Epi 20 (zoo.)

a) prezența în zonă cu focalitate naturală

b) importul produselor din zonele cu focalitate naturală

c) densitatea sporită a rozătoarelor

d) densitatea sporită a populației umane

e) utilizarea apei din surse autorizate

a) spitalizarea bolnavilor conform indicațiilor clinice

b) ancheta epidemiologică a focarului

c) efectuarea analizelor serologice persoanelor contacte

d) izolarea persoanelor contacte cu bolnavul

e) spitalizarea bolnavilor conform indicațiilor epidemiologice

a) Br.abortus este cea mai virulentă pentru om

b) sursa principală de infecţie sunt animalele sinantrope

c) diferiţi agenţi patogeni au importanţă epidemiologică diferită

d) omul bolnav nu prezintă pericol epidemiologic

e) vaccinarea se efectuează după indicaţii epidemiologice

a) gravis

b) melitensis

c) bovis

d) intermedius

e) suis

a) vaccinarea se efectuează cu vaccin viu atenuat

b) agentul patogen îşi păstrează viabilitatea în unele produse alimen tare până la 60 zile

c) animalele xenantrope sunt principala sursă de infecţie

d) omul bolnav este spitalizat din considerente epidemiologice

e) carnea animalelor bolnave poate fi folosită după o prelucrare termică riguroasă

a) legumele

b) laptele

c) carnea

d) apa

e) aerul

a) agentul patogen este Yersinia pestis

b) agentul patogen se multiplică la temperaturi joase

c) frecvent ca factori de transmitere servesc fructele şi legumele

d) vaccinarea se efectuează după indicaţii epidemiologice

e) are o sezonalitate de iarnă-primăvară

a) e o sapronoză

b) sursa principală de infecţie este omul

c) vaccinarea după indicaţii epidemiologice se efectuează de la vârsta
de 7 ani

d) este cauzată de mai multe tipuri de agenţi patogeni

e) se înregistrează mai frecvent în perioada caldă a anului

a) L.icterohaemorrhagia

b) L.canicola

c) L.pomona

d) L.grippotyphosa

e) L.biflexa

a) şobolanii

b) microtinele

c) oile, caprele

d) bovinele

e) apa, solul

a) supravegherea medicală timp de 14 zile

b) nu necesită spitalizarea în staționarele de boli infecțioase

c) internarea în staționarul de boli infecțioase

d) supravegherea medicală timp de 20 zile

e) supravegherea medicală timp de 30 zile

a) e raţional a folosi imunoglobulina antirabică doar în primele 30`
după muşcătură

b) în unele cazuri după muşcătură vaccinarea nu este indicată

c) supravegherea asupra animalului se efectuează timp de 14 zile

d) rabia conduce inevitabil la deces

e) se recomandă prelucrarea plăgii după mușcătură cu apă curgătoare

a) capturarea animalelor vagabonde

b) profilaxia rabiei printre animalele domestice

c) nimicirea animalelor xenantrope, ce formează focare naturale de rabie

d) educaţia pentru sănătate în populaţia generală

e) monitorizarea numărului de animale sălbatice

a) gama-globulina

b) vaccin viu atenuat

c) vaccin corpuscular inactivat

d) vaccin chimic

e) bacteriofag

a) gravitatea mușcăturii

b) zona mușcăturii

c) specia animalului

d) vârsta omului

e) vârsta animalului

a) vaccinarea contingentelor de risc

b) testarea serologică a persoanelor vaccinate din grupul de risc timp
de 2 ani

c) testarea serologică a persoanelor vaccinate din grupul de risc timp
de 4 ani

d) vaccinarea întregii populații umane

e) vaccinarea copiilor și bătrânilor

a) spălarea cu apă și săpun a plăgii

b) dezinfecția plăgii cu alcool etilic 70%

c) adresarea de urgență la medicul de familie

d) suturarea de urgență a plăgii

e) internarea obligatorie

a) cu domiciliul în zonele rurale

b) cu statut social neurologic și imunologic nefavorabil

c) cu mușcături multiple și profunde

d) ce necesită revaccinare

e) cu domiciliul în zonele urbane

a) în cazul contaminării pielii lezate la îngrijirea unui animal bolnav
de antrax

b) în cazul contactului cu orice produs animalier

c) la folosirea cărnii şi produselor din carne insuficient prelucrate termic

d) la inspirarea prafului contaminat cu B.anthracis

e) parenteral prin vectori hematofagi

a) vaccinările se efectuează după indicaţii epidemiologice planificat

b) agentul patogen e slab rezistent în mediul ambiant

c) se înregistrează mai frecvent la copii

d) vaccinarea poate fi efectuată prin scarificare sau subcutan

e) omul bolnav în condiţii obişnuite nu constituie sursă de agenţi
patogeni

a) omul bolnav

b) animalele cornute mici

c) animalele cornute mari

d) pisicile, câinii

e) solul

a) imunoglobulină

b) vaccin viu atenuat

c) ser imun

d) bacteriofagi

e) antibiotice

a) sângele

b) carnea

c) lâna

d) solul

e) lacrimile

a) vaccinarea planică a animalelor agricole

b) vaccinarea grupurilor de risc din populația umană

c) respectarea regulilor sanitaro-igienice

d) incinerarea cadavrelor animalelor bolnave

e) sacrificarea vitelor în gospodăriile particulare

a) internarea obligatorie în staționarele de boli infecțioase

b) internarea obligatorie a suspecților cu antrax

c) efectuarea dezinfecției terminale

d) utilizarea imunoglobulinelor specifice antiantrax

e) vaccinarea persoanelor contacte

a) doar grupelor de risc

b) prin aplicarea a 2 doze

c) cu vaccin viu atenuat

d) cu vaccin inactivat

e) vaccin chimic

a) omul

b) animalele erbivore

c) animale xenantrope

d) solul

e) rozătoarele

a) este o antroponoză

b) vaccinoprevenţia este măsura de bază

c) agentul patogen este deosebit de rezistent în mediul ambiant

d) bolnavul nu prezintă pericol pentru cei din jur

e) titrul protectiv e de 0,03 UI/ml

a) după o muşcătură de animal

b) în orice traumă deschisă

c) doar în cazul traumelor când plaga a fost contaminată cu sol

d) după orice combustie

e) în cazul combustiilor de gradele II–IV

a) prelucrarea necalitativă a plăgii

b) asistența necalificată la naștere

c) neimunizarea populației

d) utilizarea instrumentarului steril

e) vaccinarea în masă a populației