a) susţinerea unor obiceiuri benefice;

b) angajarea întregii organizaţii în ameliorarea stării de sănătate a forţei de muncă;

c) implicarea angajaţilor în procesul de decizie;

d) abordarea problemelor de securitate în muncă şi stare de bine la cursurile de formare
profesională;

e) elaborarea unei culturi a muncii bazată pe colaborare.

a) este o metodă de a stabili corect diagnosticul şi tratamentul primar al bolilor;

este un proces de realizare activă a sănătății la locul de muncă, prin schimbarea
condițiilor de muncă și de viață;

c) este o strategie care vizează atât la prevenirea bolilor la locul de muncă, precum și
încurajarea potențialului de promovare și bunăstare a forței de muncă de sănătate;

d) poate îmbrăca diverse aspecte şi poate fi efectuată de diverse grupuri profesionale;

e) o reţea socială pe care o putem accesa pentru a răspunde nevoilor din viaţa personală.

a) informarea adecvată a angajaţilor şi elaborarea de strategii inteligibile de comunicare;

b. implicarea angajaţilor în procesul de decizie;

recunoaşterea impactului pe care îl au organizaţiile asupra oamenilor şi a faptului că
acestea nu este întotdeauna benefic pentru sănătatea şi starea de bine a acestora;

d. activităţi pentru combaterea unor factori nocivi din mediul ambiant;

implementarea de politici şi practici benefice pentru sănătate facilitând alegerea
obiceiurilor sănătoase.

a) riscul este evaluat, controlat şi redus la cel mai mic nivel posibil;

b) angajaţii au la dispoziţie resursele, autoritatea şi şansele de a avea un control cât mai mare
şi de a îmbunătăţi condiţiile de muncă;

c) elaborarea unei culturi economice a muncii bazată pe colaborare;

d) sunt prezente practicile de muncă riscante;

e) toţi angajaţii au acces la activităţi educative privind sănătatea şi promovarea sănătăţii.

a) contribuie la organizarea sarcinilor şi proceselor de muncă astfel încât să contribuie la
promovarea sănătăţii şi nu la afectarea acesteia;

b) demonstrează implicarea organizaţiei în asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă a
angajaţilor;

c) legiferează acţiunile de promovare a sănătăţii, devenind astfel esenţiale în promovarea
sănătăţii la locul de muncă;

d) oferă cadrul în care pot fi elaborate acţiunile de promovare a sănătăţii

e) asigură perpetuarea acţiunilor de sănătate în muncă.

a) dezvoltarea de medii de muncă sănătoase;

b) implicarea reprezentanţilor angajaţilor şi planificarea şi implementarea activităţilor de
promovare a sănătăţii;

c) întărirea rolului serviciilor de sănătate în muncă;

d) înfiinţarea de servicii de susţinere a sănătăţii la locul de muncă;

e) elaborarea de standarde de sănătate în muncă pe baza evaluării ştiinţifice a riscurilor.

a) modificarea comportamentelor;

b) elaborarea de cursuri de formare şi informare specifice pentru angajatori şi angajaţi;

c) abordarea educativă;

d) capacitatea de autocontrol;

e) participarea activă.

a) stabilirea unei bune coordonări între iniţiativele părţilor implicate;

b) creşterea satisfacţiei clienţilor;

c) popularizarea promovării sănătăţii la locul de muncă în rândul tuturor părţilor implicate;

d) asigurarea cu spațiu locativ;

e) elaborarea de instrumente de promovare a sănătăţii care sunt adaptate scopurilor, uşor de
utilizat simple , simple şi la preţuri rezonabile.

a) sentimentul de „apartenenţă” la propria organizaţie;

b) percepţia că sunt bine plătiţi;

c) solicitări fizice mai mari la locul de muncă;

d) nivelurile ridicate de stres;

e) satisfacţie în ansamblu privind echilibrul dintre muncă şi viaţă.

a.
consumul de tutun;

b. consumul abuziv de alcool;

c.alimentaţia nesănătoasă;

d. inactivitatea fizică;

e. globalizarea

a. bolile cardiovasculare;

b. cancer

c. boli respiratorii cronice;

d. diabet

e. hepatite cronice și ciroze hepatice.

a. bolile cardiovasculare;

b. cancerele

c. bolile digestive;

d. bolile respiratorii cronice;

e. leziunile şi otrăvirile.

a. activităţi de promovare a sănătăţii;

b. activități de prevenire;

c. activități de depistare precoce;

d. activități de reabilitare;

e. activități de salubrizare.

a. elaborarea legislaţiei;

b. educaţia populaţiei

c. motivarea proactivităţii populaţiei;

d. accesul la informaţie şi facilitarea difuzării acesteia;

e. disponibilitatea şi accesibilitatea asistenţei medicale preventive.

a. nivelul factorilor de risc particulari;

b. vârsta;

c. condiţiile geografice şi caracteristicile mediului ambiant;

d. riscul sumar;

e. disponibilitatea echipamentelor necesare.

a. consumul de tutun;

b. consumul de alcool;

c. expunerea neprotejată la soare;

d. istoricul familiei;

e. starea imună generală.

a. condiţiile habituale;

b. condiţiile ocupaţionale;

c. vârsta

d. etnia

e. tabacismul (fumatul tutunului).

a. cancerul pulmonar;

b. cancerul colorectal;

c. cancerul mamar;

d. cancerul de col uterin;

e. hemoblastozele

a. produse chimice;

b. radiaţiile ionizante;

c. radiațiile ultraviolete;

d. virusuri;

e. lipsa activităţii fizice.

a. promovarea sănătăţii;

b. aspecte economice şi de informare;

c. aspecte clinice, cuantizare şi „medicina acasă”;

d. de cercetare şi de viitor

e. de analiză.

a. limitarea absenteismului în muncă;

b. sporirea randamentului activităţii profesionale;

c. prevenirea şi eliminarea suferinţei;

d. utilizarea mijloacelor mass-media pentru educaţia sanitară;

e. prevenirea bolilor netransmisibile.

a. prevenirea suferinţei;

b. eliminarea bolilor;

c. eliminarea suferinţei;

d. profilaxia bolilor infecţioase;

e. educaţia pentru sănătate.

a. scăderea prevalenţei factorilor de risc comportamental în rândul populaţiei;

b. reducerea incidenţei cazurilor noi de BNT;

c. reducerea mortalităţii prin boli cardiovasculare;

d. reducerea morbidităţii prin boli infecţioase;

e. reducerea mortalităţii prin HIV/SIDA.

a. mortalitatea;

b. invaliditatea;

c. letalitatea;

d. incidența și prevalența morbidității;

e. incidența incapacității temporare de muncă.

a. toleranţa;

b. sevrajul

c. o dorinţă persistentă sau eforturi nereuşite de a renunța sau de a reduce numărul de țigări
fumate;

d. o mare parte de timp este petrecută în activităţi necesare pentru obţinerea tutunului sau
folisirea lui;

e. consumul tutunului se reduce semnificativ datarită conştientizării problemelor de
sănătate cauzate de acesta.

a. creşterea nivelului de protecţie a sănătăţii populaţiei de dauna cauzată de fumul de
tutun;

b. consolidarea capacităţilor naţionale de control în domeniul tutunului;

c. prevenirea mortalităţii premature, dezabilităţii şi incapacităţii temporare de muncă;

d. sporirea ponderii persoanelor, care posedă cunoştinţe despre factorii de risc pentru BNT
majore;

e. scăderea ponderii bolilor transmisibile.

a. reducerea mortalității premature prin BNT cu 25%;

b. acoperirea a 80% din BNT de bază cu tehnologii medicale;

c. acoperirea a 50% din BNT de bază cu terapie medicamentoasă și consiliere;

d. creștere cu10% a DZ și obezității;

e. creștere cu10% a DZ și obezității;

a. Orice acțiune a unei persoane ca răspuns la evenimentele interne sau externe ce pot fi
măsurate direct sau indirect;

b. Orice dorință a unei persoane ca răspuns la evenimentele interne sau externe ce pot fi
măsurate direct sau indirect;

c. Evenimente fizice care apar în organism și sunt controlate de creier

d. Un răspuns emoțional la stimuli, care nu poate fi observat direct sau indirect

e. O stare emoțională care determină reacțiile fiziologice la evenimentele externe

a. Inițierea unui comportament nou

b. Renunțarea la un comportament existent

c. Schimbarea felului în care este practicat un comportament

d. Menținerea constantă a comportamentelor curente fără nicio schimbare

e. Preferința pentru un anumit gen de filme

a. Aveți nevoie de date pentru a înțelege comportamentele.

b. Schimbarea de comportament se poate produce la diferite nivele și în diferite locații.

c. Comportamentul pe care vreți să-l schimbați sau la care vreți să ajungeți trebuie să fie
specific.

d. Comportamentele au loc în vid

e. Schimbarea de comportament nu este iterativă

a. Stabilirea obiectivelor specifice și realizabile

b. Reflectarea asupra impactului schimbării

c. Crearea unui plan detaliat de acțiune

d. Îmbunătățirea motivației interioare

e. Implementarea efectivă a schimbării