 Neuronii ariei vasoconstrictoare secretă noradrenalina;

 Neuronii ariei vasoconstrictoare secretă acetilcolina;

 Neuronii ariei vasoconstrictoare inhibă neuronii sistemului nervos simpatic;

 Neuronii ariei vasoconstrictoare excită neuronii sistemului nervos simpatic;

 Neuronii ariei vasoconstrictoare excită neuronii sistemului nervos parasimpatic;

 tubul contort distal;

 tubul contort proximal;

 ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă;

 tubul collector;

 ansa Henle, porţiunea groasă descendentă;

 prezintă creșterea volumului lichidului interstițial;

 poate rezulta din hipoproteinemie;

 poate rezulta din blocajul vaselor limfatice;

 poate rezulta din micșorarea coeficientului de filtrare la nivelul capilarelor;

 poate rezulta din creșterea presiunii coloid-osmotice a sângelui;

 prezintă creșterea volumului lichidului interstițial;

 poate rezulta din hipoproteinemie;

 poate rezulta din blocajul vaselor limfatice;

 poate rezulta din micșorarea coeficientului de filtrare la nivelul capilarelor;

 poate rezulta din creșterea presiunii coloid-osmotice a sângelui;

 rezulta din funcția fusului muscular;

 rezulta din funcția aparatului tendinos Golgi;

 rezulta din funcția fusului muscular și a aparatului tendinos Golgi;

 este cauzat de întinderea brusca a mușchiului;

 este cauzat de tensionarea tendonului;

 este declanșat de întinderea bruscă a mușchiului scheletic;

 se mai numește reflexul miotatic;

se caracterizează prin contracția reflexa a fibrelor musculare scheletice
extrafusale;

 se caracterizează prin relaxarea reflexa a fibrelor musculare scheletice extrafusale;

 este declanșat de creșterea tensiunii in tendonul mușchiului scheletic;

reprezinta o fibra nervoasa senzoriala mare dispusa circular in jurul regiunei
centrale a fibrei INTRAFUSALE;

reprezinta o fibra nervoasa senzoriala mare dispusa circular in jurul regiunei centrale a
fibrei EXTRAFUSALE

 este o fibra nervoasa de tip Ia cu diametrul mediu de 17 microni;

 transmite impulsuri senzoriale către măduva spinării cu viteza de 70-120 m/sec;

 este o fibra nervoasa de tip II cu diametrul mic de 8 microni;

reprezintă fibre nervoase senzoriale mici dispuse bilateral de terminațiile
primare

 reprezintă fibre nervoase senzoriale mici dispuse in mijlocul terminațiilor primare;

 este o fibra nervoasa de tip Ia cu diametrul mediu de 17 microni;

 este o fibra nervoasa de tip II cu diametrul mic de 8 microni;

 transmite impulsuri senzoriale către măduva spinării cu viteza de 70 m/sec;

 este un circuit cu presiune scăzută;

 are o capacitate crescută de adaptare, prin creșterea fluxului;

 în reglare predomină mecanisme nervoase vegetative;

 arterele au o musculatură netedă redusă;

 este unicul circuit care primește debitul cardiac în totalitate;

 împreună cu volumul expirator de rezervă formează capacitatea funcționala reziduală;

 aerul ce rămâne în alveole după expirație maximă;

 aerul din alveolele neperfuzate ce nu participă în schimbul de gaze;

 poate fi măsurat cu ajutorul spirometrului la expirație maximă;

aerul alveolar care este expulzat din plămâni parțial doar la deschiderea cutiei
toracice;

 Rata filtrării glomerulare este controlata prin feed-back glomerulo-tubular.

La o persoană sănătoasă, glucoza filtrată se reabsoarbe în totalitate în tubul
proximal.

 Bicarbonatul filtrat este reabsorbit prin transport cuplat cu glucoza.

Cantitatea totală de bicarbonat filtrat se reabsoarbe în mod normal în prima jumătate a
tubului contort proximal.

 Tubii proximali asigura reabsorbția din urina primara a aminoacizilor.

 Zgomotul 1 are o durată de 0,08-0,12sec ;

 Zgomotul 1 se asculta cel mai bine în spațiul 3-4 parasternal stâng;

Zgomotul 1 se asculta cel mai bine în spațiul 5 intercostal stâng pe linia medioclaviculară cu 1,5 cm medial ;

 Zgomotul 1 debutează la 0,02- 0,04 sec după unda R;

 Zgomotul 1 debutează la 0,02- 0,04 sec după unda Q ;

 Zgomotul 2 are o frecventa de 50-70 Hz și o durata de 0,05-0,10 sec ;

Zgomotul 2 debutează odată cu închiderea valvelor semilunare aortica și
pulmonara ;

 Zgomotul 2 se asculta cel mai bine în spațiul 2 intercostal parasternal ;

 Zgomotul 2 debutează la 0,02- 0,04 sec după unda P;

 Zgomotul 2 se asculta cel mai bine în spațiul 3-4 parasternal stâng;

 stimularea unui motoneuron va determina inhibiția motoneuronilor adiacenți;

 se realizează prin intermediul celulelor Renschaw;

 este importanta pentru focalizarea sau amplificarea impulsurilor spre o direcție;

 este important pentru dispersia sau diminuarea impulsurilor spre o direcție;

 este important pentru propagarea laterala a semnalului;

 Reprezinta niște neuroni situați în apropierea motoneuronilor;

 Reprezinta niște neuroni situați în apropierea neuronilor senzitivi;

 Au funcție excitatorie asupra neuronilor;

 Au funcție inhibitorie asupra neuronilor;

 Au funcție de a focaliza semnalul primar;

 este influențată de elementele figurate;

 depinde de numărul de particule solvite;

 depinde de volumul de apă plasmatică;

 diferă de presiunea osmotică a sângelui;

 este 80% din valoarea ei revine NaCl;

 Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) se opune reabsorbției;

 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) se opune reabsorbției ;

 Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) favorizează reabsorbției;

 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizează reabsorbției;

presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (8 mmHg) se opune
reabsorbției;

 Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) favorizează reabsorbția;

Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) favorizează
reabsorbția;

 Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) se opune reabsorbției;

 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) se opune reabsorbției;

presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (8 mm Hg) favorizează
reabsorbției;

 sunt receptori cu sensibilitate primara;

 sunt receptori cu sensibilitate secundara;

 potențialul generator apare în celulele senzitive;

 potențialul generator apare în terminațiunile nervului auditiv;

 potențialul receptor apare în terminațiunile nervului auditiv;

 pH-ul salivar este intre 6-8;

 Bicarbonat (HCO3-) nu este secretat de celule ductale;

 Contine haptocorina;

 Bicarbonat (HCO3-) este secretat de celule acinare;

 Contine fosfolipaza;

 sunt stimulați de Pa O2 80-90 mm Hg;

 sunt stimulați la un pH arterial <7.25;

 sunt stimulați de pH arterial 7.4;

 sunt stimulați de Pa O2 <60 mm Hg;

 sunt stimulați de creșterea Pa CO2;

structurile cartilaginoase din căile respiratorii previn colabarea peretelui
acestora;

 căile respiratorii au rol important în purificarea aerului;

 bronhiolele nu determină rezistența la fluxul de aer;

 prezența surfactantului este importantă pentru micșorarea tensiunii superficiale;

 alveolele servesc numai pentru schimbul de CO2;

 include volumul expirator de rezerva;

 include volumul curent;

 nu include volumul spațiului mort;

 include volumul rezidual;

 nu include volumul rezidual;

 este localizat în partea inferioară a punții;

 este localizat în partea superioară a punții;

 la excitare are loc stop respirator;

 întrerupe inspirația, controlând volumul inspirat și frecvența respiratorie;

 la distrugere are loc stop respirator;

 este localizat în partea inferioară a punții;

 este localizat în partea superioară a punții;

 stimulează inspirația;

 întrerupe inspirația, controlând volumul inspirat și frecvența respiratorie;

 la excitare produce o respirație adâncă cu oprirea respirației în faza inspiratorie;

 sunt localizați în mușchi respiratori;

 sunt localizați în corpusculii carotidian și aortic;

 impulsurile aferente sunt conduse prin nervii vag și glosofaringian;

 sunt localizați în organe cu metabolism intens;

 sunt localizați în punte;

 produce scăderea presiunii intrapleurale;

 produce creșterea presiunii intrapleurale;

 produce creșterea diametrului anteroposterior al abdomenului;

 produce micșorarea tracțiunii elastice a plămânului;

 micșorează presiunea intraabdominală;

 devierea spre stânga poate fi produsă de creșterea pH-ului;

 devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea pH-ului;

 devierea spre stânga poate fi produsă de creșterea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG;

 devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG;

 devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea PaO2;

 este produsă de creșterea concentrației difosfogliceratului;

 reflectă reducerea afinității Hb față de O2 ;

 este produsă de creșterea pH-ului;

 este produsă de scăderea pH-ului;

 indică creșterea afinității Hb pentru O2;

 devierea spre dreapta poate fi produsă de creșterea pH-ului;

 devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea pH-ului;

devierea spre dreapta poate fi produsă de creșterea temperaturii, pCO2, 2,3-
DPG;

 devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG;

 devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea PaO2;

 produce vasodilatație cerebrală;

 produce vasoconstricție cerebrală;

 reduce PO2 alveolar;

 reduce pCO2 alveolar;

 măreşte pO2 alveolar;

 micșorează rezistența opusă fluxului aerian prin bronhodilatație;

 mărește rezistența opusă fluxului aerian prin bronhoconstricție;

 dilată vasele pulmonare;

 reduce volumul spațiului mort, mărind astfel ventilația alveolară;

 constrictă vasele pulmonare;

 Se realizează conform gradientului PO2 între aerul atmosferic şi sânge;

 Este afectată de pH-ul sângelui;

 Se realizează conform gradientului PO2 dintre aerul alveolar și sânge;

 Este influențat de suprafața de difuzie a membranei respiratorii;

 Este afectată de conținutul de difosfoglicerat (2,3- DPG);

 deficiența mărește complianţa pulmonară;

 deficiența reduce tensiunea superficială;

 deficiența reduce complianţa pulmonară ;

 deficiența reduce elastanţa pulmonară;

 deficiența mărește elastanţa pulmonară ;

este pe seama contracției mușchilor toracali și abdominali;

se implică elasticitatea ligamentelor și cartilajelor costale;

este pe seama contracției mușchilor intercostali interni și a diafragmului;

este pe seama elasticitatii pulmonare;

expirația este pasivă numai în poziția clinostatică;

 este același în timpul inspirației și expirației;

 este mai mare în timpul inspirației;

 este mai mare în timpul expirației;

 se micșorează odată cu creșterea complianţei pulmonare;

 se mărește odată cu creșterea complianţei pulmonare;