31. CM. Din metenteron se diferențiază:
Rectul
Cecul
Colonul transvers 1/3 stângă
Colonul sigmoid
Ileonul
32. CS. Splanhnologia:
Include sistemele digestiv, respirator, urinar, reproductiv, inima, splina și glandele endocrine
Studiază doar organele interne
Include toate organele, situate în cavitățile corpului
Are același sens ca și viscerologia
Reprezintă un compartiment al anatomiei artistice.
33. CS. În profunzimea obrajilor este situat mușchiul:
Maseter
Milohioidian
Buccinator
Orbicular al gurii
Geniohioidian
34. CS. În vestibulul bucal se află:
Plicele glosoepiglotice
Papila parotidiană
Carunculele sublinguale
Papila incisivă
Tonsila linguală
35. CS. Care din mușchii enumerați mai jos participă la formarea planșeului bucal:
Mm. digastrici
M. stilohioidian
M. milohioidian
M. genioglos
M. palatoglos
36. CS. La persoanele edentate se constată:
Microcheilie
Ortohcheilie
Opistocheilie
Procheilie
Macrocheilie
37. CM. Uvula are menirea de a:
Separa rinofaringele de bucofaringe în deglutiţie și vorbire.
Facilita trecerea bolului alimentar.
Contribui la fonaţie.
Participa la sugere.
Împiedica lăsarea în jos a mandibulei în poziţie verticală a corpului.
38. Inspectând istmul faringian şi solicitând pacientului să pronunţe „a” observăm că uvula deviază spre stânga. Care dintre muşchii enumeraţi pare să fie lezat?
M. uvulae.
M. tensor veli palatini din dreapta
M. levator veli palatini.
M. palatoglossus.
M. palatopharyngeus.
39. CM. În deglutiţie nazofaringele este separat de bucofaringe prin acţiunea:
M. tensor veli palatini.
40. CM. Peretele inferior (planşeul) cavităţii bucale constă din:
Muşchii geniogloşi.
Diafragma gurii.
Regiunea sublinguală.
Limbă
Muşchii hiogloşi.
41. CS. Cu referinţă la funcția mușchiului stiloglos:
Aplatizează limba
Scoate limba
Trage limba posterior şi în sus
Trage limba posterior şi în jos
Ingustează limba
42. CS. Cu referință la funcția mușchiului hioglos:
Îngustează limba
43. CM. Cavitatea bucală:
Este situată în partea inferioară a feței
Constituie porțiunea incipientă a tubului digestiv
Prin choane comunică cu nazofaringele
Comunică cu faringele prin vestibulul faringian
Este delimitată bilateral de arcadele dentare
44. CM. Cavitatea bucală poseda următorii pereți:
Superior – palatul
Inferior – planșeul bucal
Bilateral – obrajii
Anterior – buzele
Posterior – vestibulul faringian
45. CM. Când gura este închisă cavitatea bucală propriu-zisă comunică cu vestibulul bucal prin:
Vestibulul faringian
Spaţiile interdentare
Rima oris
Spațiul retromolar
Nu comunică
46. CM. Între buze şi formațiunile vecine distingem șanțuri:
Nazolabial
Geniolabial
Palatoglos
Palatofaringian
Mentolabial
47. CM. În cavitatea bucală propriu-zisă se află formaţiunile:
Carunculele sublingvale
Tonsila lingvală
48. CM. În vestibulul bucal se deschid:
Canalele excretoare ale glandelor bucale
Canalele excretoare ale glandelor labiale
Canalul excretor al glandei parotide
Canalele excretoare mici ale glandei sublingvale
Canalele excretoare ale glandelor incisive
49. CM. Cu privire la vestibulul bucal:
În repaus reprezintă un spaţiu capilar în formă de potcoavă.
Când maxilarele sunt strâns apropiate comunică cu cavitatea bucală propriu-zisă prin spaţiile retromolar şi interdentare.
Reflectându-se de pe un perete pe altul mucoasa formează şanţurile vestibulare superior şi inferior.
Prin frâele buzelor fiecare şanţ vestibular e divizat în două jumătăţi separate.
Importanţa aplicativă a şanţurilor vestibulare este infimă.
50. CM. Referitor la buze:
Prezintă pliuri musculo-cutanate
La interior sunt tapetate cu seroasă
Au la bază mușchiul orbicular al gurii
Trec una în alta prin comisurile labiale
Delimitează fanta bucală
51. CM. Cu privire la buze:
Între buze şi formaţiunile vecine nu există limite evidente.
Buza inferioară e separată de bărbie prin şanţul mentolabial.
Buza superioară e delimitată lateral de şanţul nazolabiogenian.
Din părţile laterale buza superioară se desparte de obraz prin şanţul geniolabial.
Șanţul nazolabial separă buza superioară de regiunea nasului.
52. CM. În vestibulul bucal prin inspecție se pot examina:
Frenul buzei superioare
Frenul buzei inferioare
Șanțurile vestibulare superior si inferior
53. CM. În cavitatea bucală propriu-zisă prin inspecție se pot examina:
Pilierii palatoglos şi palatofaringian
Tonsila palatină
Frenul limbii
54. CM. Prin inspecție pe palatul dur pot fi depistate:
Orificiile de deschidere a canalelor excretoare ale glandelor palatine
Rafeul palatin
Orificiul palatin mare
Plicele palatine transversale
55. CM. Lumenul tubei auditive se lărgește prin acțiunea:
M. tensor al vălului palatin
M. salpingofaringian
M. levator al vălului palatin
M. palatofaringian
56. CM. În deglutiție nazofaringele este separat de bucofaringe prin acțiunea:
M. uvulae
M. tensor veli palatini
M. levator veli palatini
M. palatoglosus
M. palatopharyngeus
57. CM. Cavitatea bucală la nou-născut posedă 3 din criteriile de mai jos:
Are dimensiuni reduse
Palatul moale este scurt
Apofizele alveolare sunt bine dezvoltate
Spaţiile interdentare sunt largi
Membrana mucoasă a palatului formează cute transversale slab pronunțate
CM. Închiderea istmului bucofaringian se realizează prin acţiunea muşchilor:
Uvulei.
Ridicător al vălului palatin.
Tensor al vălului palatin.
Palatoglos.
Palatofaringian.
59. CM. Cu privire la conformația exterioară a limbii:
Constă din vârf, corp şi rădăcină
Corpul este separat de rădăcină prin V-ul lingval
Gaura oarbă se află posterior de șanțul terminal
Șanțul median de pe corpul limbii se prelungește pe rădăcina ei
Caruncula sublingvală se află pe dorsul limbii
60. CM. Mușchi extrinseci ai limbii sunt:
M. longitudinal superior şi inferior
M. stiloglos
M. hioglos
M. palatoglos .
