CM Vascularizaţia inimii:
A. Se realizează din arterele coronare stângă și dreaptă
B. Artera coronară dreaptă irigă atriul drept, ventriculul drept, muşchii papilari ai ventriculului stâng, septul interatrial
C. Artera coronară stângă irigă septul interventricular, muşchii papilari ai ventriculului drept, inelele fibroase
D. Artera coronară posterioară irigă ţesuturile cardiace adiacente şanţului interventricular posterior
E. Pot exista și artere coronare suplimentare
CS Dintre tipurile de distribuire a arterelor coronare predominant este:
A. Uniform
B. Dextrocoronarian
C. Sinistrocoronarian.
D. Dextrocoronarian mediu.
E. Sinistrocoronarian mediu
CS Ramurile arterelor coronare:
A. Nu anastomozează între ele.
B. Formează două inele arteriale
C. Formează reţele vaste de anastomoze, localizate mai ales în miocard.
D. Anastomozează cu ramurile arterei pericardiacofrenice
E. Toate sunt de tip conectant.
CM Arterele inimii:
A. Au origine constantă.
B. Variază ca număr.
C. Variază ca origine.
D. În paralel cu ele pot exista artere suplimentare.
E. Pot porni de la artera toracică internă
CM Venele inimii:
A. Sunt mai puţin numeroase ca arterele.
B. Cele mai multe dintre cele mari afluează în sinusul coronar.
C. Toate se varsă direct în camerele inimii.
D. Direct în camerele inimii, mai ales în atriul drept se varsă doar venele cardiace minime.
E. Venele cardiace anterioare sunt afluenţi ai sinusului coronar.
CS Sinusul coronar:
A. Reprezintă o reminiscenţă a venei cardinale comune stângi.
B. Este localizat în şanţul interventricular posterior.
C. Se varsă în atriul stâng
D. Se întinde de la apexul inimii până la nivelul şanţului coronar.
E. Colectează sângele din toate venele inimii.
CM In sinusul coronar afluează:
A. Vena anterioară a ventriculului stâng
B. Vena cardiacă medie.
C. Vena cordis parva.
D. Vena longitudinală a atriului drept
E. Vv. cordis minimae.
CS Reţele de capilare limfatice se află:
A. Doar în endocard.
B. Doar în epicard.
C. Doar în miocard.
D. Doar în pericard
E. În toate cele menţionate.
CM Spre ganglionii limfatici regionali limfa de la cord e transportată prin:
A. Vasul limfatic cardiac anterior.
B. Vasul limfatic cardiac posterior.
C. Vasul limfatic atrioventricular.
D. Vasul limfatic cardiac drept.
E. Vasul limfatic cardiac stâng.
CM Inervaţia inimii este dată de:
A. Nervii şi ramurile cardiace.
B. Plexurile cardiace extraorganice.
C. Plexurile cardiace intraorganice.
D. Nervul frenic.
E. Plexul esofagian.
CM Nervii cardiaci pornesc de la:
A. Nervul frenic.
B. Ganglionul cervical superior al lanţului simpatic
C. Ganglionii toracici II-V ai lanţului simpatic.
D. Plexul celiac.
E. Ganglionul cervical inferior al lanţului simpatic.
CM După V.P. Vorobiov din plexul subepicardial fac parte:
A. Plexul anterior al atriilor.
B. Plexul ventricular comun.
C. Plexul posterior stâng.
D. Plexul posterior al atriului stâng.
E. Plexul atrioventricular superior.
CM Sistemul conductil al cordului:
A. Constă din fibre musculare atipice.
B. Centrii lui sunt reprezentaţi de nodurile sinuatrial şi atrioventricular.
C. Nodul sinuatrial se află în peretele anterior al ventriculului drept.
D. Nodul atrioventricular e situat în septul interventricular.
E. Include noduri şi fascicule.
CM În unele maladii cardiace durerea referită e localizată:
A. În regiunea epigastrică.
B. Pe faţa laterală a hemitoracelui stâng.
C. În regiunea umărului stâng.
D. Pe faţa medială a membrului superior liber stâng.
E. În regiunea hipocondrului stâng.
CS Arterele coronare pornesc de la:
A. Sinusul coronarian.
B. Auriculele inimii
C. Bulbul aortei.
D. Valvulele semilunare ale aortei.
E. Arterele pulmonare.
CM Artera coronară dreaptă irigă:
A. Atriul drept.
B. Peretele posterior al ventriculului drept.
C. Tot peretele posterior al ventriculului stâng
D. Septul interatrial.
E. Septul interventricular (1/3 posterioară).
CM Artera coronară stângă vascularizează:
A. Peretele anterior şi o parte din cel posterior al ventriculului stâng
B. Atriul drept
C. Atriul stâng.
D. Peretele anterior al ventriculului drept.
E. Muşchiul papilar anterior al ventriculului stâng.
CS Ramurile arterei coronare drepte sunt:
A. Interventriculare dreaptă şi stângă.
B. Circumflexe dreaptă şi stângă.
C. Interventriculară posterioară
D. Ventriculară stângă.
E. Atrială dreaptă.
CS Artera coronară stângă emite ramurile:
A. Interventricularis anterior şi ramus circumflexus.
B. Interventriculară dreaptă.
C. Ventriculară stângă.
D. Atrială stângă.
E. Septală
CM Ramura circumflexă:
A. Anastomozează cu artera coronară dreaptă.
B. Poate fi dublă.
C. Dă naştere la ramuri atriale şi ventriculare.
D. Ea naştere de la bulbul aortei
E. Irigă atriul drept şi auriculul stâng.
CM Ramura interventriculară posterioară irigă:
A. Peretele ventriculului drept.
B. Auricula dreaptă.
C. Muşchii papilari ai ventriculului drept.
D. Porţiunea anterioară a septului interventricular.
E. Atriul stâng.
CM Ramurile arterelor coronare formează anastomoze:
A. Periferice.
B. Intraorganice.
C. Extraorganice.
D. Intrasistemice.
E. Interne.
CS Arterele coronare pot fi vizualizate prin:
A. Angiografie coronariană (coronarografie).
B. Electrocardiografie.
C. Percuţie.
D. Endoscopie cardiacă.
E. Tomografie.
CM Anomalii de dezvoltare a inimii pot fi:
A. Existența a două inimi.
B. Atrezia pediculului vascular
C. Dextrocardia.
D. Ectopia cervicală.
E. Triada Fallot
CS Vortex cordis se formează la:
A. Orificiul aortei
B. Orificiul trunchiului pulmonar.
C. Apexul cordului.
D. Inelul fibros drept
E. Inelul fibros stâng.
CS Dintre venele cordului valvule are:
B. Vena mare a cordului.
C. Venele Thebesius.
D. Vena cavă superioară.
E. Vena cavă inferioară.
CM Arterele coronare pot porni atipic de la:
A. Trunchiul pulmonar
B. Arcul aortei
C. Artera subclaviculară stângă.
D. Atriul stâng.
E. Segmentul toracic al aortei descendente.
CM Vena cordis magna:
A. Are origine în sinusul coronar.
B. Ia naştere la nivelul apexului cordului.
C. Colectează sângele din venele ambelor ventricule
D. Colectează sângele din venele septului interventricular.
E. Se formează din venele minime ale cordului.
CM Venele minime ale cordului:
A. Sunt numeroase
B. Se varsă nemijlocit în atriul drept
C. Se varsă nemijlocit în cavităţile atriilor şi ventriculelor
D. Încep în pereţii ventriculului stâng.
E. Sunt patru la număr.
CS Orificiul de deschidere a sinusului coronarian se află în:
A. Atriul stâng.
B. Ventriculul drept
C. Atriul drept.
D. Trunchiul pulmonar
CM Patul limfatic al cordului este constituit din:
A. Trunchiuri limfatice.
B. Reţele de capilare limfatice.
C. Vasele limfatice cardiace drept şi stâng
D. Vase limfatice superficiale şi profunde.
E. Ganglioni limfatici.
CM Vasele limfatice de la pericard se varsă în:
A. Vasele limfatice cardiace.
B. Sinusul coronarian.
C. Ganglionii mediastinali anteriori
D. Ganglionii traheobronhiali.
E. Trunchiurile bronhomediastinale.
CM Există trei grupuri de vene cardiace:
A. Afluenţii venei cordis magna.
B. Venele sinusului coronarian.
C. Venele anterioare ale inimii.
D. Venele minime.
E. Vena oblică a atriului stâng.
CM Inima este inervată de:
A. Nervul cardiac cervical superior.
B. Nervul cardiac cervical mediu.
C. Plexul aortal toracic.
D. Plexul subclavicular.
E. Nervul cardiac cervical inferior
CS Inervaţia simpatică a cordului este asigurată de:
A. Nucleul intermediolateral al segmentelor C8 – T4.
B. Ganglionul jugular superior al nervului vag
C. Plexul carotid comun.
D. Ganglionul jugular inferior al nervului vag.
E. Neuronii de tipul Doghiel II.
CM Inervaţia aferentă a cordului este asigurată de neuronii:
A. Ganglionilor spinali C7 – T4.
B. Ganglionilor superiori şi inferiori ai nervului vag.
C. De tipul Doghiel II.
D. Ganglionilor spinali T12 – L1.
E. Ganglionului pterigopalatin
CM Cu privire la inervaţia parasimpatică a cordului:
A. Este asigurată de nucleul dorsal al nervului vag.
B. O parte din fibrele parasimpatice trece în componența nervului laringian recurent
C. Se implică nervul frenic.
D. Ca sursă servesc ramurile cardiace cervicale inferioare.
E. Participă şi nervul splanhnic mic.