CM Cu privire la porţiunea toracică a aortei:
A. Lansează artera toracică internă.
B. Vascularizează numai viscerele din cavitatea toracică.
C. Emite ramuri parietale şi viscerale.
D. Începe de la nivelul vertebrei toracice IV.
E. Lansează arterele frenice inferioare
CM Cu privire la trunchiul brahiocefalic:
A. Se imparte în artera carotidă comună dreaptă, a. subclaviculară dreaptă şi artera vertebrală dreaptă.
B. Anterior de el se află vena brahiocefalica dreaptă.
C. Lansează ramuri traheale.
D. Transportă sânge arterial.
E. Transportă sânge, conţinând CO2
CS Cu privire la artera carotidă comună stângă:
A. Se află în mediastinul posterior.
B. Porneşte de la arcul aortic printr-un trunchi comun cu artera subclaviculară.
C. Se extinde de-a lungul regiunii cervicale a coloanei vertebrale.
D. Lansează ramuri esofagiene.
E. E mai lungă ca cea dreaptă.
CM Artera subclaviculară dreapta:
A. Prezintă o ramură a trunchiului brahiocefalic.
B. Lansează artera axilară.
C. Abandonează cavitatea toracică prin apertura ei superioară.
D. Lansează ramuri intercostale anterioare superioare.
E. În regiunea cervicală trece împreună cu plexul cervical.
CM Artera subclaviculară stângă:
A. Are trunchi comun cu cea dreaptă.
B. Porneşte de la arcul aortei.
C. Se situează în şanţul arterei subclaviculare de pe coasta I.
D. Porneşte de la aorta toracică.
E. În regiunea cervicală trece împreună cu plexul brahial.
CM Vena cavă superioară colectează sângele din venele:
A. Capului şi gâtului.
B. Membrelor superioare.
C. Parietale ale cavităţii toracice.
D. Viscerale ale cavităţii abdominale.
E. Mediastinale.
CM În vena cavă superioară afluează:
A. Vena azigos.
B. Venele mediastinale și pericardiale.
C. Venele viscerale ale cavităţii toracice.
D. Reţelele venoase ale măduvei spinării.
E. Vena subclaviculară
CS Vena cavă superioară are raporturi cu:
A. Arcul aortei.
B. Bronhia principală stângă.
C. Bronhia principală dreaptă.
D. Sinusul oblic al pericardului.
E. Faţa posterioară a sternului.
CS Venele brahiocefalice:
A. Cea stângă este mai scurtă ca cea dreaptă.
B. Cea stângă se formează la nivelul articulaţiei sternocostale II.
C. Cea dreaptă este mai lungă de două ori ca cea stângă.
D. Cea dreaptă are raporturi cu arcul aortei.
E. Cea stângă are raporturi cu arcul aortei.
CM Venele toracice interne:
A. Sunt vene satelite ale arterelor respective.
B. Se varsă în venele brahiocefalice.
C. În ele se varsă venele intercostale posterioare.
D. Sunt o continuare a venelor epigastrice superioare.
E. În ele se varsă venele bronhiale.
CM La vascularizaţia şi inervaţia timusului participă:
A. Ramuri timice de la arterele bronhiale.
B. Ramuri timice de la artera toracică internă, arcul aortei şi artera subclavie.
C. Venele timice care se varsă în venele pulmonare.
D. Nervii intercostali.
E. Limfa de la timus e drenată în ganglionii mediastinali anteriori şi traheobronhiali.
CM Vascularizaţia şi inervaţia pericardului este realizată de:
A. Ramuri pericardice de la artera toracică internă.
B. Ramuri de la artera musculofrenică.
C. Ramuri de la artera pericardiacofrenică.
D. Venele afluează în venele timice.
E. Ramuri pericardice de la nervii frenici.
CM Ductul limfatic drept se formează din:
A. Ductul jugular stâng.
B. Ductul jugular drept.
C. Ductul subclavicular drept.
D. Ductul bronhomediastinal drept.
E. Ductul bronhomediastinal stâng.
CS În ductul limfatic drept limfa se scurge de la:
A. Membrul superior din dreapta.
B. Membrul inferior din stânga.
C. Hemitoracele stâng.
D. Jumătatea stângă a capului şi gâtului.
E. Bazin şi cavitatea abdominală.
CM Vascularizaţia funcţională a plămânilor este realizată de:
A. Rr. pulmonales de la aorta toracică.
B. Aa. pulmonales.
C. Vv. pulmonales.
D. Rr. bronchiales.
E. Vv. bronchiales.
CS Pentru patul vascular al plămânilor e specifică prezenţa:
A. Reţelelor miraculoase arteriale.
B. Reţelelor miraculoase venoase.
C. Anastomozelor dintre vasele circulaţiilor mare şi mică.
D. Arterelor şi venelor magistrale.
E. Arterelor şi venelor colaterale.
CM Vasele sangvine ale plămânilor includ:
A. Artere segmentare.
B. Vene segmentare.
C. Capilare sinusoide.
D. Capilare fenestrate.
E. Vene intersegmentare.
CM În mediastinul posterior (PNA) se disting:
A. Venele azigos şi hemiazigos.
B. Aorta ascendentă.
C. Lanţul simpatic.
D. Vena cavă inferioară.
E. Canalul limfatic toracic.
Mediastinul mediu (PNA) include:
A. Esofagul.
B. Inima cu pericardul.
C. Bronhiile principale.
D. Arterele si venele pulmonare.
E. Arcul aortei
CM Din vasele circulaţiei mari în mediastinul posterior (BNA) se află:
A. Trunchiul pulmonar.
B. Vena portă.
C. Vena impară.
D. Aorta toracică.
E. Venele brahiocefalice.
CM Prin ramurile sale aorta toracică anastomozează cu ramurile:
A. Arterei toracice interne.
B. Arterei pulmonare.
C. Arterei vertebrale.
D. Arterei carotide comune.
E. Aortei abdominale.
CM Prin ramurile sale viscerale aorta toracică irigă:
A. Bronhiile.
B. Traheea.
C. Esofagul.
D. Pericardul.
E. Inima.
CS Vena azigos:
A. Reprezintă o continuare a venei lombare ascendente din dreapta.
B. Vine în raport cu pediculul plămânului stâng.
C. Nu posedă valve.
D. Are numai afluenţi viscerali.
E. Este un vas par.
CM Vena hemiazigos:
A. Are un calibru mai mic ca vena azigos.
B. Reprezintă o continuare a venei lombare ascendente din stânga.
C. Se află în mediastinul posterior.
D. Afluează în vena hemiazigos accesorie.
E. Are ca afluenţi venele intercostale anterioare
CM Venele intercostale posterioare:
A. Colectează sângele venos din ţesuturile pereţilor toracici şi parţial - din cele ale peretelui abdominal anterior.
B. Fiecare din ele are ca afluenţi v. intervertebralis şi v. medullaris.
C. Anastomozează cu venele intercostale anterioare.
D. Se varsă în venele azigos, hemiazigos şi hemiazigos accesorie.
E. Trec pe marginea superioară a coastelor.
CM Canalul limfatic toracic:
A. Porneşte la nivelul vertebrelor T XII - L II.
B. Ia naştere în urma confluerii trunchiurilor limfatice lombare drept şi stâng.
C. În mediastinul posterior apare prin hiatul esofagian al diafragmei.
D. Segmentul toracic al canalului e cel mai lung.
E. Conţine mai multe valve
A. Începe cu cisterna chyli.
B. I se descriu trei segmente - abdominal, toracic şi cervical.
C. La nivelul vertebrelor toracice superioare deviază spre stânga şi formează arcul ductului toracic.
D. Afluează în vena cavă superioară.
E. Colectează limfa de la partea posterioară a corpului.
CM Ganglionii limfatici din cavitatea toracică:
A. Sunt grupaţi în parietali şi viscerali.
B. Ganglionii limfatici parasternali se află pe faţa posterioară a sternului.
C. În ganglionii parasternali este transportată limfa de la peretele toracic anterior, pleură, pericard, faţa diafragmatică a ficatului şi glanda mamară
D. Au dimensiuni mai mari ca cei din cavitatea abdominală.
E. Se află în cavitatea pleurei.
CM Ganglionii limfatici parietali ai cavităţii toracice:
A. Includ ganglionii limfatici parasternali, intercostali, diafragmali superiori, pericardiali laterali, anteriori şi posteriori.
B. Limfa de la ganglionii limfatici parasternali din dreapta e transportată spre trunchiul jugular drept şi ganglionii prevenoşi.
C. Vasele limfatice aferente transportă limfa de la ganglionii parasternali stângi direct în canalul limfatic toracic.
D. Ganglionii limfatici intercostali primesc limfa de la peretele anterior al toracelui.
E. Ganglionii limfatici diafragmali superiori se află pe faţa superioară a diafragmei.
CM Ganglionii limfatici viscerali ai cavităţii toracice:
A. Sunt grupaţi în mediastinali anteriori, mediastinali posteriori, bronhopulmonari şi traheobronhiali.
B. Ganglionii limfatici mediastinali anteriori se află în mediastinul superior.
C. Ganglionii limfatici mediastinali posteriori sunt localizaţi bilateral de coloana vertebrală.
D. Ganglionii limfatici traheobronhiali includ ganglionii traheobronhiali inferiori şi traheobronhiali superiori (drepţi şi stângi).
E. Vasele eferente de la ganglionii traheobronhiali superiori participă la formarea trunchiului bronhomediastinal drept.
CM Vascularizaţia şi inervaţia esofagului este realizată de:
A. Rr. esophagei de la artera tiroidiană inferioară, aorta toracică, artera gastrică stângă.
B. Vv. esophagei sunt afluenţi ai venelor intercostale posterioare.
C. Vasele limfatice transportă limfa de la esofag spre ganglionii traheobronhiali.
D. Rr. esophagei vin de la nervii vagi, precum şi de la plexul aortic toracic.
E. Este inervat de plexus esophageus.
CM Segmentul toracic al lanţului simpatic:
A. Include 10 - 12 ganglioni toracici.
B. Se leagă cu nervii spinali toracici prin rr. communicantes albi şi rr. communicantes grisei.
C. Lansează nervii intercostali.
D. De la el pornesc ramuri spre organele cavităţii toracice (nn. cardiaci thoracici, rr. pulmonales, rr. esophagei, rr. aortales).
E. Nu contribuie la inervaţia viscerelor abdominale.
CM Nervii splanchnici:
A. Splanhnicul mare e format din câteva ramuri de la ganglionii V - IX ai segmentului toracic al lanţului simpatic.
B. Splanhnicul mic începe de la ganglionii VIII - X ai segmentului toracic al lanţului simpatic.
C. Splanhnicul mare trece în cavitatea abdominală prin hiatul aortic al diafragmei.
D. Splanhnicul mic la trecerea sa în cavitatea abdominală însoţeşte lanţul simpatic.
E. Ambii ating ganglionii plexului celiac.
CM În cavitatea toracică există plexurile vegetative:
A. Cardiace (superficial şi profund).
B. Pulmonar.
C. Aortic ascendent.
D. Esofagian.
E. Pleural.
CM Vascularizaţia nutritivă şi inervaţia plămânilor este dată de:
A. Arterele pulmonare.
B. Venele pulmonare.
C. Rr. bronchiales de la aorta toracică.
E. Plexul pulmonar.
CM Plexul pulmonar e format din:
A. Ramuri de la nervii intercostali.
B. Ramuri de la nervul frenic.
C. Ramuri de la nervul vag.
D. Nervii splanhnici mare şi mic.
E. Ramuri de la segmentul toracic al lanţului simpatic.
CS În ductul limfatic drept este drenată limfa de la:
A. Plămânul stâng.
B. Cord.
C. Parţial de la faţa diafragmală a ficatului.
D. Timus.
E. Esofag
CM Vascularizaţia nutritivă a plămânilor este realizată de:
B. Arterele bronhiale.
C. Venele pulmonare.
D. Venele bronhiale.
E. Ramuri pulmonare de la aorta ascendentă.
CM Pentru plămâni este caracteristică:
A. Circulaţie sangvină funcţională.
B. Circulaţie sangvină mixtă.
C. Circulaţie sangvină nutritivă.
D. Amestecarea sângelui arterial cu cel venos.
E. Prezenţa anastomozelor dintre vasele circulaţiilor mare şi mică.
CM În mediastinul posterior (BNA) îşi au sediul:
A. Vena cavă superioară.
B. Vena cavă inferioară.
C. Esofagul
D. Canalul limfatic toracic.
E. Bronhiile principale
CM Prin ramurile sale parietale aorta toracică irigă:
A. Muşchii abdomenului.
B. Muşchii intercostali interni şi externi.
C. Muşchii subcostali.
D. Muşchiul transvers al toracelui.
E. Diafragmul.
A. Este situată în mediastinul mediu (PNA).
B. Se află pe flancul stâng al coloanei vertebrale.
C. Este continuare a venei lombare ascendente din stânga.
D. Are afluenţi parietali şi viscerali.
E. Are numai afluenţi parietali.
A. Se varsă în vena azigos la nivelul vertebrelor toracice VII-IX.
B. Este mai lungă ca vena azigos.
C. Drenează sângele din plexul venos vertebral.
E. Are ca afluenţi venele toracice interne.
CM Plexurile venoase vertebrale:
A. Există două interne şi două externe.
B. Două din dreapta şi două din stânga.
C. Drenează sângele de la măduva spinării şi corpurile vertebrelor.
D. Din ele sângele se scurge în venele intercostale anterioare.
E. Anastomozează între ele.
CS Porţiunea toracică a lanţului simpatic:
A. Include 16-20 ganglionii.
B. Este localizată pe faţa anterioară a corpurilor vertebrelor.
C. Anterior de ganglioni se află nervii intercostali, arterele şi venele intercostale.
D. Spre ganglioni vin ramuri comunicante albe.
E. De la ganglioni pornesc ramuri comunicante albe.
CM La formarea plexului esofagian participă ramuri de la nervii:
A. Vag.
B. Segmentul toracic al lanţului simpatic.
C. Intercostali.
D. Frenic.
E. Splanhnici mare şi mic