Probele, mijloacele de proba si procedeele probatorii

Procedeul probatoriu este modalitatea legala de obtinere a mijlocului de proba.

In cursul judecatii, instanta administreaza probe la cererea procurorului, a persoanei vatamate sau a partilor si, in mod subsidiar, din oficiu, atunci cand considera necesar pentru formarea convingerii sale.

Cererea privitoare la administrarea unor probe formulata in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii se admite ori se respinge, fara existenta obligatiei de a motiva aceasta admitere sau respingere din partea organelor judiciare.

Nu este oprit a se intrebuinta promisiuni si indemnuri in scopul obtinerii de probe, iar atunci cand este absolut necesar se pot intrebuinta violente, amenintari ori alte mijloace de constrangere pentru obtinerea de probe.

Nu pot fi folosite metode sau tehnici de ascultare care afecteaza capacitatea persoanei de a-si aminiti si de a relata in mod constient si voluntar faptele care constituie obiectul probei. Interdictia se aplica chiar daca persoana ascultata isi da consimtamantul cu privirea la utilizarea unei asemenea metode sau tehinici de ascultare.

Probele obtinute in mod nelegal nu pot fi folosite in procesul penal.

Nulitatea actului prin care s-a dispus ori autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrata determina excluderea probei.

Probele derivate se exclud daca au fost obtinute in mod direct din probele obtinute in mod nelegal si nu puteau fi obtinute in alt mod.

Hotararea de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei nu se poate intemeia in masura determinanta pe declaratiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejati.

Ori de cate ori persoana audiata nu intelege, nu vorbeste sau nu se exprima bine in limba romana, audierea se face prin interpret. Interpretul poate fi desemnat de organele judiciare sau ales de parti ori persoana vatamata, dintre interpretii autorizati, potrivit legii.

In situatia unei urgente sau daca nu se poate asigura un interpret autorizat audierea poate avea loc in prezenta oricarei persoane care poate comunica cu cel ascultat.

Ascultarea persoanei la locul de detinere in conditiile de asistenta obligatorie, ascultarea nu poate avea loc decat in prezenta avocatului la locul de detinere.

Pot fi audiate in calitate de martor si persoanele care au intocmit procese-verbale in temeiul art 61 si art 62

Procurorul dispune aplicarea unei masuri de protectie a martorului din oficiu sau la cererea martorului, a uneia dintre parti sau a unui subiect procesual principal.

Procurorul nu are obligatia de a verifica, la intervale de timp rezonabile, daca se mentin conditiile care au determinat luarea masurilor de protectie, iar in caz contrar dispune, prin ordonanta motivata, incetarea acestora.

Masurile privitoare la protectia martorului se mentin pe tot parcursul procesului penal daca starea de pericol nu a incetat.

Masurile de protectie referitoare la supravegherea si paza locuintei martorului sau asigurarea unei locuinte temporare si insotirea si asigurarea protectiei martorului si membrilor familiei in cursul deplasarilor (masurile prevazute de art 126 alin. 1 lit. a) si b) se comunica autoritatii desemnate cu punerea in executare a masurii.

Atunci cand cererea cu privirea la aplicarea unei masuri de protectie asupra martorului in cursul judecatii, formulata de martor, parti sau persoana vatamata, instanta poate dispune ca procurorul sa efectueze de urgenta verificari cu privire la temeinicia cererii de protectie.

Cererea privitoare la aplicarea unei masuri de protectie asupra martorului se solutioneaza in camera de consiliu, fara participarea persoanei care a formulat cererea. Participarea procurorului este obligatorie.

Incheierea prin care se dispune masura de protectie se pastreaza in conditii de confidentialitate. Daca protectia martorului este necesara si dupa ramanerea definitiva a hotararii, sunt aplicabile dispozitiile legii speciale.

Procurorul inainteaza cererea impreuna cu dosarul cauzei judecatorului de drepturi si libertati.

Judecatorul dispune, prin incheiere, admiterea cererii, atunci cand este intemeiata, si incuviintarea efectuarii perchezitiei si emite de indata mandatul de perchezitie. Intocmirea minutei este obligatorie.

Incheierea prin care judecatorul de drepturi si libertati se pronunta asupra cererii de incuviintare a efectuarii perchezitiei domiciliare nu este supusa cailor de atac.

Perchezitia domiciliara nu poate fi inceputa inainte de ora 6:00 sau dupa ora 20,00, cu excetia infractiunii flagrante sau cand perchezitia urmeaza sa se efectueze intr-un local deschis publicului la acea ora.

Cererea de efectuare a expertizei trebuie formulată în scris, cu indicarea faptelor și împrejurărilor supuse evaluării și a obiectivelor care trebuie lămurite de expert.

La efectuarea expertizei nu pot participa experți independenți autorizați, numiți la solicitarea părților sau subiecților procesuali principali.

Certificatul medico-legal are valoarea unui raport de constatare.

Incompatibilitatea judecătorului se aplică și în cazul incompatibilității expertului.

Audierea expertului se efectuează potrivit dispozițiilor privitoare la audierea martorilor.

În cazurile privitoare la infracțiunea de falsificare de monedă ori de alte valori, organul de urmărire penală sau instanța poate cere lămuriri institului de emisiune.

Soluționarea propunerii de luare a măsurii internării nevoluntare se face numai în prezența suspectului sau inculpatului, în afară de cazul când acesta este dispărut, se sustrage sau când din cauza stării sănătății sau din cauză de forță majoră ori stare de necesitate nu se poate prezenta.

În cazul în care înainte de expirarea duratei internării nevoluntare se constată că aceasta nu mai este necesară, comisia de expertiză medico-legală psihiatrică sau persoana internată sesizează de îndată organul care a dispus măsura, în vederea revocării acesteia.

Perioada în care suspectul sau inculpatul a fost internat într-o instituție de specialitate în vederea efectuării expertizei psihiatrice se deduce din durata pedepsei, în condițiile art. 72 din Codul penal.

Procurorul dispune de îndată efectuarea unei autopsii medico-legale dacă decesul s-a produs în perioada în care persoana se află în custodia poliției, a Administrației Naționale a Penitenciarelor, în timpul internării medicale nevoluntare sau în cazul oricărui deces care ridică suspiciunea nerespectării drepturilor omului, a aplicării torturii sau a oricărui tratament inuman.

Pentru a constata dacă există motive pentru a efectua autopsia medico-legală, organul de urmărire penală sau instanța de judcată nu poate solicita opinia medicului legist.

La efectuarea autopsiei medico-legale pot fi utilizate orice metode legale pentru stabilirea identității, inclusiv prelevarea de probe biologice în vederea stabilirii profilului genetic judiciar.

Medicul legist care a efectuat examinarea medico-legală întocmește un certificat medico-legal sau, după caz, un raport de expertiză.

Recoltarea prin metode noninvazive de probe biologice în vederea efectuării expertizei genetice judiciare se poate efectua și de către personalul de specialitate al Poliției Române.

Rezultatele obținute din analiza probelor biologice nu pot fi folosite și în altă cauză penală, dacă servesc la aflarea adevărului.

Expertiza genetică judiciară se poate dispune de către organul de urmărire penală, prin ordonanță, în cursul urmăririi penale, sau de instanță, prin încheiere, în cursul judecății, cu privire la probele biologice recoltate de la persoane sau orice alte probe ce au fost găsite ori ridicate.

Probele biologice recoltate cu ocazia examinării corporale pot fi folosite numai la identificarea profilului genetic judiciar Profilul genetic judiciar obținut astfel poate fi folosit și în altă cauză penală, dacă servește la aflarea adevărului.