale periferice
c. poate prezice dezvoltarea ulterioară a tulburărilor de ritm
d. valoarea este proporțională cu riscul cardiovascular
e. se folosește preponderent la bolnavii simptomatici
Selectați afirmația corectă pentru paroxismul fibrilației atriale „adrenergice”:
a. apare în timpul somnului
b. este provocat de situații stresante
c. se declanșează preponderent seara
d. se întâlnește mai frecvent la vârstnici
e. se declanșează în stare de repaus
Selectați afirmația corectă pentru paroxismul fibrilației atriale „vagale”:
a. apare în timpul efortului fizic
c. se declanșează preponderent dimineața
d. se întâlnește mai frecvent la femei
Selectați afirmația corectă pentru aritmia manifestată la ECG prin succesiunea a 2 extrasistole:
a. fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă
b. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă
c. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă
d. duplete
e. triplete
Selectați acuzele pacienților cu infarct miocardic acut:
a. durere retrosternală
b. cefalee
c. iradierea durerii în umăr
d. dispnee
e. hemipareză
Rezistența vasculară depinde de:
a. viscozitatea sanguină
b. lungimea segmentului arterial
c. hiperinsulinemie
d. retenția renală de apă și sare
e. raza (diametrul) lumenului vascular
Prin care efecte angiotensina II poate crește tensiunea arterială
a. Vasoconstricția
b. Stimularea secreției de aldosteron
c. Creșterea tonusului simpatic central
d. Facilitarea eliberării de noradrenalină
e. Stimularea acidului gama-aminobutiric
Precizați semnul ECG caracteristic în aritmia respiratorie:
a. complexul QRS mai mare de 0,1 s
b. lipsa undei P înaintea complexului QRS
c. prezența undelor „f” între complexele ORST cu FCC 400-700 b/min
d. scurtarea ciclică a intervalelor RR la inspiraţie
e. alungirea ciclică a intervalelor RR la inspiraţie
Precizați modificările examenului radiologic în stenoza mitrală:
a. depinde de severitatea bolii
b. mărirea cavităților cordului și modificarea circulației pulmonare
c. prima modificare este dilatarea AS
d. prima modificare este dilatarea AD
e. amprentarea esofagului la mijlocul umbrei mediastinale
Precizați criteriile ecocardiografice și Doppler pentru aprecierea severității stenozei aortice severe:
a. aria valvulară < 0,75 cm2
b. velocitatea instantanee > 4,5 m/s
c. gradientul de vârf > 80 mm Hg
d. gradientul mediu > 45 mm Hg
e. aria valvulară > 0,75 cm2
Precizați ce reprezintă sindromul Lutembacher:
a. stenoză mitrală reumatismală plus defect septal ventricular
b. stenoză mitrală nereumatismală plus defect septal ventricular
c. stenoză aortică plus defect de sept atrial
d. stenoză mitrală reumatismală plus defect de sept atrial
e. stenoză tricuspidiană plus defect de sept ventricular
. Pentru efectuarea coronaroangiografiei se utilizează următoarele aborduri:
a. artera radială
b. artera iliacă
c. artera femurală
d. vena femurală
e. vena jugulară
Numiţi tipul de sincopă cel mai des întâlnit.
a. hipotensiune ortostatică
b. aritmii cardiace
c. mediată neurogen
d. maladii structurale cardiopulmonare
e. sincopa de origine necunoscută
Numiți substratul morfologic în cardiomiopatia restrictivă:
a. îngroșarea marcată, difuză a endocardului parietal al VS, uneori al VD
b. hipertrofia miocardului VS
c. dezvoltarea cardiomegaliei
d. efilarea (subțierea) pereților VD
e. miocardul spongios
Numiți substratul morfologic în cardiomiopatia aritmogenă:
În care stadiu după Killip este prezent edemul pulmonar franc cu raluri pe toată suprafaţa câmpurilor pulmonare?
a. stadiul I
b. stadiul II
c. stadiul III
d. stadiul IV
e. în niciun stadiu
Numiți simptomul primordial al insuficienței cardiace cronice stângi:
tusea
hemoptizia
dispneea inspiratorie
astenia
respirația Cheyne-Stokes
Numiți semnul caracteristic pentru blocul atrioventricular de gradul III:
a. niciun impuls atrial nu se propagă spre ventricule
b. încetinirea treptată a propagării impulsurilor spre ventricule
c. leziune organică a sistemului His-Purkinje
d. oprirea temporară a activității electrice a nodului sinusal
e. impulsurile sunt conduse retrograd – de la ventricule spre atrii
Numiți semnele electrocardiografice caracteristice blocului incomplet de ramură dreaptă a fasciculului His:
a. lărgirea complexelor QRS peste 0,12 s
b. complexe ventriculare de tip rsR în derivațiile III, AVF, V1, V2
c. lipsa undelor Q și prezența undelor S largi în derivațiile V5, V6
d. ritmul ventricular
e. durata complexului QRS de 0,10 – 0,12 s
Numiți semnele ECG caracteristice pentru stenoza mitrală:
a. hipertrofia AS
b. axa electrică a cordului – orizontală sau deviată spre stânga
c. hipertrofia VD
d. fibrilație atrială
e. hipertrofia VS
Numiți mecanismele prin intermediul cărora obezitatea reprezintă un factor de risc cardiovascular major cu o incidență în creştere în ţările dezvoltate:
a. factorii de mediu şi sociali
b. particularităţile de dietă
c. sedentarismul
d. consumul de alcool
e. hipertensiunea arterială
Numiți preparatele utilizate în tratamentul insuficienței cardiace acute:
nitrați
beta-adrenoblocante
preparate cu acțiune inotropă pozitivă
vasopresoare
Numiţi preparatele recomandate în prevenția secundară a anginei pectorale stabile:
β-blocantele
antiagregantele
tromboliticele
statinele
α-blocantele
Numiți preparatele care reduc presarcina și scad tensiunea hidrostatică în capilarele pulmonare:
analgezicele opioide
adrenomimeticele
bronholiticele
antiinflamatoarele nesteroidiene
Numiți patologia în care este recomandată clasificarea Killip:
a. hipertensiunea arterială
b. valvulopatiile
c. infarctul miocardic acut
d. miocarditele
e. niciun răspuns nu este corect
Numiți parametrul care se înrăutățește preponderent în cardiomiopatia dilatativă:
sistola
diastola
tensiunea arterială
pulsul
rezistența periferică