Substanța albă a măduvei spinării este constituita din:
Neuroni intercalari
Neuroni motori
Fibre nervoase
Neuroni bipolari
Neuroni multipolari
Totalitatea celulelor gigantice Beț din cadrul cortexului cerebral Formeaza stratul
Granular extern
Granular intern
Molecular
Piramidal intern(ganglionar)
Piramidal extern
Neurocitul pseudounipolar
Este o varietate a neurocitului bipolar
Se întâlnește în substanța cenușie a măduvei spinării
Are Axon și dendrita
Poseda pericarion
Conține sibstanta cromatofila
Fibrele nervoase agățătoare din cerebel Formeaza
Căile aferente
Căile eferente
Sinapsii cu neuronii-granule
Sinapse cu Dendritele neuronilor piriformi
Coșulețe pentru neuronii piriformi
Celulele piramidale Betz Formeaza
Stratul molecular al scoarței cerebrale
Stratul median al scoarței cerebrale
Stratul ganglionar al scoarței cerebrale
Căile nervoase eferente ale scoarței cerebrale
Substanța albă a măduvei spinării
Scoarța cerebelara
Are șase straturi
Are trei straturi
Conține celule piriforme
Conține celule piramidale Betz
Conține în stratul granular celule în coșuleț
Ganglionii spinali
Sunt situați pe parcursul radacinilor posterioare a măduvei spinării
Conțin neuroni pseudounipolari
Contin neuroni motori și asociativi
Sunt acoperiți de o Teaca de mielina
Conțin celule neurosecretorii
În coarnele posterioare a substanței cenușii a măduvei spinării deosebim
Stratul spongios
Substanța gelatinoasa
Nucleul propriu al cornului posterior
Nucleul lombar
Nucleul toracic
Neuronii stratului ganglionar al cortexului cerebral:
Sunt celule de dimensiuni mari
Conțin mari cantități de substanța cromatofila
Axonii lor formeaza sinapse cu neuronii nucleilor vegetativi ai măduvei spinării
Axonii lor formeaza sinapse cu neuronii nucleilor motori ai măduvei spinarii
Axonii lor Formeaza sinapse cu neuronii ganglionilor senzitivi
Substanța cenușie a măduvei spinării este constituita din
Neuroglie
Fibre mielinice
Fibre amielinice
Nervi
Stratul molecular al cerebelului conține
Neuroni granuliformi
Neuroni piriformi
Neuroni stelați
Neuroni ,,în coșuleț"
Neuroni piramidali
Nucleul propriu
Nuclei mari motori
Nucleul intermediar
Fibrele agățătoare din componenta scoarței cerebelare transmit excitatiile
Neuronilor piriformi
Neuronilor stelati cu Axonii lungi
Celulelor orizontale
Celulelor ,,în coșuleț"
Neuronilor stelati mai inhibitori
Neuronii senzitivi ai aparatului măduvei spinării sunt situați în
Coarnele posterioare a substanței cenușii a măduvei spinării
Ganglionii senzitivi
Scoarța emisferelor mari
Diverse organe unde Formeaza terminatiuni senzitive
Regiunea intermediara dintre coarnele laterale și anterioare ale măduvei spinarii
Fibrele aferente muschioase ale cerebelului Formeaza sinapse cu
Axonii neuronilor piriformi ai stratului ganglionar
Neuronii stelati ai stratului molecular
Neuronii ,,în coșuleț" ai stratului molecular
Dendritele neuronilor granuliformi
Dendritele neuronilor piriformi ai stratului ganglionar
Prelungirile căror neuroni ai măduvei spinării Formeaza rădăcina anterioară a nervului spinal
Bipolari,motori
Pseudounipolari,senzitivi
Multipolari
Asociativi
Multipolari,motori
Care din formațiunile enumerate Formeaza glomerulii cerebelari
Rețeaua densa de capilare
Aglomerări de neuroni în substanța albă
Aglomerări de neuroni și fibre nervoase în substanța albă
Legături sinaptice abundente a fibrelor muschioase cu Dendritele neuronilor granuliformi în stratul granular
Legături sinaptice abundente între fibrele agățătoare și Dendritele neuronilor piriformi în stratul ganglionar
Dragostea este eternă?
Galactoza
Fructoza
Nu
Posibilitate mica de a fi
Da
Indicați componentele barierei hemato-encefalice
Endoteliul capilarelor sangvine
Membrana bazala a capilarelor sanguine
Prelungirile astrocitelor
Membrana bazala a astrocitelor
Membrana bazala a neuronilor
La care din organitele enumerate se referă substanța cromatofila Nissl
Complexul Golgi +mitocondriile
Glicogen+mitocondriile
Cisterne ale reticulului endoplasmatic rugos+poliribozomii
Complexul Golgi+lizozomii
Complexul ADN+glicogen
În fibra nervoasa mielinica se disting
Strangulatii Ranvier
Cilindraxul
Perinervul
Celule Schwann
Scizuri mielinice
În axoplasma axonului se evidențiază
Mitocondrii
Reticulul endoplasmatic rugos
Neurotubuli
Neurofilamente
Substanța cromatofila
Selectați celule care sintetizează proteinele mielinei
Schwann
Neuronii
Oligodendrocitele
Astrocitele
Eoendimocitele
Pentru o celula nervoasa multipolara e caracteristic
Conține un Axon și multe dendrite
Conține o dendrita și mulți axoni puternic ramificati
Prezenta substanței cromatofile dispusă în pericarion și în axoni
Prezenta substanței cromatofile dispusă în pericarion și Dendritele neuronilor
Conține o cantitate mare de mioglobina și glicogen
Formeaza învelișul fibrelor nervoase și al terminațiilor nervoase
Formeaza aparatul de sprijin al sistemului nervos central
Formeaza aparatul de suport al creierului
Căptușesc canalul central al măduvei spinării și Ventriculii cerebrali
Elimina diferite substanțe active în cavitatea ventriculilor cerebrali
Macroglia include
Ependimocite
Astrocite
Oligodendrocite
Sustentocite
Fibre nervoase amielinice
Selectați structurile din componenta barierei hemato-encefalice
Endoteliul neîntrerupt al capilarului
Membrana bazala neîntreruptă a capilarului
Membrana bazala discontinua a capilarului
Prelungirile neuronilor
,,Coșulețul" din jurul neuronului piriform al cortexului cerebelar e format din
Axonii neuronilor ,,în coșuleț "
Axonii neuronilor stratului granular
Dendritele neuronilor ,,în coșuleț"
Fibrele muschioase
Fibrele agățătoare
În componenta nervului spinal intra
Dendritele neuronilor pseudonipolari ale ganglionului spinal
Axonii neuronilor pseudounipolari ale ganglionului spinal
Dendritele neuronilor multipolari din coarnele anterioare ale măduvei spinarii
Axonii neuronilor multipolari fin coarnele anterioare ale măduvei spinarii
În componenta ganglionului spinal intra neuronii
Bipolari
Unipolari
Pseudounipolari
Piramidali
Neuronii coarnelor anterioare ale măduvei spinării sunt
Pseudounipolari ,motori
Multipolari,senzitivi
Bipolari,senzitivi
Tunica interna a aortei include în componenta sa
Enditeliul
Plexul fibrelor elastice
Membrane elastici fenestrate
Stratul subendotelial
Celule musculare netede,orientate longitudinal
Selectați celulele care Formeaza peretele capilarelor
Celulele endoteliale alungite
Celule musculare netede
Pericitele incluse în membrana bazala
Celulele adventitiale
Fibroblastele
Funcția de contracție a miocardului e asigurata de
Celule musculare striate contractile
Fibre musculare striate
Septuri de țesut conjunctiv lax,vase și nervi
Cardiomiocite conductoare
Peretele unei vene de tip muscular este constituit din
Tunica intimă
Membrana elastică interna
Tunica media
Membrana elastică externa
Adventitia
Capilarele de tip sinusoid se întalnesc în
Ficat
Hipofiza
Glanda tiroida
Glandele paratiroide
Insulele pancreatice Langerhans
Endocardul
Este format din cardiomiocite contractile
Este format din cardiomiocite conductoare
Este tapetat de mezoteliu
Este tapetat de endoteliu
Formeaza tunica externa a cordului
Sistemul excito-conductor al inimii
Include nodulul sinuzal,nodulul atrio-ventricular,fasciculul Hissbși fibrele Purkinje
Include plexul superficial și cel profund de fibre nervoase
Este constituit din celule musculare cardiace atipice
Este constituit din miocite lucratoare
Asigura automatismul inimii
Miocardul
Constituie tunica medie a peretelui inimii
Se dezvolta din Ectoderm
Este format din miocite lucrătoare și miocite conductoare
Tapetează cavitățile inimii
Este format din miocite netede,celule Secretoare și celule atipice
Arterele de tip muscular
Se dezvolta în perioada embrionara din splancnotom
Au o membrana elastică interna bine dezvoltata
Reglează afluxul de sânge spre organe și țesuturi
Constituie majoritatea arterelor intraorganice
Participa la schimbul de gaze
Capilarele de tip sinusoid
Sunt dotate cu valvule care împiedica scurgerea retrogradata a sângelui
Au o membrana bazala tristratificata
Au fisuri în endoteliu și în membrana bazala
Se întâlnesc în măduva oaselor, splina,ficat
Au în tunica externa vas vasorum și nervi vasorum
Conform clasificării morfologice distingem următoarele tipuri de artere
Artere de tip elastic
Artere de tip muscular
Artere de tip musculo-elastic
Artere de tip fibros
Artere de tip amuscular
Format din țesut muscular neted
Unitatea morfofunctionala este cardiomiocitul
Conține cardiomiocite secretorii
Conține capilare sangvine de tip fenestrat
Regenerarea se produce pe contul miosalitocitelor
Reprezintă arterii de calibru mijlociu și mic
Sunt cele mai mici vase arteriale cu diametrul 50-100cm
Conțin membrana elastică interna și membrana elastică externa
Tunica medie e constituita din celule musculare netede,dispuse spiralat
Conțin valvule
În peretele capilarului de tip somatic deosebim
Celule endoteliale
Pericite
Celule adventitiale
Din plăcile mioepicardiale se dezvolta
Epicardul
Valvulele inimii
Vasele sangvine
Tunica medie a arterelor de tip musculoelastic este alcătuită din
Fibre elastice spiralate
Membrane elastice fenestrate
Vena de tip muscular
Conține membranele elastice interna și externa
Tunica medie este mai bine dezvoltată decât la arterele de tip muscular
Tunica medie este mai slab dezvoltată decât la arterele de tip muscular
Tunica externa este n-ai bine dezvoltată decât la arterele de tip muscular
Conține valvule
Sistemul exito-conductor al inimii este format din
Nodulul sinuzal
Nodulul Henzen
Nodulul atrio-ventricular
Fasciculul atrio-ventricular
Fibrele Purkinje
Capilarele
Conțin pericite
Citoplasma celulelor endoteliale conțin numeroase vezicule de pinocitoza
Capilarele de tip somatic se întâlnesc în glandele endocrine
La capilarele cu endoteliul neîntrerupt membrana bazala este continua
Miocitele netede din componenta capilarelor reglează tensiune arterială
Este constituit din cardiomiocite lucrătoare și conductoare
Fibrele Purkinje sunt constituite din cardiomiocite lucratoare
Cardiomiocitele se unesc prin intermediul discurilor intercalare
Discurile intercalare conțin desmozomi și nexusuri
Cardiomiocitele nu anastomozeaza între ele
Selectați vasele patului microcirculator
Venulele
Anastomozele arteriolo-venulare
Arteriolele
În componenta venei de tip muscular distingem
Endoteliu
Miocite netede,fibre de colagen și elastice
Selectați straturile endocardului
Stratul musculo-elastic
Stratul supravascular
Stratul conjunctiv extern
Endoteliocitele:
Provin din mezenchim
Conțin vezicule de pinocitoza
Sunt legate de membrana bazala prin semidesmozomi
Au capacitate de contracție
Pot regenera
Tunica externa a arterei de tip elastic
Conține vase a vaselor
Conține fibre și terminatiuni nervoase
Este formată din țesut conjunctiv fibros lax
Este formată din țesut reticular
Este acoperită de mezoteliu
Capilarele de tip fenestrat
Membrana bazala este continua
Membrana bazala este discontinua
În perete se întâlnesc pericite
Ferestrele reprezintă fisuri între endoteliocite
Fenestrele reprezintă pori a endoteliocitelor,acoperiți cu diafragma
Strat subendotelial
Strat musculo-elastic
Strat a cardiomiocitelor atipice
Valvele venelor
Reprezintă plici ale tunici medii
Reprezintă plici ale tunicii interne
Reprezintă plici ale tunicilor interna și medie
Permit fluxul sanguin doar intr-o direcție
Permit fluxul sanguin în ambele direcții
Sistemul organelor hematopoetice se constituie din
Măduva roșie a oaselor
Timus
Ganglioni limfatici
Splina
Selectați componentele barierii Hemato-timice
Celulele endoteliale ale capilarului sangvin
Membrana bazala a capilarului sanguin
Epitelioreticulocitele
Membrana bazală a epitelioreticulocitelor
Diferențiindu-se mieloblastele se transforma în
Promielocite
Promonocite
Mielocite
Metamielocite
Granulocite
Selectați celulele situate preponderent în zona periarteriala a pulpei albe din splina
Limfocitele T
Plasmocitele
Celulele reticulare
Limfoblastele B
Limfocitele B
Trombocitele se Formeaza din
Mieloblast
Megacarioblast
Tromboblast
Eritroblast
Megacariocit
Enumerați organele Hematopoietice la care stroma este constituita din țesut reticular
Măduva osoasa roșie
Amigdala palatina
Timusul
Ganglionii limfatici
Mieloblastul
Celula precursoare a fibroblastelor
Sintetizează glicozaminoglicani
Este celula precursoare a leucocitelor granulate
Este celula precursoare a trombocitelor
Sintetizează anticorpi
Este organul central al sistemului imun
Este organul periferic al sistemului imun
Asigura Diferențierea antigenindependenta a limfocitelor T
Stroma o constituie țesutul epitelial
Elaborează hormonii melatonina și serotonina
Apar în urma diferențierii antigendependenteba a limfocitelor B
Produc anticorpi
Sunt celule prezentatoare de antigen
Au în Citoplasma lor un reticul endoplasmatic rugos bine dezvoltat
Sunt celule imunocompetente cu memorie
Se dezvolta din Miotom în perioada post-natala
Stroma o constituie țesutul reticular
Conține capilare de tip sinusoid
Conține capilare de tip fenestrat și somatic
Conține celule stem ale mielopoiezei și limfopoiezei
Corpusculi Hassal din timus
Se întâlnesc în substanța corticala a lobului timic la indivizii tineri
Se întâlnesc în substanța corticala a lobului timic la indivizii în vârsta
Deriva din mezoderm
Se întâlnesc în substanța medulara a lobului timic
Sunt formați din celule epiteliale ale stromei organului
Anticorpii sunt produși de
Limfocitele T cu memorie
Limfocitele B cu memorie
Plasmocite
Limfocitele T-helper
Macrofage
Limfocitele T se localizeaza în
Zona paracorticala a ganglionului limfatic
Zona periarteriala a nodulilor limfoizi din splina
Zona mantiinica a foliculilor limfoizi
Foliculii limfoizi din substanța corticala a ganglionului limfatic
Cordoanele medulare ale ganglionului limfatic
În procesul maturizării Granulocitele trec prin următoarele etape
Promielocit
Mielocit
Metamielocit
Telomielocit
Granulocit cu nucleu nesegmentat
În componenta lobului timic distingem
Centrul germinativ
Zona mantiinica
Zona marginala
Substanța corticala
Substanța medulara
În ganglionul limfatic distingem următoarele sinusuri
Subscapulare
Portale
Perinodulare
Medulare
Interlobulare
Bariera hematotimica include
Celule endoteliale situate pe membrana bazala
Membrana bazala tristratificata
Spațiul pericapilar cu macrofage
Reticulocitele
Epitelioreticulocitele cu membrana bazala
În zona marginala a nodulului limfatic al splinei deosebim
Limfocite T
Limfocite B
Macrofage solitare
Celule interstitiale
Selectați organele unde hematopoieza are loc extravascular
În peretele sacului vitelin
În ficat
În splina
În măduva roșie a oaselor
În timus
Zona periarteriala a nodulului limfatic al splinei conține
Celule interdigitiforme
Melanocite
Funcțiile granulocitului neutrofil sunt de
Sinteza a histaminei
Sinteza a imuniglobulinelor
Fagocitoza
Sinteza a citokinelor
Stimulare a diferențierii limfocitelor B în plasmocite
În pulpa roșie a splinei se pot identifica
Tesut reticular
Eritrocite bătrâne și lezate
Noduli limfatici
Corpusculi epiteliali
Sinusuri venoase
Substanța corticala a lobulilor timusului se caracterizează prin
Prezenta limfocitelor B în diferențiere antigenindependenta
Noduli limfatici situați la periferia lobului
Prezenta corpusculilor epiteliali stratificati
Prezenta limfoblastelor-predecesoare ale limfocitelor T
Prezenta celulelor epiteliale stromale
Celulele semisistem hematopoietice a limfopoiezii au capacitatea de a se transforma în
Reticulocite
În câmpul de vedere a microscopului se observa numeroase limfocite,stroma epiteliala,lipsesc noduli limfatici.Este prezentat preparatul:
Timusului
Splinei
Ganglionului limfatic
Măduvei hematogene
Amigdalei palatine
În splina limfocitele T sunt localizate preponderent în:
Zona marginala a nodului limfatic
Pulpa roșie
Zona periarteriala a nodulului limfatic
Centrul germinativ al nodului limfatic
Vasele sinusoide
Primul organ hematopoietic la embrion este
Ficatul
Ganglionul limfatic
Sacul vitelin
Selectați celulele semistem polipotente
Celula sistem polipotenta precursoare a eritrocitopoiezei
Celula semistem polipotenta precursoare a mielopoiezei
Celula semistem polipotenta precursoare a granulocitopoiezei
Celula semistem polipotenta precursoare a megacariocitiopoiezei
Celula semistem polipotenta precursoare a limfopoiezei
În componenta barierei hemato-timice distingem:
Endoteliocitele capilarelor situate pe membrana bazala
Spațiul perireticular
Spațiul periepitelial
Epitelioreticulocitele situate pe membrana bazala
În ganglionul limfatic distingem
Zona paracorticala
Zona paramedulara
Zona reticulata
Corpusculii timici(Hassal);
Sunt dispuși în substanța medulara a ganglionului limfatic
Sunt dispuși în substanța medulara a timusului
Reprezintă suprapuneri concentrice de epitelioreticulocite
Sintetizează factori de creștere ai limfopoiezei
Funcția lor nu este stabilita
Limfocitele T populeaza preponderent
Substanța corticala a ganglionului limfatic
Pulpa roșie a splinei
Zona periarteriala a nodulului limfoid lienal
Reprezintă arena diferențierii antigenindependenta a limfocitelor
Se situează pe traiectul vaselor limfatice
Conține un vas limfatic aferent și mai multe vase limfatice eferente
Conțin un vas limfatic eferent și mai multe vase limfatice aferente
Face parte din organele periferice hematopoietice și de protecție imună
Reprezintă un organ periferic al sistemului hematopoietic și de protecție imună responsabil de Diferențierea antigendependenta a limfocitelor T
Stroma organului e formată din țesut reticular
Stroma organului e formată din țesut epitelial
Reprezintă un organ central al sistemului hematopoietic și de protecție imună,responsabil de Diferențierea antigenindependenta a limfocitelor T
Cu vârsta se supune involuției
Solina
Atlantoida
Promielocitul contine
Lizozomi
Reticul endoplasmatic rugos bine dezvoltat
Granulație specifica
Nucleu segmentat
Centrozom
Megacariocitul
Are nucleu poliploid și segment
Este o celula mare
Dă naștere monocitelor
Conține incluziuni pigmentare
Se distruge în splină
Selectați endocrinocitele acidofile din lobul anterior al hipofizei
Tirotropocitele
Somatotropocitele
Mamitropocitele
Gonadotropocitele
Corticotropocitele
Unitatea morfofunctionala a glandei tiroide este
Lobulul tiroidian
Foliculul tiroidian
Cordonul epitelial
Endocrinocitul folicular
Tirocitul de formă cubica
Selectați celulele parenchimului epifizei
Pinealocitele secretorii
Pituicitele
Gliocitele de susținere
Melanocitele
Adenocitele
Selectați glandele endocrine periferice
Tiroida
Epifiza
Paratiroidele
Suprarenalele
Selectați celulele lobului posterior al hipofizei
Mamotropocitele
Selectați celulele acidofile din lobul anterior al hipofizei
Endocrinocitele somatotrope
Endocrinocitele gonadotrope
Endocrinocitele mamotrope
Endocrinocitele corticotrope
Endocrinocitele tirotrope
Neurohipofiza
Stroma este formată din țesut epitelial
Sintetizează hormonul tirotrop
Sintetizează hormonul adenocorticotrop
Elementele gliale poarta denumirea de pituicite
Stochează vasopresină și oxitocina sintetizate de hipotalamusul anterior
Hormonii elaborați de zona fasciculata a corticosuprarenalei Sunt
Adenocorticotrop
Calcitonina
Hidrocortizonul
Corticosteronul
Testosteronul
Tirotropocitul
Celula componenta a foliculului tiroidian
Celula acidofila a glandei paratiroide
Celula cromofoba a hipofizei
Sintetizează tiroxina și triiodtironina
Medulara suprarenalei
Secreta glucocorticoizi
Secreta adrenalina și noradrenalina
Are sursa embrionara comuna cu corticala suprarenalei
Este reglata de hormonul adenocorticotrop
Este formată din endocrinocite lucide și dense
Glanda paratiroida
Conține paratirocite acidofile
Conține paratirocite bazofile
Secreta calcitonina
Secreta paratirina
Stroma e formată din țesut epitelial
Cromafinocitele din substanța medulara a suprarenalelor
Sunt de proveniența neurala
Produc epinefrina
Sunt de proveniența ectodermala
Produc aldosteronul
Produc cortizonul
Tirocalcitonina
E secretara de glanda parotida
Este secretata de medulara suprarenalelor
Este secretată de celulele parafoliculare ale tiroidei
Reglează concentrația de calciu în sânge
Influentează secreția hormonilor tiroidieni
Medula suprarenalei
Conține celule cromofile și cromofobe
Este hipofizoindependenta
Secreta hormonul adenocorticotrop
Produce epinefrina și norepinefrina
Are proveniența neurala
Foliculii tiroidieni
Prezintă structuri sferice în interiorul cărora se afla coloidul
Sunt tapetați de epiteliul unistratificat
Sunt tapetați de epiteliul anizomorf ciliat
Epiteliul folicular e constituit din tirocite și celule parafoliculare
Acumulează tirocalciotonina
Celulele zonei glomerulate a cortexului suprarenalelor
Formeaza foliculi ce conțin coloid
Produc mineralocorticosteroizi
Au receptori pentru hormonul adrenocorticotrop
Secreta glucocorticosteroizi
Au reticul endoplasmatic agranulat bine dezvoltat
Adenohipofiza
Include lobul anterior al hipofizei
Reprezintă lobul posterior al hipofizei
Conține celule folicular și parafoliculare
Secreta hormonii antidiuretic și oxitocina
Organele centrale ale sistemului endocrin sunt
Hipotalamusul
Endocrinocitele lobului intermediar al Adenohipofizei elaborează următorii hormoni
Melanina
Melatonina
Melanocitotropina
Lipotropina
Antigonadotropina
Endocrinocitele zonei fasciculate a cortexului suprarenalelor
Sunt de doua tipuri -lucide și dense
Reticulul endoplasmatic neted este bine dezvoltat
În Citoplasma se afla o cantitate mare de incluziuni glucidice
În Citoplasma se afla o cantitate mare de incluziuni lipidice
În Citoplasma se afla o cantitate mare de incluziuni proteice
Endocrinocitele bazofile din lobul anterior al hipofizei produc
Hormonul foliculostimulant
Somatotropina
Prolactina
Hormonul luteinizant
Hormonul tirotrop
Aldosteronul este elaborat în
Zona glomerulata a substanței corticale a suprarenalelor
Zona fasciculata a substanței corticale a suprarenalelor
Substanța medulara a suprarenalelor
Zona reticulara a substanței corticale a suprarenalelor
Endocrinocitele parafoliculare din glanda tiroida secreta
Paratirina
Aldosteronul
Vasopresina
Somatostatina
În Parenchimul epifizei distingem
Pinealocite secretorii
Pituicite
Gliocite de susținere
Paratirocite
Endocrinocite cromofile
Hiperfunctia glandei tiroide se manifesta prin
Volumul majorat al foliculilor cu coloid condensat
Sporirea numărului de celule parafoliculare
Apariția de excrescente digitiforme pe suprafața laterala a tirocitelor
Vacuolizarea pronunțată a coloidului
Modificarea formei tirocitelor din cubica în prismatica
Hormonii androgenivsunt produși în organism de
Zina glomerulata a corticosuprarenalei
Celulele interstitiale ale testiculului
Zona reticulara a corticosuprarenalei
Stratul sudanofobal corticosuprarenalei
Gonadotropocitele adenohipofizei
Pituicitele lobului posterior al hipofizei reprezintă
Neuroni cu funcție neurosecretorie
Glandulocite de natura epiteliala
Corpusculi acumulativi care contactează cu capilarele
Celule conjunctive specializate
Celule neurogliale modificate
Glandele endocrjne
Poseda capilare sanguine de tip somatic
Se dezvolta din ecto,mezo și entoderm
Parenchimul lor este reprezentat de celule secretorii cu complexul Golgi bine dezvoltat
Hormonii elaborați sunt secretari in sânge
Sunt abundent vascularizate
Lobul posterior al hipofizei
Acumulează hormonul vasopresina
Acumulează hormonul lutropina
Conține celule gliale-pituicite
Acumulează hormonul prolactina
Conține terminatiile axonilor neuronilor neurosecretori dim hipotalamus
Endocrinocitele zonei glomerulate ale cortexului suprarenalelor
Poseda reticul endoplasmatic neted bine dezvoltat
Elaborează aldosteronul
Formeaza glomeruli
Poseda complexul Golgi bine dezvoltat
Produc glucocorticoizi
Selectați organele cu funcții Endocrina și neendocrina
Gonadele
Placenta
Pancreasul
Glanda Endocrina cu structura foliculara
Lobul anterior al hipofizei
Lobul intermediar al hipofizei
Organele ce îndeplinesc doar funcții endocrine sunt
Ovarul
Epifiză
Neuronii secretori ai hipotalamusului elaborează
Oxitocina
Liberine
Statine
Vasopresină este elaborata de
Neuronii secretori ai hipotalamusului
Celulele cromofobe ale adenohipofizei
Pituicitele neurohipofizei
Zona fasciculata a sibstantei corticale din suprarenală
Sunstanta medulara a suprarenalei
Endocrinocitele acidofile din adenohipofiza produc
Tiroxina
Hormonul somatotrop
În Parenchimul epifizei deosebim
Pinealocite Secretoare
Paratirocite principale
Sclerotica globului ocular reprezintă
O membrana formată din țesut conjunctiv dens
O membrana vasculara
O membrana din țesut conjunctiv lax
Epiteliul Pluristratificat necornificat
Lamele dense ,formate din fibre de colagen paralele cu fibroblastele plate și fibre elastice solitare
În stratul nuclear intern al retinei sunt amplasate următoarele tipuri de celule
Nervoase orizontale
Pigmentare
Nervoase bipolare
Neurosensoriale cu bastonașe și conuri
Amacrine
În coroida globului ocular deosebim
Stratul supracoroid
Stratul vascular
Stratul coriocapilar
Complexul bazal
Stratul pigmentar
Selectați celulele epiteliului mucoasei olfactive
Celule olfactive neurosensoriale
Epiteliocite de susținere
Epiteliocite bazale
Celule ciliate
Celule caliciforme
Selectați celulele unui mugure gustativ
Exocrinocite caliciforme
Epiteliocite senzoriale gustative
Epiteliocite ciliate
În cornee deosebim
Epiteliu Pluristratificat pavimentos necornificat
Membrana limitanta anterioara
Membrana limitanta posterioară
Vase sangvine
Vase limfatice
Stratul granular intern al retinei este format din corpurile neurocitelor
Bipolare
Orizontale
Ganglionar
Pseudounipolare
Celulele senzoriale ce poseda sterocili la polul apical sunt întâlnite în
Bulbul olfactiv
Organul Corti
Macula sacului sferice
Macula saculei eliptice
Crestele ampulare
Cristalinul globului ocular
Este de proveniența ectodermala
Este de proveniența neurala
Constituie un element al aparatului fotoreceptori
Este format din fibre cristalinice și capsula
Constituie un element al aparatului de acomodare
Celulele fotosensibile ale retinei ochiului
Sunt de proveniența entodermala
Sint de proveniența neurala
Sunt de 2 tipuri
Formeaza stratul nuclear intern al retinei
Formeaza stratul plexiform intern al retinei
Corneea este
Porțiunea anterioară a tunicii fibroase a globului ocular
Alcătuită din 5 straturi
Acoperită la exterior de epiteliul Pluristratificat pavimentos necornificat
Bogata în terminatiuni nervoase
Bogata în vase sangvine și pigmentocite
Canalul cohlear al melcului urechii interne
Conține endolimfa
Conține perilimfa
Conține creste ampulare și macula
Înconjoară labirintul osos
Conține organul spital Corti
Corneea
Conține numeroase capilare
Conține numeroase terminatiuni nervoase libere
Este un component al aparatului dioptric
Este un component al aparatului de acomodație
Este un component al aparatului de Recepție
Celulele neurosenzoriale cu conuri și bastonașe participa la formarea următoarelor straturi ale retinei
Fotosensibil
Nuclear extern
Plexiform extern
Nuclear intern
Plexiform intern
Celulele neurosenzoriale cu con ale retinei
Segmentele externe sunt alcătuire din discuri închise
Segmentele externe sunt alcătuite din semidiscuri
Conțin idopsină
Conțin rodopsină
Reprezintă receptorii vederii cromatice
Pereții canalului cohlear sunt formați de
Membrana tectoria
Membrana vestibulara
Stria vasculara
Lama bazilara
Rampa vestibulara
Stratul nuclear intern al retinei conține
Corpul și nucleul celulei con
Corpul și nucleul celulei ganglionare
Corpul și nucleul celulei bipolare
Corpul și nucleul celulei orizontale
Corpul și nucleul celulei amacrine
Mugurele gustariv contine
Celule senzoepiteliale
Celule endocrine
Celule de susținere
Celule bazale
În statul nuclear extern al retinei sunt situate
Corpurile neuronilor orizontali
Corpurile neuronilor bipolari
Corpurile neuronilor amacrini
Corpurile neuronilor ganglionari
Corpurile neuronilor neurosenzoriali
Reprezintă receptorii vederii diurne
Se dezvolta din cupa optica a tubului neural
Conțin pigmenți vizuali de divers tip
Axonul Formeaza legătura sinaptica cu celula ganglionara
Fotonii activează pigmentul vizual din segmentele externe
Macula partii vestibulare a labirintului membranos a urechii interne conține structurile
Stereocili
Membrana otolitica
Cristale de carbonat de calciu
Kinocil
Organul văzului.Indicati derivatele coroidei
Irisul
Cristalinul
Corpul ciliar
Corpul vitros