CS Care dintre afirmaţiile următoare privitoare la mitoză este falsă?
Este de tip ecvaţional
Se întâlneşte şi la nivelul testiculelor
Celula ce intră în diviziune are cromozomi monocromatidieni
Din diviziune rezultă două celule
Celulele rezultate sunt diploide
CS Fenomenele de recombinare inter- şi intracromozomială se produc in:
Anafaza mitozei
Profaza şi anafaza meiozei I
Metafaza şi anafaza meiozei II
Profaza şi metafaza meiozei I
Profaza şi anafaza meiozei II
CS Ce zigoţi vor rezulta prin fecundarea unui gamet normal cu gameţi produşi prin nedisjuncţia în meioza I a gonosomilor la tata?
45,X; 47,XXY
45,X; 46,YY; 47, XYY
45,X; 47,XXY; 47, XYY
45,X; 46,XY; 47,XXX
46,XY; 47,XXX; 47, XYY
CS Care dintre afirmaţiile următoare privitoare la meioză sunt false?
Toate celulele rezultate sunt haploide
Toate celulele din testicule şi ovare se divid prin meioză
Din diviziune rezulta 4 celule
Profaza I prezintă 5 etape
Este o succesiune de doua diviziuni
CS Care din următoarele fenomene este anormal în anafaza mitozei?
Împărţirea totală şi egală a materialului genetic
Disjuncţia cromatidiană
Clivarea transversală a centromerului
Migrarea simultană şi cu aceeaşi viteză a cromatidelor
Clivarea longitudinală a centromerului
CS Mozaicul cromozomic de tipul 46/45 se formează prin:
Nedisjuncţie cromozomică în meioza I
Nedisjuncţie cromatidiană în meioza II
Întârziere anafazică în meioza I
Nedisjuncţie cromatidiană în mitoză
Nici unul din fenomenele menţionate mai sus
CS Indicaţi afirmaţia corectă referitor la nondisjuncţia meiotică:
Este responsabilă de anomaliile structurale ale cromozomilor
Este responsabilă de anomalii cromozomice în mozaic
Este responsabilă de formarea triploidiilor
Nu afectează decât perechea de cromozomi 21
Poate surveni atât în prima cât şi în a doua diviziune meiotică
CS În ce etapă a diviziunii meiotice are loc recombinarea intracromozomială?
Anafaza meiozei II
Profaza meiozei I
Anafaza meiozei I
Metafaza meiozei II
Profaza meiozei II
CS Recombinarea intracromozomică implică:
Schimbul de fragmente intre cromozomi diferiţi ai aceleiaşi grupe
Schimb de fragmente egale intre cromatidele aceluiaşi cromozom
Schimb de fragmente egale intre cromozomii omologi
Schimb reciproc de cromozomi intre cele două seturi haploide
Schimb de material genetic intre două celule
CS Care din următoarele fenomene NU se poate produce în anafaza mitozei?
Disjuncţia cromozomică
CS Clivarea transversală a centromerului în mitoza blastomerilor duce la apariţia:
Mozaicurilor cromozomice de tip 45/46
Gameţilor cu număr anormal de cromozomi
Celulelor somatice cu număr anormal de cromozomi
Mozaicurilor cromozomice de tip 46,iso p / 46,iso q
Mozaicurilor cromozomice de tip 46 / 46,iso p / 46,iso q
CM Alegeţi mecanismele posibile a tetrasomiei gonosomale de tip 48,XXYY:
Nedisjuncţia la ambii gameţi în MII
Nedisjuncţia gonozomilor în spermatogeneză în MI şi MII a cromozomului Y
Nedisjuncţia dublă în ovogeneză a cromozomilor sexuali
Nedisjuncţia cromozomilor sexuali la ambii gameţi în MI
Nedisjuncţia în spermatogeneză în MI şi MII a cromozomului X
CS Alegeţi mecanismele posibile a pentasomiei gonosomale de tip 49,XXXXY:
Nedisjuncţiea cromozomului X în MI şi MII a spermatogenezei
Nedisjuncţie a cromozomului X în MI a spermatogenezei şi în MII la ambii
Nedisjuncţia dublă a cromozomilor sexuali în ovogeneză
Nedisjuncţia cromosomilor sexuali în ovogeneză şi întîrzierea în MI în spermatogeneză
Nedisjuncţie dublă а ambilor cromozomi sexuali în spermatogeneză
Nedesjuncţie în MII la ambii gameţi
Nedesjuncţiea gonozomilor în MI şi cromatidelor cromozomului Y în MII a spermatogenezei
Nedisjuncţia cromozomilor sexuali în MI la ambii gameţi
CS Care din noţiunile de mai jos reprezintă interacţiunea genelor nealele?
Dominarea completă
Epistazia
Acţiunea pleiotropă a genelor
Codominarea
Polialelizmul
CS Noţiunea ce explică acţiunea multiplă a genei este:
Poligenia
Polialelia
Polimorfismul
Pleiotropia
Panmixia
CS Indicaţi forma interacţiunii genelor nealele:
Codominanţa
Complementaritatea
Supradominanţa
Polialelismul
Dominanţa incompletă
CS Alegeţi răspunsul ce NU corespunde caracteristicii genelor alele:
Se notează cu aceeaşi literă
Se localizează în loci identici ai cromozomilor neomologi
În meioză segregă spre polii opuşi
Determină caracterele alternative
Ocupă loci identici în cromozomii omologi
CS Pentru genele alele NU este caracteristic:
Existenţa în câteva stări numite alele multiple
Întotdeauna determină un singur caracter
Localizarea într-un anumit locus pe cromozom
Interacţiunea cu alte gene nealele
Participarea în procesul recombinării
CS Ce caractere sunt determinate de genele alele?
Ochii mari - ochii de culoare albastră
Miopia - daltonismul
Rh pozitiv - secretor
Capacitatea de a îndoi limba - capacitatea de a face limba sul
Părul creţ - părul drept
CS Alegeţi răspunsul corect caracteristic înlănţuirii genelor:
Are loc numai între genele dominante
Are loc între genele codominante
Apare între genele localizate pe cromozomi diferiţi
Are loc între genele localizate pe acelaşi cromozom
Este mai frecvent completă
CS Alegeţi răspunsul ce caracterizează harta cromozomială a eucariotelor:
Conţine numai gene dominante
Reprezintă schema de aranjare a genelor nealele într-un cromozom
Este ramificată
Numărul hărţilor cromozomiale nu coincide cu cel al grupelor de înlănţuire
Distanţa dintre gene se apreciază empiric
CS Moştenirea înlănţuită a genelor a fost constatată de:
G. Mendel
N. Vavilov
Hardy-Weinberg
T. Morgan
S. Cetvericov
CS O femeie cu grupa sanguina A1 are un copil cu grupa A2. Care dintre următorii bărbaţi NU poate fi tatăl copilului?
A2
B
A1
A1B
A2B
CS O femeie a prezentat boală hemolitică a nou-născutului. Ce risc au copiii ei de a face această boală?
100%
50%
0%
75%
25%
CS Ce risc are o femeie Rh-, care a născut un copil Rh- şi unul Rh+, să dea naştere unui copil care să prezinte boala hemolitică a nou-născutului?
CS O femeie are un copil care a făcut boala hemolitică a nou-născutului. Soţul său a prezentat această afecţiune în copilărie. Ce risc are cuplul de mai sus de a avea un alt copil cu aceasta afecţiune?
CS Ce risc are o femeie care a născut un copil cu boala hemolitică a nou-născutului şi are soţul Rh+ homozigot, sa aibă un alt copil cu aceeaşi afecţiune?
CS O femeie care nu a făcut boala hemolitică a nou-născutului, deşi a avut un frate mai mare cu această boală, se căsătoreşte cu un bărbat care a prezentat în copilărie boala hemolitică. Ce risc are cuplul de avea un copil cu boala hemolitică a nou-născutului?
CS O femeie al cărei tată şi frate mai mare au avut în copilărie boala hemolitică a nou-născutului, dar care nu a avut aceasta boala, se căsătoreşte cu un bărbat Rh-. Care este riscul acestui cuplu de a avea un copil cu boala hemolitică?
CS O femeie Rh- este căsătorită cu un bărbat care nu a prezentat în copilărie boala hemolitică a nou-născutului, deşi mama sa era Rh-, iar fratele său mai mare a avut boala hemolitică. Care este riscul cuplului de a avea un copil cu boala hemolitică a nou-născutului ?
CS O persoană gustătoare are mama şi un frate negustător. Care este genotipul tatălui?
GG
GG sau Gg
Gg
gg
Nici un răspuns nu este corect
CS O femeie secretoare are mama şi soţul nesecretori. Care sunt genotipurile posibile la copii?
SeSe şi sese
Numai sese
SeSe şi Sese
Sese şi sese
Numai Sese
CS O persoană secretoare are mama şi un frate nesecretor. Care este genotipul tatălui?
SeSe
Sese sau sese
Sese
sese
SeSe sau Sese
CS O persoana cu Hp 1-1 are un frate Hp 2-2. Ce genotipuri pot avea părinţii?
Hp 1-1 / Hp 1-1
Hp 1-2 / Hp 1-2
Hp 1-2 / Hp 2-2
Hp 1-1 / Hp 1-2
Hp 2-2 / Hp 2-2
CS O persoană gustătoare are un frate negustător. Care sunt genotipurile posibile la părinţi?
GG /Gg
Gg /Gg sau Gg /gg
Gg /Gg
gg /gg sau Gg /Gg
Nici un raspuns nu este corect
CS O persoană gustătoare are un frate negustător. Care sunt genotipurile posibile la copii ei dacă soţul ei este negustător?
GG sau gg
gg sau Gg
CS Un copil gustător homozigot are ambele bunici negustătoare. Care sunt genotipurile părinţilor?
GG şi GG
Gg şi gg
gg şi gg
Gg şi GG
Gg şi Gg
CS În care din următoarele combinaţii, părinţii NU pot avea copii cu grupa A2?
A1 + B
A1B + B
A2B + O
A2 + A2B
A2B + A1
CS Ce grupe sanguine din sistemul Xg vor avea copiii următorului cuplu? Mama: Xg(a+); Tatăl: Xg(a-)
Toţi copiii Xg(a+)
Fetele Xg(a-), băieţii Xg(a+)
Fetele Xg(a+), băieţii Xg(a-)
Fetele Xg(a+) sau Xg(a-) (în funcţie de genotipul mamei), băieţii numai Xg(a-)
Copii Xg(a+) sau Xg(a-) (în funcţie de genotipul mamei)
CS În care din următoarele combinaţii părinţii pot avea copii cu grupa O?
A1+ B
B + A2B
A1B + O
A1B + A2B
A + A1B
CS Ce grupe sanguine în sistemul ABO şi Rh au descendenţii următorului cuplu? Mama: A2, a avut din alta căsătorie un copil cu boala hemolitică a nou-născutului Tatal: A1, are ambii părinţi Rh-
A1, A2, O, numai Rh+
A1, A2, Rh+ şi Rh-
A1, A2, O, numai Rh-
A1, A2, O, Rh- şi Rh+
CS Ce grupe sanguine în sistemul ABO şi Rh au descendenţii următorului cuplu? MAMA: O, a avut boala hemolitică a nou-născutului TATĂL: A1B, are ambii părinţi cu Rh-
A1B, A1, B, atît Rh+, cît şi Rh-
B, A1, numai Rh+
A1, B, O, atît Rh+, cît şi Rh-
O, A1, B, numai Rh+
B, A1, atît Rh+, cît şi Rh-
CS O femeie cu grupa sanguină A2B are un copil cu grupa B. Care sunt grupele ce NU pot fi la tată?
A1, A1B, A2B şi B
A1, A2 şi O
A1B, A2B şi B
O, A1, A1B şi A2B
CS În care din următoarele combinaţii părinţii NU pot avea copii cu grupa B?
B + O
A2 + O
A2B + A1B
CS Ce grupe sanguine în sistemul ABO şi Rh au descendenţii următorului cuplu: MAMA: B, a avut boală hemolitică a nou-născutului TATĂL: A1B, Rh-
A1B, A1, A2, atît Rh+, cît şi Rh-
A1B, B, A1 atât Rh+ cît şi Rh-
B, O, A1, numai Rh-
B, O, A1, numai Rh+
Nici unul din răspunsuri nu este corect
CS O femeie cu grupa sanguina A1 are un copil cu grupa A2. Care dintre grupele următoare NU sunt posibile la tată?
O femeie cu grupa sanguină B are un copil cu grupa O. Care dintre următorii bărbaţi NU poate fi tatăl copilului?
0
CS O femeie cu grupa sanguină A2B are un copil cu grupa A1. Care dintre următorii bărbaţi poate fi tatăl copilului?
O
