Puntea face parte din:
Prosencephalon
Myelencephalon
Metencephalon
Mesencephalon
Diencephalon
În nucleul ambiguu au originea fibrele motorii ale nervilor
V, VI, VII
III, VI, VII
III, IX, X
IX, X, XI
V, VII, IX
Limitele bulbului rahidian se află la nivelul:
Coliculilor superiori ai lamei cuadrigemene
Marginii inferioare a punții
Adeziunii intertalamice
Orificiului occipital mare
Orificiului vertebrei CI
Bulbul rahidian prezintă următoarele formațiuni
Pedunculi cerebrali
Piramidele bulbare
Tuberculi cuneaţi
Tuberculi mamilari
Olivele
Medula oblongată prezintă la exterior
șanțuri laterale
șanțul terminal
Fisura longitudinală
Fasciculul cuneat
Piramidele
In bulbul rahidian se localizează centrii:
Olfactiv
Vizual
Respirației
Acustic
Circulației sangvine
În bulb se află nucleii motori de origine ai următorilor nervi cranieni:
XI
V
X
IX
XII
În bulb se află nucleii senzitivi ai nervilor cranieni:
VII
În medulla oblongata se află nucleii:
Salivator inferior
Salivator superior
Ambiguu
Al tractului solitar
Motor al nervului trigemen
Puntea:
Prin marginea sa superioară porneşte nervul trigemen
Conţine în partea sa anterioară (bazilară) nucleii punţii
Conţine în partea sa anterioară tracturile corticospinale (piramidale)
E legată de cerebel prin pedunculii cerebeloşi superiori
Conţine continuarea lemniscului medial
Următorii nuclei se află în punte:
Motor al nervului facial
Oculomotor
Spinal sau descendent al nervului trigemen
Abducens
Cerebelul este situat
În etajul superior al cutiei craniene, înaintea trunchiului cerebral
În etajul mediu al cutiei craniene, înaintea trunchiului cerebral
În etajul inferior al cutiei craniene, înaintea trunchiului cerebral
În etajul inferior al cutiei craniene, înapoia trunchiului cerebral
În etajul superior al cutiei craniene, înapoia trunchiului cerebral
Cerebelul este legat de trunchiul cerebral prin:
Trei perechi de pedunculi cerebrali care îl leagă de bulb, punte şi mezencefal
Fibre eferente şi aferente grupate în trei perechi de pedunculi cerebrali
Trei perechi de pedunculi cerebeloşi formaţi din trei straturi celulare dintre care cel mai important este cel mijlociu al celulelor Purkinje
Trei perechi de pedunculi cerebeloşi formaţi din substanţa cenuşie la suprafaţă şi albă în interior
Cele trei perechi de pedunculi cerebeloşi alcătuiţi din fibre aferente şi eferente îl leagă de bulb, punte şi mezencefal.
Cerebelul este legat de bulb prin:
Fibre aferente
Fibre eferente
Pedunculii cerebeloşi mijlocii
Pedunculii cerebeloşi inferiori
Pedunculii cerebeloşi superiori
Cerebelul este alcătuit din substanţa cenuşie şi substanţa albă dispuse astfel:
Substanţa albă la suprafaţă - scoarţa cerebeloasă, substanţa cenuşie la interior - nucleii cerebeloşi
Substanţa cenuşie la suprafaţă - scoarţa cerebeloasă şi substanţa albă la interior - nucleii cerebeloşi
Substanţa cenuşie la suprafaţă - scoarţa cerebeloasă şi la interior - nucleii cerebeloşi cu substanţa albă
Substanţa albă la periferie-scoarţa cerebeloasă şi la interior-nucleii cerebeloşi, substanţa cenuşie la interior între scoarţă şi nuclei
Trei straturi alternative, cel mai important fiind cel mijlociu, al celulelor Purkinje.
Pedunculii cerebeloși superiori leagă cerebelul cu:c
Diencefalul
Mielencefalul
Mezencefalul
Prozencefalul
Puntea
Pedunculii mijlocii leagă cerebelul cu:
Substanța neagră
Nucleul Iacubovici
Bulbul rahidian
Puntea Varolio
Creierul intermediar
Ventriculul cerebral IV prezintă cavitatea
Prozencefalului
Mezencefalului
Rombencefalului
Diencefalului
Emisferelor cerebrale
Ventriculul IV al encefalului comunică cu ventriculul III prin:
Canalul central
Apertura mediană
Aperturile laterale
Apeductul creierului
Orificiile interventriculare
Din ventriculul IV LCR trece în spaţiul subarahnoidian prin:
Apeductul Sylvius
Orificiul Magendie
Orificiile Monro
Plexurile coroide ale ventriculului IV
Plexurile coroide ale ventriculului III
Apeductul Sylvius face legătura între:
Ventriculul IV şi canalul ependimar
Ventriculul IV şi spaţiul subarahnoidian
Ventriculii laterali şi ventriculul III
Ventriculii III şi IV
Ambii ventriculi laterali
Nucleul tractului solitar este comun pentru nervii:
V - VI - VII
VII - VIII - IX
VII - IX - X
IX - X - XI
X - XI – XII
Cerebelul prezintă următoarele formațiuni
Emisfere cerebeloase
Pedunculi cerebeloși
Vermisul
Şanțul bazilar
Din nucleii cerebeloși fac parte:
Nucleul emboliform
Nucleul roșu
Nucleul dințat
Nucleul globos
Ventriculul IV al encefalului comunica cu:
Spațiul subdural
Spațiul subarahnoidian
Canalul central al medulei spinale
Ventriculele laterale
Ventriculul III.
Ventriculul IV al encefalului conține:
Lichid seros
Lichid tisular
Plexul coroid
Plexuri venoase
Lichid cefalorahidian
Pereții ventriculului IV se constituie din:
Vălul medular superior
Fosa romboidă
Fastigiu
Vălul medular inferior
Pedunculii cerebeloși inferiori.
Tavanul ventriculului IV se formează din:
Pedunculii cerebrali
Pedunculii cerebeloși superiori
Fosa romboidă este constituită de:
Viermele cerebelos
Faţa dorsală a bulbului rahidian
Faţa anterioară a medulei oblongate.
In trigonul superior al fosei romboide se localizează nucleii nervilor cranieni:
III
In trigonul superior al fosei romboide substanța cenușie formează nucleii nervilor cranieni:
IV
VI
VIII
In trigonul inferior al fosei romboide se localizează nucleii nervilor cranieni:
Substanța cenușie a fosei romboide formează la nivelul trigonului inferior nucleii nervilor cranieni:
Nucleii senzitivi ai nervului trigemen sunt:
Nucleul talamic
Nucleul tractului spinal
Nucleul pontin
Nucleul ambiguu
Nucleul tractului mezencefalic
Nervul facial este reprezentat la nivelul fosei romboide de nucleii:
Nucleul visceromotor
Nucleul salivator superior
Nucleul salivator inferior
Nucleul motor
Nucleii salivatori superior și inferior aparțin nervilor cranieni:
Nucleii vegetativi ai fosei romboide sunt:
Nucleul dorsal al nervului vag
Nucleul ventrolateral
Nucleul lacrimal
Nervul glosofaringian are în fosa romboidă nucleii:
Nucleul dorsal
Nucleul tractului solitar
Perechea VIII de nervi cranieni are în fosa romboidă nucleii:
Nucleul cohlear ventral
Nucleul cohlear dorsal
Nucleul vestibular medial
Nucleul vestibular central
Nucleul vestibular lateral
Nervul vag este reprezentat la nivelul fosei romboide de nucleii
Nucleul spinal
Tectul mezencefalului este format din:
Corpii geniculaţi laterali
Coliculii superiori
Lama cvadrigemenă
Tuberculii mamilari
Coliculii inferiori
Nucleul motor al unuia din următorii nervi cranieni se află în mezencefal
Nucleul senzitiv al unuia din următorii nervi cranieni se află în mezencefal:
Mezencefalul este constituit din:
Mielencefal
Tect
Metencefal
Pedunculii cerebeloşi superiori.
Pe o secțiune transversală pedunculii cerebrali prezintă:
Vârful pedunculului
Tegmentul mezencefalic
Baza pedunculului
Masele laterale
Substanța neagră.
Substanța cenușie a mezencefalului este organizată sub aspect de:
Nucleu caudat
Nucleu roșu
Nucleu vegetativ parasimpatic
Nucleu ambiguu
Nuclei ai nervilor cranieni III şi IV.
În mezencefal sunt depistate formaţiunile
Lemniscul medial
Fibrele frontopontine
Lemniscul lateral
Nucleul roşu
Corpul geniculat medial
Fosa interpedunculară
Conţine substanţa perforată posterioară
Reprezintă locul prin care apare nervul abducens (VI)
Este delimitată lateral de pedunculii cerebeloşi superiori
Este o parte a mezencefalului
Este parte a diencefalului
