76. Ca principii generale de tratament în traumatismele vasculare sunt adevărate următoarele:
a. Toți pacienții cu traumatisme vasculare trebuie evaluați pentru prezența altor leziuni în vederea ierarhizării tratamentului
b. Șocul hemoragic este frevent prezent la bolnavii cu traumatisme vasculare ale membrelor
c. Trebuie folosite garourile în scopul asigurării hemostazei
d. Echilibrarea hemodinamică trebuie începută imediat și pe cît posibil obținută preoperator
e. Trebuie în primul rînd excluse sau tratate leziunile care amenință viața
77. Pacienții la care există manifestări datorate lezării unor vase importante necesita tratament chirurgical imediat. Care din următoarele afirmații adevărate?
a. Prima măsură în cadrul intervenției chirurgicale este controlul proximal si distal la nivelul leziunii
b. La nivelul vasului lezat trebuie cautata prezenta trombozei, in cazul existentei acestei, trombii trebuie indepartati cu ajutorul sondei Fogarty
c. Odata obtinut controlul arterial, vasul lezat va fi excizat până in zona sanatoasa.
d. Repararea ateriala si venoasa se realizeaza de obicei prin interpozitia unui graft, de preferat sintetic ( e PTFE )
e. Repararea arterial si venoasa se realizeaza de obicei prin interpozitia unui graft autolog.
78. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la traumatismele vasculare sunt adevărate:
a. extremitate fara sensibilitate si motricitate necesita de obicei amputație in cazul in care exista destrucție nervoasa importanta
b. Extremitățile traumatizante sunt susceptibile sa dezvolte sindromul acut de compartiment
c. Evaluarea precisa si corecta a sindromului de compartiment se face prin măsurarea directa a presiunii in compartiment
d. Prezenta socului sau a leziunilor multiple asociate reprezinta indicatii absolute pentru amputatie
e. Leziune vasculara in sine nu este factorul decesiv pentru amputatie.
79. Insuficiența arteriala acuta este in marea majoritate a cazurilor rezultatul obstructiei intrinseci printr-un tromb. Urmatoarele afirmati sunt adevarate:
a. Cea mai frecventa sursa de emboli este cordul
b. Se poate produce embolie cu continutul placilor de aterom-ateromemboie sau sindromul degetelor albastre
c. Manifestarile clinice ale ocluziei arteriae acute prin tromboza sunt mai severe decit in cazul altor etiologii.
d. Tromboza venoasa profunda poate cauza o embolie arteriala paradoxala.
e. Cauza majora de ischemie acuta periferica este embolia
80. Semnele clinice cardinale în ischemia acută:
a. Durere
b. Parastezii
c. Paloare
d. Prezenta puslului distal de nivelul ocluziei
e. Raceala tegumentelor
81. Urmatoarele afirmații sunt adevărate:
a. In cazurile de ischemie acuta severa, unde diagnosticul este evident si suspiciunea cu privire la etiologie puternica, nu sunt necesare alte investigații paraclinice pentru a stabili indicatia terapeutica.
b. Având in vedere ca inima este sursa principala de emboli, examinarea functiei cardio-pulmonare este esențială.
c. Examenul ecografic (in special examenul Duplex) este util mai ales pentru stabilirea existentei trombozei venoase asociate.
d. Succesul pe termen lung nu depinde de controlul susrselor emboliilor
e. Modificarea consistentei masei musculare semnifica un prognostic prost.
82. Urmatoaele afirmatii referiotoare la ischemia acuta periferică sunt adevarate:
a. Administrare de heparina previne propagarea distala a trombului
b. Exremitatile ischemice trebuie ferite nu doar de frig, dar si de caldura sau presiunea exercitata asupra lor.
c. Fluxul retrograd (fluxul de singe care curge din extremitatea distalaa arterei dupa inlaturarea obstructiei) semnifica un pat vascular distal efecient.
d. In cazul existentei trombozei venoase, indepartarea tromblui venos trebuie efectuata dupa de restabilirea fluxului aterial.
e. Protejarea patului vascular situat distal de obstructie este prima etapta a tratamentului in ischemia acută
83. Care din urmatoarele afimatii nu sunt false?
a. Pentru a fi efecienta, embolectomia trebuie indicata si efectuarea precoce, in primele 6 ore.
b. Fasciotomiile de decompresiune sunt indicate preventiv in toate iscemiile acute.
c. Embolectomia se efectueaza de obicei sub anestezie locala, mai ales ca majoritatea pacientilor sunt bătrâni si cu stare generala proastă.
d. Heparina reduce la minimum propagarea trombozei si favorizeaza liza naturala a trombului ca si dezvoltarea circuatiei colaterale.
e. revascuarizare arteriala efecienta este exclusa in cazul lipsei unui flux distal adecvat.
84. Despre disectia acută de aortă sunt adevărate următoarele afirmații:
a. Hipertensiunea arteriala este factorul favorizant cel mai frecvent incriminat in producerea disecției acute de aortă.
b. Incidența sindromului Marfan în disectiile de aortă este între 4-15%
c. Necroza mediei (degerescenta cistica a mediei) se gaseste in 20% din cazurile de disectia aortica.
d. De cele mai multe ori disectia aortica este asimptomatica si poate trece neobservata
e. Boala anuloectazianta a radacinii aortice poate fi conditia anatomica preexistentă unei disecții de aorta.
85. Urmatoarele afirmatii sunt adevarata:
a. Bicuspidia artica se asociaza frecvent cu disectia acuta de aorta
b. Traumatisme toracice ichise pot determina disetie de aorta
c. Jumatatae din disectiile ce surivn la femeia tînără (de virsta sub 40 de ani) intereseaza gravidele.
d. Tensiunea arteriala scazuta este regula la pacientii cu disectie de aorta.
e. Traumatismele iatrogene din cursul chirurgiei cardiac pot stala bazadisectiei de aorta.
86. In disectia acuta de aorta sunt valabile urmatoarele:
a. Ruptura peretelui extern (adventitial) al lumenului fals se produce cel mai frecvent in pericard sau in cavitatea pleurala stinga.
b. Pacienții cu disectie de tip A sunt, in genera mai tiner si includ pacientii cu sindrom Marfan si ectazie anulo-aortică.
c. Disectie de tip B se intalneste, de regula, la barbatide virsta medie sau virstnici.
d. Insuficenta artica este rara in cazul disectiei aortei proximale.
e. Disectia la gravid survine de obicei in trimestrul al II-lea sau chiar in cursul travaliului.
87. O serie de factori influențează mortalitatea preoperatorie in disecția acuta de aorta:
a. Intervalul de timp intre diagnostic si operatie.
b. Exitenta tamponadei cardiace
c. Existenta insuficientei renale acute.
d. Existenta insuficientei aortice preoperatorii
e. Infarctul acut de miocard.
88. In cazul rupturii traumatice a aortei toracice, la patru categorii de pacienți se amina intervenția chirurgicală:
a. Pacientii cu leziuni cerebrale severe.
b. Pacientii in stare septica
c. Pacientii cu arsuri extinse
d. Pacientii cu traumatisme severe ale plaminului sting
e. Pacientii cu traumatisme severe ale plaminului drept.
89. Metodele non-invazive de explorare vasculară sunt următoarele:
a. măsurarea indicelui gleznă-braț
b. pletismografia
c. Examenul Doppler
d. Arteriografia
e. Măsurarea presiunii arteriale digitale
90. Tromboliza terapeutică este utilizată în mod esențial în următoarele situații:
a. În tratamentul infarctului acut de miocard
b. În tratamentul emboliei pulmonare
c. În trombozele venoase profunde cu debut mai mare de 14 zile
d. În trombozele venoase profunde cu debut mai mic de 14 zile
e. În trombozele arteriale acute
91. Principalele contraindicații ale trombolizei sunt:
a. Antecedente cerebro-medulare: traumatisme, anevrisme, chirurgie, neoplasme,
b. accident vascular cerebral
c. Hemoragie necontrolată
d. Hipotensiune arterială
e. Hipertensiune arterială
92. Următoarele afirmații referitoare la boala aorto-iliacă sunt adevărate:
a. claudicația intermitentă este localizată la nivelul feselor, șoldului, coapselor și gambelor
b. claudicația distală (la nivelul gambei) exclude leziunea aorto-iliacă
c. tipul I de boală aorto-iliacă presupune limitarea procesului patologic la bifurcația aortei și arterele iliace
d. Tipul III de boală aorto-iliacă presupune pe lângă afectarea aortei și iliacelor și arterelor infrainghinale
e. Pe lângă claudicația intermitentă, bărbații cu boală aorto-iliacă mai pot prezenta impotența
93. Pacienții cu boala aorto-iliacă manifestată prin claudicație intermitentă moderată sau ușoară vor beneficia de următoarele măsuri terapeutice conservative:
a. renunțarea la fumat
b. exerciții fizice zilnice
c. scădere ponderală
d. Intervenție chirurgicală d’amblee
e. Consum hidric zilnic
94. Vârsta și tarele asociate la pacienții cu boala aorto-iliacă pot indica o anumită tehnică alternativă de revascularizare:
a. bypass axilo-femural
b. aterectomie
c. angioplastie endoluminală
d. Bypass aorto-femural
e. Bypass femuro-femural
95. Următoarele afirmații referitoare la boala aterosclerotică obstructivă sunt adevărate:
a. Evoluția naturală a bolii obstructive cronice infrainghinale este invariabil către amputație
b. Se caracterizează mai frecvent prin claudicație intermitentă stabilă
c. Simptomatologia se poate ameliora pe măsura dezvoltării circulației colaterale
d. Durerea de repaos și ishemia critică a membrului reprezintă indicații chirurgicale absolute
e. Leziunile trofice distale sunt clasificate în stadiul IV Leriche-Fontaine
96. Dintre complicațiile postoperatorii ce pot apărea după un by-pass femuro-popliteu sunt întâlnite următoarele complicații:
a. tromboza grefonului
b. hemoragia
c. infecția
d. Impotența sexuală
e. Limforagia
97. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
a. AVC tranzitor reprezinta o indicatie ferma pentru endarterectomia carotidiana daca este asociat unei stenoze carotidine de peste 70%;
b. Varsta nu contine in sine contraindicatie pentru interventie;
c. Majotitatea AVC ischemice tranzitorii dureaza mai mult de 24 ore
d. Majotitatea AVC ischemice tranzitorii dureaza mai putin de 24 ore;
e. Pierderea vederea de acceasi parte cu leziunea (amaurozis fugax) este simptom caracteristic stenozei carotidine
98. Simptomele caracteristice stenozei carotidiene sunt:
a. slăbiciunea, amorțeala și stângăcia la nivelul membrelor contralaterale
b. Pierderea vederii în aceeași parte cu leziunea (amaurozis fugax)
c. Disfazia în cazul afectării emisferei dominante
d. Acufene
e. Pierderea vederii este caracteristică, pacientul descriind orbirea ca pe o perdea întunecată trasă de sus în jos
99. Complicatiile endarterectomiei carotidiene pot fi:
a. AVC;
b. Paralizie de nerv hipoglos, glosofaringian, facial sau laringeu recurent;
c. Hematom;
d. Amnezie
e. IMA.
100. Ruptura anevrismului aortic infrarenal se produce mai des posterior în retroperitoneu. Semnele clinice sunt:
a. șoc
b. prezența unei mase abdominale pulsatile
c. durerea abdominală sau lombară
d. hemoragia digestivă
e. Hipotensiune
