Ce fel de investigații sunt incluse în spectrul diagnosticului clinic de laborator?
a) electrocardiografice
b) biochimice, imunologice și molecular-bologice
c) ultrasonografice
d) radiologice
e) angiografice
2. Cu ce scop sunt indicate analizele de laborator?
a) pentru a separa persoanele bolnave de cele sănătoase
b)pentru a stabili maladia de care suferă persoana bolnavă
c) pentru a stabili prezența factorilor de risc la persoanele sănătoase
d)pentru a stabili pronosticul bolii
e) pentru a concretiza tabloul clinic
3. În cazul utilizării metodelor de laborator cu scop diagnostic poate fi stabilit:
a) organul/țesutul afectat
b) gradul de afectare (nesemnificativ, moderat, sever)
c) medicația utilizată de pacient în trecut
d) momentul exact al declanșării maladiei
e) cât va dura maladia
4. Utilizarea metodelor biochimice de laborator cu scop de monitorizare a tratamentului
a)permite selectarea personalizată a medicamentului
b) contribuie la evaluarea eficacității tratamentului
c) poate ajuta în stabilirea momentului exact al inițierii tratamentului
d) facilitează identificarea reacțiilor adverse la medicamente
e) ajută în constatarea atingerii țintei terapeutice
5. Selectați factorii nemodifiabili asociați pacientului ce pot influența rezultatele analizelor de laborator:
a) vârsta
b) genderul
c) activitatea fizică
d) bioritmurile (circadian/lunar/sezonier)
e) obiceiurile alimentare
6. Selectați responsabilitățile medicului curant la etapa pre-analitică a diagnosticului biochimic de laborator ce asigură calitatea rezultatelor analizelor:
a) stabilirea anamnesticului epidemiologic al pacientului
b) identificarea spectrului de investigații necesare pentru stabilirea diagnosticului corect
c) solicitarea analizelor de laborator
d) informarea exhaustivă cu privire la pregătirea pentru colectarea materialului biologic
e) obținerea acordului informat al pacientului pentru investigația de laborator
7. Ce date trebuie incluse obligator în buletinul de solicitare a analizei biochimice de laborator?
a) Numele, prenumele, sexul și anul nașterii pacientului
b) data și ora internării pacientului pentru pacienții spitalizați
c) secția în care este internat pacientul și numele medicului curant pentru pacienții spitalizați
d) adresa domiciliului, numărul de telefon mobil și adresa de email a medicului curant
e) data la care trebuie să fie livrate rezultatele analizelor
8. Ce activități trebuie realizate de medicului de laborator/specialistului cu studii medii la etapa preanalitică a diagnosticului de laborator?
a) completarea formularului de trimitere la investigația de laborator
b) stabilirea listei analizelor de laborator ce urmează a fi efectuate
c) instruirea pacientului cu prvire la pergatirea pentru prelevarea materialului biologic
d) identificarea corectă a pacientului
e) completarea corespunzătoare a documentelor de prelevare a materialului biologic
9. Ce activități trebuie realizate de medicul de laborator la etapa preanalitică a diagnosticului de laborator?
a) informarea pacientului cu privire la modul de colectare a materialului biologic,
b) informarea pacientului cu privire posibilele complicații ale prelevării materialului biologic și modul de prevenire
c) obținerea acordului informat al pacientului pentru prelevarea materialului biologic
d) prelevarea corespunzătoare a materialului biologic, cu respectarea regulilor asepticii și antisepticii
e) toate cele menționate anterior
10.Selectați greșelile în pregătirea pacientului pentru investigația de laborator?
a) pacientului i-a fost stabilit un regim alimentar restrictiv anterior prelevării materialului biologic
b) pacientului i-a fost recomandată activitate fizică crescută anterior prelevării materialului biologic
c) a fost sistată medicația pacientului
d) medicul nu a informat pacientul despre procedura prelucrării, stocării și transportului materialului biologic
e) pacientul nu a fost informat cu privire la conținutul formularului solicitării analizei de laborator
11.Greșelile tipice ale procedurii de prelevare a sângelui sunt:
a) aplicarea garoului
b) utilizarea eprubetei ce nu corespunde analizei solicitate
c) prelevarea unei cantități exagerat de mare de material biologic
d) agitarea viguroasă a eprubetei cu scopul amestecării sângelui cu mediul
e) poziția așezat a pacientului în timpul colectării
12.Selectați factorii ce pot influența calitatea materialului biologic colectat:
a) hemoliza și metabolismul eritrocitelor
b) reacţiile chimice din țesuturi
c) acţiunea microorganismelor
d) acțiunea întunericului
e) starea febrilă a pacientului
13.Selectați factorii ce pot influența calitatea materialului biologic colectat:
a) evaporarea apei și/sau procesele osmotice
b) utilizarea recipientelor colorate
c) acţiunea luminii
d) păstrarea de durată în recipiente sterile
e) păstrarea în recipiente închise etanș
14.Selectați erorile specifice etapei preanaliztice:
a) completarea eronată a datelor pacientului în fișa de analize (nume, prenume, an naștere, adresa domiciliului, telefon) și a termenului de prelevare (data și timpul)
b) semnarea acordului informat de către pacient/tutore
c) includerea datelor de identificare a medicului care a solicitat analiza de laborator în buletinul de rezultate
d) utilizarea recipientului nesteril pentru colectare
e) tehnica de colectare greșită (aplicarea garoului, postura pacientului etc.)
15.Ce activități sunt specifice etapei analitice a diagnosticului de laborator?
a) prelevarea materialului biologic
b) transportarea și stocarea materialului biologic
c) prelucrarea primară a reagenților necesare analizei
d) efecturarea măsurării analitului în materialul biologic
e) completarea buletinului de rezultate
16.Din ce cauze laboratorul ar avea dreptul să respingă proba biologică?
a) materialul biologic a fost colectat nu în laborator
b) materialul biologic a fost colectat în recipient ce nu corespunde analizei solicitate
c) s-a colectat o cantitate excesivă de material biologic
d) sângele a fost colectat fără apicarea garoului
e) urina colectată 24 de ore a fost păstrată la frigider
17.Care sunt acțiunile ce pot fi înreprinse de laborator în cazul cantității insuficiente de material biologic?
a) respingerea probei și a solicitării de analize
b) acceptarea probei și efectuarea analizelor pentru care ajunge material biologic în succesiunea din buletinul de solicitare
c) acceptarea probei și efectuarea unor analize din buletinul de solicitare după discuția cu medicul curant
d) acceptarea probei și adaptarea metodelor la volumul mic al materialului biologic
e) colectarea suplimentară a materialului biologic și mixarea lui cu cel deja existent
18.De ce hemoliza are impact negativ asupra rezutatelor analizelor de laborator ale sângelui?
a) colorația specifică a serului hemolizat va interfera cu colorația soluției de analiză în cazul aplicării metodelor spectrofotometrice
b) hemoliza va diminua capacitatea utilajului de a măsura intnsitatea colorației soluției analizate
c) hemoglobina va lega proteinele serice și nu va permite dozarea lor corectă
d) distrugerea eritrocitelor determină creșterea lipidelor plasmatice din contul celor membranare
e) hemoliza este însoțită de creșterea potasiului, magneziului, fierului, fosfaților, LDH, ALT, AST
19.Care sunt cauzele celor mai frecvente erori asociate efectuării analizei?
a) este utilizat material biologic necorespunzător (hemolizat, lactescent, păstrat peste termenul acceptat și/sau în condiții improprii etc.)
b) materialul biologic nu a fost sterilizat anterior efectuării analizei
c) s-au utilizat reagenți ce corespund standardului CE
d) s-au efectuat probe control-pozitiv în fiecare serie de analize
e) s-au efectuat probe control-negativ în fiecare serie de analize
20.Care sunt cauzele celor mai frecvente erori asociate efectuării analizei?
a) materialul biologic a fost contaminat biologic, chimic sau microbiologic
b) reagenții utilizați nu corespund cerințelor de calitate (expirați, puritate insuficientă, păstrare necorespunzătoare etc.)
c) nu a fost respectată tehnica executării analizei (succesiunea adăugării reagenților, cantitatea greșită de reagenți, termenul și condițiile de incubare, măsurarea etc.)
d) nu s-a respectat succesiunea efectuării analizelor în corespundere cu buletinul de solicitare
e) nu s-a consultat medicul curant cu privire la medicația pacientului
21. Ce greșeli sunt asociate etapei analitice a diagnosticului de laborator?
a) utilizarea utilajului standardizat
b) utilizarea calibratoarelor necorespunzătoare
c) numărul exagerat de repetări ale testului
d) lipsa procedurii de validare a rezultatelor sau validarea neconformă
e) buletin de rezultate cu date incomplete
22.Ce factori nu influențează calitatea reagenților preparați „în casă”?
a) calitatea solvenților (inclusiv a apei) utilizați la pregătire,
b) selecția corectă a articolelor din sticlă sau plastic utilizate la prepararea și păstrarea reagentului,
c) calibrarea și standardizarea balanțelor folosite la cântărire, precum și a pipetelor/vaselor pentru măsurarea volumelor reagenților lichizi,
d) utilizarea dispozitivelor automate ce asigură temperatura necesară în procesul de preparare,
e) păstrarea substanțelor chimice în întuneric și la temperaturi joase (mai mici de - 20°C)
23.Ce activități este obligat să întreprindă laboratorul în domeniul standardizării utilajelor de laborator ?
a) la finalizarea utilizării să verifice performanța echipamentului,
b) să elaboreze instructiuni de utilizare pentru fiecare echipament folosit,
c) obligator sa dețină în state ingineri instruiți și autorizați,
d) să documenteze modul de menținere și verificare a stării echipamentelor (etalonarea),
e) să detina procedura documentata pentru calibrarea echipamentelor
24.Sensibilitatea și specificitatea testelor de laborator – selectați răspunsurile corecte:
a) sunt indicatori ai preciziei unui test
b) relevă capacitatea unui test de a face diferența între prezența și absența maladiei la o valoare limită aleasă a rezultatului
c) sunt caracteristici fixe ale unui test
d) se calculează pentru fiecare valoare limită aleasă
e) valoarea limită este reprezentată de valoarea minimă de referință.
25.Sensibilitatea și specificitatea testelor de laborator – selectați răspunsurile corecte:
a) sensibilitatea relevă probabilitatea depistării unui rezultat negativ la o persoană bolnavă (rata rezultatelor fals-negative)
b) sensibilitatea relevă probabilitatea depistării unui rezultat pozitiv la o persoană bolnavă (rata rezultatelor adevărat pozitive)
c) specificitatea este probabilitatea unui rezultat negativ la o persoană sănătoasă (rata rezultatelor adevărat-negative)
d) specificitatea este probabilitatea unui rezultat pozitiv la o persoană sănătoasă (rata rezultatelor fals-pozitive)
e) nici un răspuns nu este corect
26.Valorile/intervale de referinţă – selectați afirmațiile adevărate:
a) includ valori minime și maxime admisibile ale unui test ce permit a face diferența între sănătate și boală
b) intervalul de valori în care sunt incluse 95% de rezultate ale indivizilor sănătoși (“normali”)
c) 5% dintre persoanele care nu sunt bolnave vor avea rezultate de laborator sub intervalul de referință
d) 5% dintre indivizii sănătoși vor avea rezultate de laborator peste intervalul de referință
e) toți indivizii sănătoși vor fi cuprinși de intervalul de referință