1. CS. Conform sistemului Federației Dentare Internaționale de notare a dinţilor 46 corespunde:
A . primului premolar superior din dreapta
B . primului molar inferior din dreapta
C .primului premolar superior din stânga
D. primului premolar inferior din stânga
E. primului molar superior din stânga
2. CS. Conform sistemului Federației Dentare Internaționale de notare a dinţilor 34 corespunde:
A. caninului superior din dreapta
B .primului premolar superior din dreapta
C. primului premolar inferior din stânga
D. caninului inferior din stânga
E. caninului inferior din dreapta
3. CS. Pentru Relatie Centrica este caracteristic:
A.poziţia cea mai înaltă, posterioară şi neforţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
B.poziţia cea mai înaltă, anterioară şi neforţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
C. poziţia medie a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
D.poziţia posterioară, forţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
E. poziţia cea mai inferioară şi medie a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
4. CS. Pentru poziţia de Ocluzie Centrică este caracteristic:
A. condilii articulari ai mandibulei se deplasează din Relatie Centrica posterior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm
B.condilii articulari ai mandibulei se deplasează din Relatie Centrica inferior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm
C.condilii articulari ai mandibulei se deplasează din Relatie Centrica anterior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm instalându-se la baza pantelor tuberculilor articulari
D.condilii articulari ai mandibulei se deplasează din Relatie Centrica în poziţia medie a foselor articulare cu 0,1–1,5mm
E.condilii articulari ai mandibulei se rotesc în fosele articulare făcând o mişcare de 0,1 – 1,5 mm
5. CS. Spaţiul de inocluzie fiziologică în mediu este egal cu:
A. 0,5 – 1,0 mm
B.1,0 – 1,5 mm
C.2,0 – 3,0 mm
D.3,5 – 4,0 mm
E.4,5 – 5,0 mm
6. CS. Elementele componente ale sistemului stomatognat (aparatului dento-maxilar) sînt:
A.nasul
B.urechele
C.muşchii orofaciali şi mobilizatori a mandibulei
D.craniul
E.ochii
7. CS. Perioada de modelare a sistemului stomatognat (ADM) corespunde:
A.perioadei intrauterine
B.perioadei postnatale pînă la 3 ani
C.3-6 ani
D.de la 16 ani pînă la sfîrşitul vieţii
E.6-16 ani
8. CS. Factorii ce influenţează evoluţia sistemului stomatognat ( ADM):
A.climaterici
B.neuroendocrini
C.geografici
D.purtarea
E.fizionomici
9. CS. Grosimea plăcilor corticale la mandibulă este în dependenţă de:
A.intensitatea respiraţiei
B.gradul de forţă pe care îl suportă mandibula în timpul funcţiei
C.stereotipul actului de masticaţie
D.funcţia glandelor salivare
E.funcţia analizatorică
10. CS. Forţa absolută a muschilor ridicători ai mandibulei este:
A.290-300 kg
B.390-400 kg
C.490-500kg
D.590-600 kg
E.690-700 kg
11. CS. Liniile de rezistenţă verticale (contraforsele) la maxilă sunt:
A.subnazale
B.nazo-frontale
C.palatinale
D.postero-anterioare
E.suborbitale
12. CS. Muşchii masticatori cu inserţie pe mandibulă sunt:
A.transversali ai nasului
B.ridicători a buzei superioare
C.ridicători a aripelor nasale
D.orbiculari ai gurii
E.maseterici
13. CS. Muşchii mimici (oro-faciali) sunt:
A.a limbii
B.pteriogoidieni externi
C.orbiculari ai gurii
D.temporali
E.pterigoidieni interni
14. CS. Definiţie “presiune masticatorie” este:
A.forţa muşchilor ridicători, care se realizează pe un sector al arcadelor dentare în timpul funcţiei
B.forţa muşchilor ridicători, care se realizează pe întreaga arcadă dentară la maxilă
C.forţa muşcilor ridicători, care se realizează pe întreaga arcadă dentară la mandibulă
D.forţa muşchilor ridicători, care se realizează pe ambele arcade dentare în întregime
E.aşa forţă nu exzistă
15. CS. Ungiul traectoriei articulare sagitale în mediu este:
A.250
B.330
C.400
D.600
E.500
16. CS. Articulaţia temporo-mandibulară (ATM) este o articulaţie:
A.congruientă
B.incongruientă
C.convexă
D.concavă
E.convex-concavă
17. CS.Spaţiul periodontal ca normă în regiunea apexului în mediu este egal cu:
A.2,5mm
B.0,25mm
C.0,17mm
D.0,09mm
E.0,35mm
18. CS. Indicii medii a rezistenţei parodontului după Haber pentru incisivii centrali la bărbaţi sînt egale:
A.15 kg
B.20 kg
C.25 kg
D.30 kg
E.35 kg
19. CS. Dinţii frontali au comun:
A.prezenţa 5 suprafeţe verticale
B.suprafeţele orale şînt convexe
C.suprafeţele verticale sunt concave
D.prezenţa ecuatorului în treimea cervicală
E.prezenţa a două şanţuri pe suprafeţele vestibulare
20. CS. Dinţii se diferenţiază după:
A.semnul fosetelor
B.numărul dinţilor
C.semnul coletului
D.culoarea cerii
E.forma coroanei şi cuspizi
21. CS. Suprafaţa vestibulară a incisivilor maxilari este:
A.dreptungiulară
B.romboiodală
C.alungită
D.conică
E.trunchi de con invers
22. CS. Suprafeţele proximale ale dinţilor laterali sînt:
A.trunchi de con invers
B.conice
C.trapezoidale
D.trunchi de con cu baza spre ocluzal
E.dreptungiulare cu laturile convexe
23. CS. Pe suprafaţa orală a dinţilor frontali este prezent:
A.nui nimic
B.cingulum
C.tuberculul Black
D.tuberculul Carabelli
E.tuberculul Zuckerkordl
24. CS. Cuspizii de sprijin a premolarilor şi molarilor formează suprafeţe de sprijin din:
A.cuspizii linguali ai premolarilor şi molarilor inferiori
B.cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor inferiori
C.cuspizii palatinali ai premolarilor şi molarilor superiori
D.cuspizii palatinali numai a premolarilor superiori
C.cuspizii palatinali numai a molarilor superiori
25. CS. Formele fiziologice ale arcadelor dentare:
A.forma de “V”
B.forma de omega
C.semicerc
D.forma de “M”
E.parabolă, elipsă
26. CS. Curba de ocluzie sagitală Spee este:
A.linia convenţională care va trece în zona dinţilor laterali a mandibulei tangenţial vîrfurilir cuspizilor vestibulari
B.dreaptă, trasată de la primul premolar pînă la ultimul molar mandibular
C.totalitatea dinţilor în arcadele dentare
D.linia care uneşte cuspizii vestibulari şi linguali ale dinţilor laterali maxilari
E.linia care uneşte numai cuspizii orali a dinţilor laterali maxilari
27. CS. Curba de ocluzie transversală Monson-Willson este:
A.linia de contact a arcadelor dentare antagoniste
B.dreaptă, trasată de la primul premolar pînă la ultimul molar maxilar
C.curba imaginară care uneşte cuspizii vestibulari şi linguali de pe o hemiarcada cu cei omogeni de pe hemiarcada dentară opusă
D.linia care uneşte cuspizii orali a dinţilor laterali de pe o hemiarcadă
E.segmentul de cerc a cărui centru se află intraorbital
28. CS. La semnele ocluziei centrice în ocluzia ortognată se referă:
A.fiecare dinte are numai un singur dinte antagonist
B.contact cu un antagonist au numai dinţii 4.1şi 3.1
C.cuspizii vestibulari al primului molar mandibular acoperă antagonistul
D.cheia ocluziei Angle nu este dereglată
E.lipsa contactului între dinţii frontali
29. CS. Spaţiul minim de inocluzie e prezent la:
A.pronunţarea fonemei “S”
B.pronunţarea fonemei “F”
C.pronunţarea vocalei “A”
D.pronunţarea cuvîntului “treizeci şi trei”
E.prezenţa contactelor numai între marginile incisivale a dinţilor frontali
30. CS. Bonwill consideră că profunzimea curbei de ocluzie sagitale Spee depinde de:
A.contracţia simetrică a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
B.contracţia asimetrică a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
C.de gradul de supraacoperire a dinţilor frontali inferiori de cei superiori
D.stereotipul actului de masticaţie
E.caracterul produselor alimentare
31. CS. Bonwill consideră că contactele dento-dentare dintre arcadele dentare în trei puncte la mişcarea de propulsie a mandibulei se instalează datorită:
A.actului de deglutiţie
B.curburii de ocluzie sagitală Spee
C.planului de ocluzie
D.ariilor ocluzale
E.curburii de ocluzie transversale Monson-Willson
32. CS. Fenomenul Cristhensen sagital se caracteriziază cu:
A.apariţia unui spaţiu de inocluzie completă în zonele laterale ale arcadelor dentare la mişcarea de propulsie a mandibulei
B.contacte multiple dintre arcadele dentare în ocluzia centrică
C.contacte maximale dintre arcadele dentare în ocluzia centrică
D.contracţia maximală a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
E.cu contracţia medie a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
33. CS. Din tipurile de ocluzie fiziologică fac parte:
A.dreaptă sau cap-la-cap
B.deschisă
C.încrucişată
D.închisă
E.adîncă
34. CS. Fenomenul Cristhensen lateral se caracterizează prin:
A.apariţia spaţiului dintre arcadele dentare pe partea de balans la mişcarea de lateralitate a mandibulei
B.apariţia spaţiului dintre arcadele dentare pe partea activă (lucrătoare) la mişcarea de lateralitate a mandibulei
C.absenţa spaţiului dintre arcadele dentare la mişcarea de propulsie a mandibulei
D.contacte dento-dentare maximale dintre arcadele dentare
E.contracţie simertică, bilaterală maximă a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
35. CS. Segmentul frontal al planului de ocluzie este paralel:
A.liniei trago-nazale
B.planului Camper
C.liniei bipupilare
D.liniei mediane a feţei
E.liniei interincisivale
36. CS. Planul orizontal Camper trece:
A.de la marginea inferioară a aripii nazale pînă la centrul tragusului
B.de la spina nazală posterioară pînă la marginea superioară a conductelor auditive externe
C.de la spina nazală posterioară pînă la marginea inferioară a conductelor auditize externe
D.pe marginea incisivală a dinţilor frontali inferiori
E.pe marginea incisivală a dinţilor frontali superiori
37. CS. Semnele caracteristice ale ocluziei ortognate pentru toţi dinţii sînt:
A.fiecarea dinte este în contact cu doi dinţi antagonişti cu excepţia incisivilor centrali inferiori şi a molarilor de minte de pe maxilă
B.fiecarea dinte este în contact numai cu dintele antagonist
C.fiecarea dinte este în contact numai la actul de deglutiţie
D.fiecare dinte este în contact numai la actul de fonaţie
E.dinţii între arcadele dentare nu contactează
38. CS. Planul de ocluzie în zona frontală trece:
A- pe marginea incisivală a incisivilor centrali inferiori
B- pe marginea incisivală a incisivilor centrali superiori
C- pe marginea incisivală a incisivilor laterali superiori
D- în zona ecuatorului anatomic a dinţilor frontali superiori
E- în zona cervicală a incisivilor superiori
39. CS. Aria de ocluzie este o suprafaţă:
A- formată din succesiunea suprafeţelor ocluzale ale fiecărui dinte în parte
B- imaginară
C- anterioară
D- posterioară
E- nereală
CS. Datorită curburii sagitale de ocluzie Spee la închiderea arcadelor dentare în ocluzie centrică se v-a observa că:
A- dinţii laterali superiori nu întretae planul de ocluzie
B- dinţii laterali superiori întretaie planul de ocluzie
C- dinţii laterali iferiori întretae planul de ocluzie
D- dinţii laterali iferiori cu feţele ocluzale ating planul de ocluzie
E- dinţii laterali nu au nici un raport cu planul de ocluzie
41. CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 13 corespunde:
caninului superior din dreapta
B – caninului inferior din stanga
C – caninului superior din stanga
D –incisivului central superior din stanga
E –incisivului central inferior din dreapta
42. CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 24 corespunde:
A – primului premolar inferior din dreapta
B – premolarului doi inferior din stanga
C – primului premolar superior din stanga
D – molarului doi inferior din dreapta
E – primului molar superior din stanga
43. CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 32 corespunde:
A – caninului inferior din stanga
B – incisivului lateral superior din stanga
C – incisivului central superior din dreapta
D – incisivului lateral inferior din dreapta
E – incisivului lateral inferior din stanga
44. CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 48 corespunde:
A – primului molar superior din dreapta
B – molarului trei inferior din dreapta
C – primului premolar superior din stânga
D – primului premolar inferior din stânga
E – molarului trei inferior din stanga
45. CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 15 corespunde:
A –primului premolar superior din dreapta
B – primului molar inferior din dreapta
C –molarului doi superior din stânga
D – premolarului doi superior din dreapta
E – incisivului central din stanga
46. CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 26 corespunde:
A – primului molar superior din stanga
B – primului premolar superior din stanga
C – primului molar inferior din dreapta
D – molarului doi inferior din stanga
E – caninului superior din dreapta
47. CS. Periodontiul este constituit din :
A –tesut conjunctiv adipos
B – tesut conjunctiv lax
C – tesut conjunctiv fibros
D –tesut conjunctiv elastic
E –tesut osos spongios
48. CS. Arcada dentara prezinta cele doua zone topografice:
A-zona masticatorie si zona fizionomica
B-zona principala si zona secundara
C-zona superioara si zona inferioara
D-zona frontala si zona laterala
E-zona centrala si zona posterioara
49. CS. Cementul:
A- este abundent vascularizat
B- conţine numeroase terminaţiuni nervoase
C- este localizat în zona coroanei dentare
D- este localizat în zona rădăcinii dentare
E- duritatea cementuliu este mai mare decăt cea a dentinei
50. CS. Pulpa dentară:
A- derivă din ectoderm
B- reprezintă unitatea morfo-functionala a dintelui
C- este constituită dintr-un ţesut conjunctiv lax, nemineralizat
D-este constituită dintr-un ţesut conjunctiv dur, mineralizat
F- odată cu înaintarea în vârstă cresc dimensiunile pulpei dentare
51. CS. Smalţul conţine:
A- substanţe neorganice - 3-4% substanţe organice - 96-97%
B- substanţe organice - 3-4 % substanţe neorganice - 96-97%
C- substanţe organice - 30% substanţe neorganice - 70%
D- substanţe organice -70% substanţe neorganice -30 %
F- substanţe organice -28 % substanţe neorganice -72%
52. CS. Din punct de vedere practic deosebim urmatoarele variante de relatii ocluzale:
A-laterala din dreapta,laterala din stanga, centrica, oblica
B-anterioara, posteriora, superioara si inferioara
C-mediana, anterioara, posterioara, laterala din dreapta si laterala din stanga
D-centrica, superioara din dreapta, inferioara din stanga
E-centrica, anterioara, posterioara, laterala din dreapta si laterala din stanga
53. CS. Planul Frankfurt:
A- este obtinut la trasarea unei linii care uneste punctele antropologice porion si orbital,de aceea mai e cunoscut si ca planul auriculoorbital.
B-trece sub planul Camper si este paralel cu el
C-imparte Sistemul Stomatognat in doua parti: inferioara si superioara.
D-este utilizat de catre proteticieni la determinarea ocluziei centrice la pacientii cu edentatii totale
E-acest plan imparte fata in trei parti proportionale:superioara,mijlocie si inferioara
54. CS. Adamantina la colet este acoperită de cement în:
A. 65% cazuri
B. 25% cazuri
C. 35% cazuri
D. 10% cazuri
E. 5% cazuri
55. CS. Adamantina şi cementul la coletul dentar se întâlnesc cap în cap în:
A. 30%
B. 35%
C. 12%
D. 25%
E. 50%
56. CS. Între adamantină şi cement poate exista o breşâ în:
A. 10%
B. 25%
C. 65%
D. 55%
E. 100%
57. CS. Care este formaţiunea structurală fundamentală a adamantinei:
A. Perikymatile
B. Diazoniile
C. Prismele de smalţ
D. Fisurile
E. Sectoarele aprismatice
58. CS. Prismele de adamantină au striaţii transversale succesive care reflectă:
A. Dereglări de mineralizare
B. Dereglări structurale
C. Ritmul nictemeral de depuneri a sărurilor minerale
D. Proces de hipercalcinare
E. Proces de hipocalcinare
59. CS. Care este unitatea structurală de bază a prismei smalţului:
A. Teaca prismei
B. Hidraţii de ioni asociaţi
C. Cristalele de natură apatoidă
D. Apa asociată
E. Apa liberă
60. CS. În componenţa materiei anorganice a adamantinei calciul se conţine
A. 20%
C. 37%
D. 39,4%
E. 30%
61. CS. În componenţa materiei anorganice a smalţului fosforul constitue:
A. 17%
B. 20%
C. 22,5%
D. 18%
E. 25,3%
62. CS. Coraportul molar Ca/P în apatitele cristalelor smalţului constitue:
A. 1,20
B. 1,70
C. 1,67
D. 1,80
E. 1,50
63. CS. Dezintegrarea cristalelor adamantinei are loc cînd coraportul Ca/P este:
A. 1,67
B. 1,65
C. 2,00
D. 1,33
E. 1,40
64. CS. Coraportul Ca/P în adamantină rezistă la dezintegrare:
C. 2,0
65. CS. Fiecare cristal de adamantină are lungimea medie de:
A. 160 nm
B. 120 nm
C. 200 nm
D. 700 nm
E. 900 nm
66. CS. Fiecare cristal de adamantină are grosimea medie:
A. 26 nm
B. 35 nm
C. 40 nm
D. 20 nm
E. 10 nm
67. CS. Fiecare cristal de adamantină are un strat de hidraţi de ioni asociaţi de mărimea:
A. 5A
B. 8A
C. 9A
D. 10A
E. 6A
68. CS. Lăţimea medie a cristalului de adamantină este de:
A. 20-30 nm
B. 35-55 nm
C. 40-70 nm
D. 50-80 nm
E. 90-95 nm
69. CS. Distanţa dintre cristalele adamantinei este de:
A. 15A
B. 17A
C. 25A
D. 19A
E. 20A
70. CS. Pe lîngă apa asociată în smalţ există şi:
A. Limfă
B. Sînge
C. Apa liberă
D. Saliva
E. Lichid bucal
71. CS. Volumul total al apei în smalţ constitue:
A. 5%
B. 2,5%
C. 3%
D. 4,5%
E. 3,8%
72. CS. Cantitatea totală de proteine în adamantină este de:
A. 0,10%
B. 0,12%
C. 0.15%
D. 0,18%
E. 0,19%
73. CS. Adamantina are următoarea compoziţie anorganică:
A. 36%
B. 50%
C. 95%
D. 99%
74. CS. Peste câte ore după aplicarea aminoacizilor pe adamantină ei pătrund în dentină:
A. 5 ore
B. 3 ore
C. 4 ore
D. 3,5 ore
E. 2 ore
75. CS. Peste câte ore după aplicarea vitaminelor pe adamantină ele pătrund în dentină:
A. 2 ore
C. 7 ore
D. 6 ore
E. 4 ore
76. CS. Procesele de acumulare de substanţe anorganice în adamantină sunt deosebit de intense în:
A. Al treilea an de la erupţie
B. Al patrulea an de la erupţie
C. Primul an de la erupţie
D. Al zecilea an de la erupţie
E. Primele 6 luni de la erupţie
77. CS. Duritatea smalţului după scară Mohs este:
A. 1-2 grade
B. 3-4
C. 5-6
D. 5-7
E. 5-8
78. CS. Duritatea smalţului la mm2 variază după Wickers atingînd circa:
A. 150 kg/mm2
B. 100 kg/mm2
C. 200 kg/mm2
D. 250-800 unităţi
E. 50 kg/mm2
79. CS. Segmentele luminoase ale benzilor Gunther-Schreger sunt denumite:
A. Smalţ noduros
B. Perikymatii
C. Diazonii
D. Parazonii
E. Linii de suprapunere
80. CS. Sectoarele întunecate din cadrul benzilor Guther-Schreger poartă denumirea de:
A. Linii Schreger
B. Parazonii
C. Benzi transversale
D. Diazonii
E. Perikymatii
81. CS. Liniile Retzius apar pe secţiune transversală prin dinte sub aspectul unor:
A. Smocuri de iarbă
B. Benzi continue paralele cu axul lung al dintelui
C. Formaţiuni fuziforme
D. Inele concentrice dispuse la intervale regulate
E. Inele concentrice dispuse la intervale neregulate
82. CS. În ce zonă a coroanei dentare smalţul are grosime maximă:
A. Cusprizii premolarilor
B. Coletul molarilor
C. Cusprizii molarilor
D. Coletul incisivilor
E. Marginea incizală a incisivilor
83. CS. Zona de predilecţie a fusurilor şmalţului este:
A. Zona coletului
B. Zona cuspizilor
C. Zona mijlocie a coroanei dentare
D. Treimea internă a smalţului
E. Treimea externă a smalţului
84. CS. Care sunt fibrele specifice dentinei parapulpare:
A. Fibrele de reticulină
B. Fibrele elastice
C. Fibrele Ebner
D. Fibrele Şarpey
E. Fibrele Korff
85. CS. Elementul structural caracteristic unui canalicul dentinar este:
A. Prezenţa fibrelor nervoase mielinice
B. Liniile de creştere Ebner
C. Calibrul uniform
D. Prezenţa fibrelor Şarpey
E. Îngustarea periferică a calibrului
86. CS. Unde se depozitează dentină secundară la premolarii inferiori:
A. Treimea apicală a canalului radicular
B. Peretele oral al camerei pulpare
C. Podeaua camerei pulpare
D. Tavanul camerei pulpare
E. Peretele vestibular al camerei pulpare
87. CS. Unde întâlnim cel mai des dentina terţiară:
A. În dentina radiculară a vârstnicilor
B. În dentina coronară a vârstnicilor
C. Sub fosetele ocluzale
D. Sub şanţurile ocluzale
E. Sub cariile cu evoluţie lentă
CS. În compoziţia lichidului dentinar întră:
A. Acizi graşi esenţiali
B. Aminoacizi liberi
C. Glucoproteine
D. Fosfolipide
E. Proteoglicani
89. CS. În compoziţia lichidului dentinar întră:
A. Apă
B. Glucoză
C. Acetilcolină
D. Fructoză
E. Dizaharide
90. CS. Masa principală a dintelui o constitue:
A. Cementul
B. Smalţul
C. Dentina
D. Pulpa
E. Vasele sangvine
91. CS. În decursul vieţii are loc:
A. Micşorarea grosimii stratului de dentină
B. Mărirea grosimii stratului de dentină
C. Grosimea dentinei rămâne neschimbată
D. Are loc resorbţia dentinei
E. Are loc regenerarea dentinei
92. CS. Grosimea dentinei la nivelul marginelor incizale a dinţilor frontali superiori este:
A. 2 –2,5 mm
B. 6 mm
C. 3 – 5 mm
D. 7 – 8 mm
E. 6,7 – 6,8 mm
93. CS. Grosimea dentinei cuspizilor este cuprinsă între:
A. 3 – 7 mm
B. 2 – 2,5 mm
C. 7,5 – 8 mm
D. 9 mm
E. 1,2 mm
94. CS. Cementul acelular este situat:
A. În regiunea apexului
B. Pe toată suprafaţa rădăcinii
C. În regiunea bifurcaţiei
D. În orificiul apical
E. La limita cu smalţul
95. CS. Care sunt cele mai numeroase celule pulpare:
A. Plasmocitele
B. Macrofagocitele
C. Fibroblaştii
D. Granulocitele
E. Polimorfonuclearele neutrofile
96. CS. Pulpa tânără conţine un număr de fibrile:
A. Mare
B. Redus
C. Nu conţine
D. Pulpa coronară comportă mai multe fibrile
E. Pulpa radiculară comportă mai multe fibrile
97. CS. Prelungirile periferice a odontoblastelor sunt situate în:
A. Predentină
B. Dentină
C. Canaliculele dentinare
D. Stratul central
E. Stratul subodontoblastic
98. CS. Stratul subodontoblastic al pulpei conţine:
A. Odontoblaste
B. Pulpocite
C. Histiocite
D. Celule plasmatice
E. Monocite
99. CS. Cele mai numeroase celule ale pulpei sunt:
A. Odontoblastele
B. Fibroblastele
C. Histiocitele
D. Celulele plasmatice
E. Monocitele
100. CS. Histiocitele pulpare pot deveni active căpătînd caractere de:
C. Macrofagocite veritabile
D. Fibroblaste
E. Celule plasmatice
