După geneză mușchii se divid în:
Mm. autohtoni
Mm. truncopetali
Mm. trunchiului,
Mm. truncofugali
Mm membrelor
După topografie mușchii se divid în:
Mm. capului şi gâtului
Mm.trunchiului
Mm.membrelor
După funcţie mușchii se divid în:
Mm. sinergişti
Mm. antagonilti
Mm. flexori
Mm. extensori
După formă mușchii se divid în:
Мm.trunchiului
Мm. rotunzi
Мm. laţi
Мm. scurţi
Мm. lungi
După orientarea fibrelor musculare mușchii se divid în:
Mm. fusiformi
Mm. recţi
Mm. oblici
Mm. transversali
Sub aspect histologic mușchii se divid în:
Mm. striaţi
Mm. depresori
Mm. netezi
Mm. constrictori
M. cardiac
Dispozitive auxiliare ale muşchilor sunt:
Aponevrozele
Tendoanele
Plicele sinoviale
Venterele musculare
Tecile sinoviale
Care este termenul anatomic ce denumește tendonul lat?
Fascia.
Aponeurosis.
Tendo.
Intersectio tendinea.
Caput.
Indicați elementele principale ale tecii sinoviale a tendonului muscular
Perimysium
Epimysium
Mesotendineum
Perineurium
Endoneurium
Indicați părțile principale ale unui mușchi scheletal:
Caput
Venter
Tendo
Anulus tendineus
Fascia
Derivatele fasciilor:
Septum intermusculare
Retinaculum flexorum
Retinaculum extensorum
Ligamentum metacarpeum transversum superficiale
Bursae synoviales
Indicați factorii care determină forța musculară
Lungimea mușchiului
Secțiunea transversală anatomică
Unghiul de fixare pe os
Secțiunea transversală fiziologică
Nivelul de antrenare
Indicați elementele auxiliare ale mușchilor
Tecile sinoviale ale tendoanelor
Tecile fibroase ale tendoanelor
Fasciile
Oasele sesamoide
Ligamentele articulare
Indicați, care este rolul fasciilor musculare
Servesc drept punct de origine pentru unii mușchi
Servesc pentru inserția unor mușchi
Determină direcția tracțiunii musculare
Determină gradul de contracție a venterului (corpului) muscular
Reprezintă surse de inervaţie şi vascularizare ale muşchilor
Muşchii scheletici:
Reprezintă componentul activ al aparatului locomotor
Au funcţie contractilă
Constituie sursa principală a eliberării de căldură în organism
Constituie 55 - 60% din masa corpului
Au rol în circulaţia sangvină şi limfatică
Retinaculele şi tecile sinoviale ale tendoanelor:
Retinaculele sunt îngroşări fibroase ale fasciilor sub formă de panglică.
Retinaculele menţin tendoanele aproape de oase.
Tecile sinoviale favorizează alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteofibroase.
Teaca sinovială prezintă un tub cilindric format din două foiţe.
Teci sinoviale au tendoanele tuturor muşchilor.
Bursele sinoviale:
Se formează la nivelul tendoanelor şi muşchilor în locurile unde aceştea sunt expuşi presiunii.
Sunt subcutanate, subfasciale, subtendinoase şi submusculare.
În unele cazuri comunică cu cavitatea articulară.
La copii şi bătrâni lipsesc
Întotdeauna comunică cu cavitatea articulaţiei apropiate
Muşchii toracelui:
Se disting muşchi derivaţi din primordiul membrului superior şi muşchi autohtoni.
Diafragma derivă din porţiunile ventrale ale miotomilor cervicali.
Muşchii proprii ai toracelui şi ai membrelor superioare cu inserţie pe torace sunt respiratori.
Muşchii autohtoni realizează numai mişcarea de inspiraţie.
Contribuie la menţinerea poziţiei verticale a corpului.
Indicați mușchii care se inseră pe marginea medială a scapulei
Musculus levator scapulae.
Musculus seratus posterior superior.
Musculi rhomboidei minor et major.
Musculus serratus anterior.
Musculus lattissimus dorsi.
Muşchiul pectoral mare:
Constă din 3 porţiuni: claviculară, sternală şi costală.
Porţiunile lui converg spre un tendon comun.
Se inseră pe creasta tuberculului mare al humerusului.
Marginea lui superolaterală împreună cu deltoidul delimitează fosa Mohrenheim.
Având punct fix pe torace, adduce şi roteşte braţul în afară.
Muşchiul pectoral mic:
Porneşte de la cartilajele coastelor II-V
Se inseră pe apofiza coracoidă a scapulei
Marginea lui superomedială se continuă cu m.subclavicular
Când punctul fix este pe torace, trage umărul în sus şi înainte
Între tendonul lui şi apofiza coracoidă se află o bursă sinovială
Locul de inserție a musculus biceps brachii:
Tuberositas ulnae
Tuberositas radii
Collum radii
Olecranon
Fascia antebrachii
Muşchiul dinţat anterior :
Este tetragonal.
Se întinde de la primele 10 coaste până la marginea medială a scapulei.
Faţa superficială a porţiunii inferioare formează peretele medial al axilei.
În funcţie de punctul fix trage scapula lateral şi înainte sau participă la respiraţie.
Este un muşchi inspirator.
Muşchii proprii ai toracelui:
Majoritatea participă în actul de expiraţie.
Muşchii intercostali externi ocupă spaţiile intercostale de la tuberculul coastelor până la stern.
Muşchii intercostali interni se află în spaţiile intercostale de la stern şi până la unghiurile coastelor.
Muşchii subcostali pornesc din apropierea unghiurilor costale şi se inseră pe faţa internă a coastelor supraiacente.
Muşchiul transversal al toracelui se află pe faţa internă a peretelui posterior al cutiei toracice
Diafragmul este constituit din porţiunile:
Abdominală
Costală
Toracică
Sternală
Lombară
Funcţiile diafragmului:
De respiraţie.
Contribuie la circulaţia sangvină şi limfatică.
Participă la actul de deglutiţie.
Contribuie la motorica căilor biliare.
Contribuie la fonație.
Muşchi autohtoni ai toracelui sunt:
M. dinţat posterior inferior
Mm. intercostali interni și externi
M. supraspinos
M. subcostali
M. transvers al toracelui
Centrul tendinos al diafragmului prezintă :
Hiatul aortic
Spaţiul sternocostal
Orificiul venei cave inferioare
Hiatul esofagian
Trigonul lombocostal
Locul de inserție a musculus infraspinatus
Tuberculum majus humeri.
Tuberculum minus humeri.
Tuberositas deltoidea humeri.
Collum chirurgicum humeri.
Tuberositas radii.
Indicați locul de inserție a musculus pectoralis major.
Acromion.
Processus coracoideus scapulae.
Crista tuberculi majoris humeri.
Crista tuberculi minoris humeri.
Spina scapulae.
Indicați care mușchi participă la coborârea scapulei
Мusculus infraspinatus.
Мusculus subscapularis.
Мusculus serratus posterior inferior.
Мusculus serratus anterior.
Мusculus teres major.
Determină configurația umărului:
M. deltoid
M. subscapular
M. supaspinos
M. rotund mare
M. rotund mic
Indicați care mușchi participă la extensia brațului
Мusculus suprascapularis.
Мusculus teres major
Мusculus deltoideus.
Мusculus pectoralis minor.
Acţiunea muşchiului brahial:
Extinde braţul
Flexează mâna
Extinde antebraţul
Flexează antebraţul
Pronează braţul
Locul de inserție a musculus triceps brachii:
Tuberositas ulnae.
Collum radii.
Olecranon.
Corpus radii.
Care mușchi participă la flexia antebrațului
Мusculus anconeus.
Мusculus supinator.
Мusculus flexor digitorum profundus.
Мusculus brachialis.
Abduce braţul:
M. infraspinos
Indicați locul de inserție a musculus serratus anterior.
Margo medialis scapulae.
Angulus superior scapulae
Costae II -VIII.
Processus spinosi vertebrae thoracicae.
Angulus inferior scapulae.
Grupul muşchilor centurii scapulare include:
M. levator al scapulei
M. pectoral mic
Originea m. deltoid:
Treimea laterală a claviculei
Colul chirurgical al humerusului
Acromionul
Spina scapulei
Unghiul superior al scapulei
Muşchiul subscapular:
Ocupă fosa subscapulară.
Trece posterior de capsula articulaţiei scapulohumerale.
Tendonul lui este separat de capsula articulaţiei umărului printr-o bursă.
Este antagonistul m.supraspinos.
Tendonul lui aderă totalmente la capsula articulaţiei umărului.
Funcţiile muşchilor anteriori ai braţului se rezumă la :
Extensia în articulaţia umărului
Flexia în articulaţia cotului
Abducţia în articulaţia umărului
Flexia anterioară a braţului
Rotirea braţului
Muşchii grupului posterior al braţului efectuează:
Adducţia braţului
Anteflexia braţului
Extensia în articulaţia cotului
Locuri slabe ale diafragmului:
Triunghiul lombocostal
Spaţiul dintre fasciculele sternale ale diafragmului
Triunghiul sternocostal
Triunghiul Petit
Fascia transversală dintre lig. Henle şi lig. interfoveolar
Fasciile toracelui:
Fascia pectorală superficială este bine dezvoltată şi trimite septuri în interiorul glandei mamare.
Foiţele fasciei pectorale cuprind m.pectoral mare.
Porţiunea superioară mai groasă a foiţei profunde a fasciei pectorale constituie fascia clavipectorală.
Fascia pectorală nu formează ligamente suspensoare ale glandei mamare.
Coastele şi muşchii intercostali sunt tapetaţi din exterior cu fascia toracică proprie, din interior – cu fascia endotoracică.
Roteşte braţul înăuntru:
Roteşte braţul în afară:
Aderă la capsula articulară a cotului:
M. coracobrahial
M. brahial
M. biceps brahial
M. anconeu
Aderă la capsula articulară a umărului:
Nu aderă la capsulele articulare:
M. triceps brahial
Indicați care mușchi participă la abducerea brațului
Мusculus triceps brachii.
Мusculus deltoideus
Мusculus latissimus dorsi.
Мusculus supraspinatus.
Indicați care mușchi participă la adducerea brațului
Мusculus coracobrachialis.
Мusculus pectoralis major
Indicați care mușchi participă la flexia brațului
Мusculus pectoralis major.
Мusculus biceps brachii
Indicați locul de inserție a musculus extensor carpi ulnaris.
Os pisiforme.
Os hamatum
Os metacarpale V.
Os triquetrum.
Epicondylus medialis humeri.
Indicați care mușchi participă la adducerea mâinii
Мusculi flexor et extensor carpi ulnaris.
Мusculi flexor et extensor carpi radialis.
Мusculus pronator teres.
Мusculus palmaris longus.
Мusculi lumbricales
Indicați care mușchi participă la adducerea degetelor mâinii spre degetul mijlociu
Мusculi lumbricales.
Мusculi flexores digitorum profundus et superficialis.
Мusculi interossei palmares.
Мusculi interossei dorsales.
Мusculus extensor digitorum
Indicați care mușchi participă la abducerea degetelor mâinii de la degetul mijlociu
Originea musculus flexor carpi radialis:
Epicondylus lateralis humeri
Epicondylus medialis humeri
Fascia antebraţului
Originea musculus extensor digitorum:
Sub retinaculul extensorilor in regiunea carpiană se află:
Canale pentru nervi
Spaţii pentru artere
Teci sinoviale pentru tendoanele muşchilor extensori ai mâinii
Burse sinoviale
Teci fibroase pentru vase limfatice şi vene
Fasciile membrului superior:
În regiunea umărului se disting fasciile: suprascapulară şi subscapulară
Fascia infraspinoasă se împarte în 2 foiţe care învelesc deltoidul
De la fascia brahială pornesc 2 septe intermusculare: anterior şi posterior
Porţiunea distală a fasciei antebraţului formează 2 retinacule
În regiunea antebraţului există două loje musculare: anterioară şi laterală
Peretele medial al cavitas axillaris este format de
Мusculi teretis minor et major.
Limita laterală a foramen quadrilaterum e dată de:
Caput longum musculi bicipitis brachii.
Caput longum musculi tricipitis brachii.
Мusculi teres minor et major.
Limita medială a foramen quadrilaterum:
Limita inferioară a foramen trilaterum:
Мusculus biceps brachii.
Мusculus teres minor.
Peretele posterior al cavitaţii axilare este constituit din:
M. trapez
M. marele dorsal
Peretele anterior al cavitaţii axilare este constituit din :
M. pectoral mare
M. pectoral anterior
Indicați mușchii, care formează peretele anterior al cavitas axillaris.
Numiți structurile anatomice, care constituie pereții canalis nervi radialis
Humerus.
Musculus biceps brachii.
Musculus triceps brachii.
Musculus brachialis.
Peretele lateral al cavitaţii axilare este constituit din:
M. biceps brahial (capul scurt)
M. dinţat anterior
Orificiul trilater (privit din față) este delimitat de :
Tendonul capului lung al muşchiului biceps brahial
Tendonul capului lung al muşchiului triceps brahial
Orificiul patrulater (văzut din față) este delimitat de :
Tendonul capului lung al m. biceps brahial
Humerus
Pe peretele anterior al cavitaţii axilare se disting:
Trigonul omoclavicular
Trigonul clavipectoral
Trigonul deltoideopectoral
Trigonul suprapectoral
Trigonul subpectoral
Indicați formațiunile, care delimitează fossa cubitalis:
Musculus pronator teres.
Musculus brachioradialis.
Numiți șanțurile antebrațului:
Median
Radioulnar
Cubital
Radial
Ulnar
Fosa cubitală este delimitată de:
M. brahioradial
M. supinator
M. pronator patrat
Şanţul cubital anterior lateral este delimitat de:
M. pronator rotund
Şanţul cubital anterior medial este delimitat de :
Şanţul radial este delimitat de:
M. flexor superficial al degetelor
M. flexor ulnar al carpului
M. flexor radial al carpului
M. palmar lung
Şanţul median este delimitat de :
M. flexor profund al degetelor
Şanţul ulnar este delimitat de:
M. flexor lung al policelui
M. flexor profund al policelui
Muşchii mâinii, eminenţa tenară:
Se disting muşchii palmari, dorsali şi interosoşi.
Sunt situaţi în trei planuri.
Cel mai profund muşchi din grup este m.opozant al policelului
Toţi, cu excepţia adductorului policelului, au originea pe rândul proximal al oaselor carpiene.
M.opozant al policelului se inseră pe primul os metacarpian.
Muşchii eminenţei hipotenare:
Sunt în număr de patru.
M.palmar scurt este inconstant.
Cel mai superficial este opozantul degetului mic.
Cu excepţia palmarului scurt, îşi iau originea de pe retinaculul flexorilor, osul pisiform şi osul cu cârlig.
Toţi muşchii hipotenarului se inseră pe falanga proximală a degetului mic.
Fasciile şi aponevrozele mâinii:
Fascia dorsală este cu mult mai subţire decât cea palmară.
Spaţiul dintre eminenţele tenară şi hipotenară este ocupat de aponevroza palmară.
Aponevroza palmară este formată din fibre longitudinale şi transversale.
La baza oaselor metacarpiene fibrele transversale ale aponevrozei palmare formează lig.metacarpian superficial.
De la porţiunile medială şi laterală ale fasciei palmare pornesc fascicule care se inseră pe fascia muşchilor interosoşi.
Retinaculele membrului superior:
Retinaculul flexorilor se extinde de la pisiform şi osul cu cârlig până la scafoid şi trapezoid.
Retinaculul flexorilor transformă şanţul carpal în canalul carpal.
Prin canalul carpal trec 2 teci sinoviale.
Fasciculele retinaculului flexorilor se dedublează lateral şi medial formând canalele radial şi ulnar ale carpului.
Spaţiul sub retinaculul extensorilor este divizat în 4 canale.
Canalul carpal conţine teci sinoviale pentru:
Tendonul m. flexor ulnar al carpului
Tendoanele flexorilor superficial şi profund ai degetelor
Tendonul m. flexor radial al carpului
Tendonul m. flexor lung al policelui
Tendonul abductorului lung al policelui
Topografia braţului:
Canalul nervului radial se află între humerus şi bicepsul brahial.
Orificiul de intrare al canalului radial se localizează din partea medială a braţului între treimile superioară şi medie.
Limitele orificiului de intrare în canalul radial sunt formate de humerus, capul medial şi cel lateral ai tricepsului brahial.
Prin canalul nervului radial trec nervul radial, artera şi vena omonime.
Şanţurile bicipitale separă regiunea anterioară a braţului de cea posterioară.
Indicați care mușchi participă la supinarea antebrațului
Muşchiul oblic intern al abdomenului:
Prin situaţie, dimensiuni şi direcţia fasciculelor nu diferă de cel extern.
Îşi ia originea de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta ilionului, spina iliacă anterosuperioară şi porţiunea laterală a ligamentului inghinal.
Fasciculele posterosuperioare trec de jos în sus şi se inseră pe cartilajele coastelor inferioare.
Aponeuroza lui se împarte în două foiţe ce cuprind m.drept abdominal pe toată întinderea lui.
Fasciculele inferioare împreună cu cele deviate de la m. oblic extern formează m. cremaster.
Fosele inghinale:
Sunt 8 depresiuni determinate de prezenţa unor pliuri peritoneale.
Plica ombilicală mediană se întinde de la ombilic la fundul vezicii urinare.
Fosa supravezicală corespunde inelului inghinal profund.
Fosa inghinală laterală este delimitată de plicele ombilicale mediale şi laterale.
Fosa inghinală medială сorespunde inelului inghinal superficial.
Peretele anterior al canalului inghinal se formează din:
Мusculus transversus abdominis.
Мusculus obliquus externus abdominis (aponeuroza).
Мusculus obliquus internus abdominis
Fascia transversalis.
Lig. inguinale
Peretele posterior al canalului inghinal e dat de:
Мusculus obliquus externus abdominis.
Мusculus obliquus internus abdominis.
Lig. inguinale.
Muşchii abdomenului:
Peretele anterolateral este format din muşchi autohtoni.
Fiecare muşchi lat are porţiune musculară şi aponeuroză.
Participă la inspiraţie.
Contribuie la fixarea organelor interne
Au acţiune asupra coloanei vertebrale.
Muşchiul oblic extern al abdomenului:
Porneşte de pe faţa externă a ultimelor 7-8 coaste.
Fasciculele lui posterioare au poziţie aproape verticală şi se inseră pe buza internă a crestei iliace.
Dinţii lui se intercalează cu dinţii m. dinţat anterior şi ai m. dorsal mare
Ligamentul inghinal se racordează între spina iliacă inferioară şi tuberculul pubian.
La nivelul inserţiei pe osul pubian aponeuroza lui formează doi pedunculi: superior şi inferior.
Muşchiul transvers al abdomenului:
Este compus dintr-o parte musculară şi două aponeurotice: anterioară şi posterioară
Porneşte de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta ilionului şi porţiunea laterală a ligamentului inghinal.
La marginea laterală a m. drept abdominal aponeuroza lui se împarte în două porțiuni –superioară și inferioară
2/3 superioare ale aponeurozei împreună cu foiţa posterioară a aponeurozei oblicului intern formează lama posterioară a tecii m.drept abdominal.
Linia convexă de trecere a fibrelor musculare în cele aponeurotice se numeşte linie arcuată.
Muşchiul drept abdominal:
Îşi ia originea de pe creasta pubiană şi de pe simfiza pubiană.
Se inseră pe faţa internă a xifoidului şi feţele interne ale cartilajelor costale V-VII
Cei doi drepţi abdominali sunt separaţi prin linia albă
Este cuprins în teaca m.drept abdominal.
Faţa lui posterioară aderă intim la teacă.
Teaca muşchiului rect abdominal este formată din:
M. oblic abdominal intern
Linia albă
Lamelele aponeurozei muşchiului oblic abdominal intern
Aponeuroza m. oblic abdominal extern
Aponeuroza muşchiului transvers abdominal
Canalul inghinal:
Peretele inferior reprezintă marginea inferioară a aponeurozei m.oblic intern
Peretele posterior, format de fascia transversă este întărit de lig. interfoveolar Hesselbach, lig. reflex, lig.Henle şi tendonul conjunct
Tendonul conjunct se localizează în partea laterală a peretelui superior al canalului inghinal
Inelul inghinal superficial este delimitat de stâlpii aponeurozei oblicului extern, fibrele intercrurale şi lig. reflex
Canalul inghinal la femeie este mai scurt şi mai larg
Inelele inghinale:
Localizarea inelului profund corespunde fosei inghinale mediale
La femei sunt mai largi.
La nivelul inelului profund are loc trecerea fasciei transversale în fascia spermatică internă.
La bărbaţi la nivelul inelului superficial deseori se află fascicule musculare
Posterior inelul superficial este delimitat de fibrele ligamentului reflex, provenite din aponeuroza oblicului extern din partea opusă.
Fasciile abdomenului:
Fascia superficială este dezvoltată mai bine în porţiunile ei superioare.
Fascia proprie formează 3 foiţe, cea mai dezvoltată din ele tapetează m.oblic intern
Foiţa superficială a fasciei proprii se prelungeşte în fascia m. cremaster.
Fascia transversală este o porţiune a fasciei endoabdominale.
Fascia transversală este fortificată în porţiunea inferioară a liniei albe de fibre longitudinale
Locuri slabe ale peretelui abdominal anterior:
Tetragonul Grynfelt
Linia semilunară
Triunghiul Volânski
Numiți mușchii care participă la flexia coloanei vertebrale
Мusculus longissimus.
Мusculus obliquus abdominis externus.
Мusculus obliquus abdominis internus.
Indicați locul de inserție a musculus iliopsoas.
Trochanter major femoris.
Trochanter minor femoris
Collum femoris
Linea aspera femoris
Spina iliaca anterior superior
Musculus gluteus minimus se inseră pe:
Trochanter major femoris
Fosa trohanterica.
Indicați care mușchi participă la extensia coapsei
Мusculus gluteus minimus
Мusculus gluteus maximus.
Мusculus gluteus medius.
Мusculus pectineus.
Мusculus vastus intermedius.
Indicați care mușchi participă la abducerea coapsei
Мusculus pectineus
Мusculus gracilis.
Мusculus gluteus maximus
Мusculus gluteus medius
Мusculus vastus intermedius
Indicați care mușchi participă la rotația internă a coapsei
Мusculus gluteus minimus.
Мusculus iliopsoas
Мusculus sartorius.
Indicați care mușchi participă la rotația externă a coapsei
Мusculus tensor fasciae latae.
Мusculus biceps femoris.
Originea musculus sartorius:
Trochanter minor femoris.
Spina iliaca anterior inferior
Spina iliaca posterior superior.
Funcția de bază a musculus vastus lateralis:
Flectează gamba
Extensia gambei
Flectează coapsa
Rotește coapsa extern
Supinează coapsa
Locul de inserție a musculus adductor longus:
Epicondylus lateralis femoris
Epicondylus medialis femoris.
Linea aspera femoris.
Condylus medialis tibiae
Condylus lateralis tibiae.
Muşchii coapsei. Grup muscular medial
Semimembranos
Biceps femural
Semitendinos
Graţios
Croitor
Flexia coapsei:
Gluteu mare
Piriform
Obturator intern
Gluteu mediu
Iliopsoas
Adducţia coapsei:
Pectineu
Patrat al femurului
Rotaţia coapsei înăuntru:
Obturator extern
Muşchii bazinului:
Sunt flexori, extensori, rotatori, abductori şi adductori ai coapsei
Formează în jurul articulaţiei coxofemurale cea mai puternică aglomerare musculară
Sunt biarticulari.
Se clasifică în mediali şi laterali.
Se inseră pe epifiza proximală a femurului
Fasciile mușchilor bazinului:
M. psoas mare este acoperit de fascia iliacă
Fascia iliacă reprezintă continuarea fasciei endabdominale
Porţiunea laterală a fasciei late se îndepărtează de lig.inghinal formând arcul iliopectineu.
Fascia gluteală separă mm.glutei de alţi muşchi externi ai bazinului.
Distal fascia gluteală continuă cu fascia lată a coapsei.
Canalul obturator este delimitat de:
M. obturator extern
M. pectineu
Orificiul obturator
Şantul obturator
M. obturator intern
Muşchii anteriori ai coapsei:
Flectează coapsa şi gamba
Mușchiul croitor este cel mai lung din corpul omului
Formează un tendon comun.
M.cvadriceps se inseră pe rotulă şi tuberozitatea tibiei
Muşchii posteriori ai coapsei:
Sunt extensori ai coapsei.
Flectează gamba.
Au origine pe osul iliac.
M.biceps al femurului şi m.semitendinos sunt rotatori (sinergişti) ai gambei.
Toţi participă la formarea pes anserinus profundus.
