281. CM. În care patologii poate fi depistată accentuarea durerii abdominale în timpul inspirului adînc?
a) Abcesul subdiafragmal
b) Colecistita acută
c) Pleurita
d) Apendicita acută
e) Colica renală
282. CM. Voma la bolnavii cu “abdomen acut” este condiţionată de:
a) Iritarea intensă a terminaţiunilor nervoase ale peritoneului şi mezoului
b) Sindromul hipertensiunii intracerebrale
c) Ocluzia intestinală mecanică
d) Reacţia reflectorie – în caz de obturare a lumenului structurilor cu musculatură netedă (căi biliare, ureter, intestin, apendice vermiform)
e) Factorii externi
283. CS. Care este caracterul vomei în caz de apendicită acută?
a) Voluminoasă, multiplă
b) Reflectorie unică
c) Fecaloidă
d) Voluminoasă, cu conţinut gastric de stază
e) Cu conţinut de tip “zaţ de cafea
284. CM. În care patologii chirurgicale acute ale organelor abdominale voma nu este caracteristică?
f) Apendicita acută
g) Colecistita acută
h) Sarcina extrauterină întreruptă
i) Ocluzia intestinală înaltă
j) Ulcerul gastric şi duodenal perforat
a) Ruptura splinei
b) Ocluzia intestinală joasă
c) Ocluzia intestinală înaltă
d) Pancreatita acută
e) Apendicita acută
285 CM. Ce patologii chirurgicale acute ale organelor abdominale se asociază cu vome multiple (repetate)?
a) Colecistita acută
b) Ulcerul gastroduodenal perforat
286. CM. Voma multiplă cu conţinut bilios este caracteristică pentru:
c) Colica hepatică
d) Sarcina extrauterină întreruptă
e) Pancreatita acută
287. CS. În ce patologie se întîlneşte voma “fecaloidă”?
a) Ocluzia intestinală joasă
b) Ocluzia intestinală înaltă
c) Hemoragie din polip al colonului
e) Stenoza ulceroasă piloroduodenală decompensată
288. CS. Lipsa scaunului şi a emisiei de gaze sunt semne precoce ale:
a) Ocluziei intestinale joase
b) Ocluziei intestinale înalte
c) Peritonitei difuze
d) Pancreatitei acute
e) Sarcinei extrauterine întrerupte
289. CS. Setea şi xerostomia la un bolnav cu “abdomen acut” sunt semne ale:
a) Anemiei acute
b) Hipotoniei
c) Disbacteriozei
d) Hipertensiei portale
e) Deshidratării
290. CM. Pentru care patologii chirurgicale acute ale organelor cavităţii abdominale sunt îndeosebi caracteristice setea şi xerostomia (senzaţia de uscăciune în gură)?
a) Peritonita difuză
b) Pancreatita acută
c) Colica apendiculară
d) Ruptura splinei cu hemoragie intraperitoneală
e) Ocluzia intestinală
291. CM. „Faţa lui Hipocrate” la un bolnav cu peritonită avansată se caracterizează prin asocierea următoarelor semne:
a) Culoarea surie-pămîntie (teroasă) a tegumentelor
b) Orbitele înfundate
c) Culoarea pal-cianotică a tegumentelor
d) Nuanţa ascuţită a feţei
e) Tegumente acoperite cu transpiraţii reci
292. CS. Ce asociere de semne caracterizează “faţa lui Hipocrate” la un bolnav cu peritonită avansată?
a) Tegumente palide, transpiraţii reci, respiraţie superficială
b) Tegumente cianotice, grimase pe faţă din cauza durerii, uscăciunea buzelor
c) Tegumente icterice, transpiraţii reci, edemaţierea feţei
d) Tegumente surii-pămîntii (teroase), comportament liniştit, grimase pe faţă din cauza durerii
e) Tegumente surii-pămîntii (teroase), înfundarea orbitelor, nuanţa ascuţită a feţei
293. CS. Pentru ce patologie este caracteristic simptomul “hopa-mitică”?
a) Ruptura ficatului sau a splinei
b) Peritonita difuză
c) Pancreatita acută
d) Ocluzia intestinală prin strangulare
e) Sarcina extrauterină întreruptă
294. CS. În ce constă simptomul “hopa-mitică”?
a) Pacientul se află în poziţia forţată în decubit dorsal, tentativele de a întoarce bolnavul în decubit lateral fiind asociate cu intensificarea durerii, pacientul revenind imediat la poziţia iniţială
b) Pacientul se află în poziţia forţată în decubit lateral, tentativele de a întoarce bolnavul în decubit dorsal fiind asociate cu intensificarea durerii, pacientul revenind imediat la poziţia iniţială
c) Pacientul preferă ortostatismul sau poziţia pe şezute, tentativele de a plasa bolnavul în decubit dorsal fiind asociate cu intensificarea durerii, pacientul revenind imediat la poziţia iniţială
d) Pacientul se află în poziţie forţată în decubit dorsal, iar apariţia durerilor colicative în abdomen îl impun să treacă în decubit lateral
e) Pacientul se află în poziţie forţată în decubit lateral, iar apariţia durerilor colicative în abdomen îl impun să treacă în decubit dorsal
295. CM. În care patologii acute ale abdomenului la pacienţi deseori se atestă ictericitatea tegumentelor?
a) Sarcina extrauterină întreruptă
d) Colangita
e) Tromboza vaselor mezenteriale
296. CM. Mărirea simetrică în volum a abdomenului se întîlneşte de regulă în:
a) Tumori masive ale cavităţii abdominale
b) Obezitate
c) Ocluzia intestinală
d) Ascită
e) Balonarea simetrică a intestinului
297. CS. Mărirea asimetrică a abdomenului în volum se întîlneşte de regulă în:
a) Patologii inflamatorii ale organelor abdominale
e) Toxiinfecţii alimentare
298. CS. La pacienţii cu tumoare a capului pancreasului poate fi evidenţiat simptomul Courvoisier, ce reprezintă:
a) Accentuarea durerii în timpul palpării profunde în regiunea superioară dreaptă a abdomenului
b) Accentuarea bruscă a durerii, atunci cînd este întreruptă brusc palparea regiunii superioare drepte a abdomenului
c) Proieminarea conturului unei tumori masive prin peretele abdominal anterior în regiunea epigastrală
d) Proieminarea vizibilă în regiunea superioară dreaptă a abdomenului, condiţionată de către mărirea în volum a veziculei biliare
e) Diminuarea mişcărilor respiratorii ale peretelui abdominal anterior în regiunea epigastrală
299. CM. Indicaţi poziţia corectă a pacientului în timpul palpării abdomenului.
a) Mâinile bolnavului sunt plasate de-a lungul corpului
b) Pacientul este culcat pe spate (decubit dorsal)
c) Membrele inferioare sunt un pic flectate în articulaţiile genunchiului
d) Mâinile bolnavului sunt elevate deasupra capului
e) Pacientul este culcat în decubit lateral stâng
300. CS. Care trebuie să fie poziţia bolnavului în timpul palpării abdomenului?
a) Decubit lateral, membrele superioare – de-a lungul corpului, membrele inferioare – extinse
b) Decubit dorsal, membrele superioare – elevate de-asupra capului, membrele inferioare – flexate leger în articulaţiile genunchilor
c) Decubit dorsal, membrele superioare – elevate de-asupra capului, membrele inferioare – extinse
d) Decubit dorsal, membrele superioare – de-a lungul corpului, membrele inferioare – extinse
e) Decubit dorsal, membrele superioare – de-a lungul corpului, membrele inferioare – flexate leger în articulaţiile genunchilor
