CS Care din următorii copii este nelegitim? Mama: A1, MN, Rh+, Hp1-1, G Tatăl: A2B, N, Rh+, Hp1-2, g
A2B, MN, Rh-, Hp1-2, g
A1B, N, Rh+, Hp1-1, G
A2, MN, Rh+, Hp1-2, G
A1, N, Rh+, Hp1-1, g
B, N, Rh+, Hp2-2, G
CS Analizând familia de mai jos precizaţi care dintre copii este nelegitim: Mama: A1, MN, G Tatăl: B, N, g
O, MN, G
A2B, N, g
A2 , MN, G
A1B, M, g
A1, N, g
CS În următoarea situaţie, demonstraţi care bărbat poate fi tatăl copilului? Mama: A1, N, Rh+, g Copil: A1, MN, Rh+, G
A1, M, Rh-, g
O, M, Rh+, G
O, M, Rh+, g
A1, MN, Rh+, g
A2B, N, Rh+, G
CS În următoarea situaţie, demonstraţi care bărbat NU poate fi tatăl copilului: Mama: B, M , Rh+, Hp1-1 Copil: A1B, MN, Rh-, Hp1-2 Tatal:
A1, N, Rh-, Hp 1-2
A1B, MN, Rh+, Hp 1-2
A1B, M, Rh+, Hp 2-2
A1, N, Rh-, Hp 2-2
A1, N, Rh+, Hp 1-2
CS În următoarea situaţie demonstraţi care bărbat poate fi tatăl copilului: Mama: A1, M , Rh pozitiv, g Copil: A2, MN, Rh pozitiv, G Tatal:
A1, M, Rh negativ, g
A1, MN, Rh pozitiv, g
O, M, Rh pozitiv, G
A2B, N, Rh pozitiv, G
O, M, Rh pozitiv, g
CS În următoarea situaţie precizaţi care femeie NU poate fi mama copilului: Tatăl: B, M, Rh+, Xg(a+) Copil (băiat): A1B, MN, Rh-, Xg(a-) Mama
A1, N, Rh+, Xg(a+)
A1B, N, Rh-, Xg(a-)
A1, MN, Rh-, Xg(a+)
A1, N, Rh-, Xg(a+)
A1B, M, Rh-, Xg(a+)
CS În următoarea situaţie, care dintre următorii bărbaţi poate fi tatăl copilului ? Mama: B, N, Rh+, Se, Hp1-1 Copilul: O, MN, Rh-, se, Hp1-2 Bărbaţi:
B, N, Rh+, Se, Hp1-1
O, N, Rh+, Se, Hp1-2
A2, M, Rh-, se, Hp1-1
A1, M, Rh-, se, Hp2-2
A1B, MN, Rh+, Se, Hp2-2
CS În următoarea situaţie care bărbat poate fi tatăl copilului? Mama: A1 , N, Rh pozitiv, nesecretor Copil: A1 , MN, Rh pozitiv, secretor Tatăl:
A1, M, Rh negativ, nesecretor
A1, MN, Rh+, nesecretor
O, M, Rh pozitiv, secretor
A2B, N, Rh+, secretor
O, M, Rh pozitiv, nesecretor
CS În următoarea situaţie, care bărbat poate fi tatăl copilului? Mama: B, M, Rh pozitiv, Hp1-1 Copil: A1B, MN, Rh negativ, Hp1-2 Tatăl:
O, N, Rh negativ, Hp 1-2
A1B, MN, Rh pozitiv, Hp 1-1
A1, N, Rh negativ, Hp 1-1
A1, N, Rh pozitiv, Hp 1-2
A1B, M, Rh pozitiv, Hp 2-2
CS În următoarea situaţie care bărbat poate fi tatăl copilului? Mama: A1, Hp 2-2, Rh pozitiv, negustător Copil: A1, Hp 1-2, Rh pozitiv, gustător Tatăl:
A1, Hp 1-1, Rh negativ, negustător
O, Hp 1-1, Rh pozitiv, gustător
O, Hp 1-1, Rh pozitiv, negustător
A1, Hp 1-2, Rh pozitiv, negustător
A2B, Hp 2-2, Rh pozitiv, gustător
CS În următoarea situaţie care bărbat poate fi tatăl copilului? Copil: A1B, MN, Rh negativ, Hp 1-2 Mama: B, N, Rh pozitiv, Hp 2-2 Tatăl:
A1, N, Rh negativ, Hp 1-2
A1B, MN, Rh pozitiv, Hp 1-2
A1, N, Rh negativ, Hp 2-2
CS In următoarea situaţie care bărbat poate fi tatăl copilului? Mama: A1, N, Rh pozitiv, negustător Copil: A1, MN, Rh pozitiv, gustător Tatăl:
A1, MN, Rh negativ, g
A2B, N, Rh negativ, G
O, M, Rh negativ, g
CS În următoarea situaţie, care dintre următorii bărbaţi poate fi tatăl copilului? Mama: A1B, Rh+, M, Hp 1-2 Copilul: A1, Rh-, MN,Hp 2-2 Barbati:
A1, Rh+, MN, Hp 1-1
O, Rh-, MN, Hp 1-1
A2B, Rh-, M, Hp 1-2
A2, Rh+, N, Hp 2-2
B, Rh+, M, Hp 1-2
CS În următoarea situaţie care dintre următorii bărbaţi poate fi tatăl copilului? Mama: B, N, Rh+, Se, Hp 1-1 Copilul: O, MN, Rh-, se, Hp 1-2 Bărbaţi:
B, N, Rh+, Se, Hp 1-1
A1B, MN, Rh+, se, Hp 2-2
A2, M, Rh-, se, Hp 1-1
A1, M, Rh-, se, Hp 2-2
O, N, Rh+, Se, Hp 1-2
CS În următoarea situaţie, care dintre bărbaţii de mai jos poate fi tatăl copilului? Mama: A2B, Rh- Copil: A1, Rh+ Bărbaţi:
A2, Rh+
O, Rh+
A1B, Rh+
B, Rh+
A1, Rh-
CM Caracterele monogenice au următoarele caracteristici
Sunt rezultatul expresiei bialelice
Sunt determinate de gene alele
Se moştenesc conform legilor lui Mendel
Sunt determinate preponderent de factori ecologici
Întotdeauna sunt caractere pur ereditare
CM Amprentarea genică sau genomică se caracterizează prin:
Expresia monoalelică a genelor amprentate
Este determinată de procese specifice în ovogeneză şi spermatogeneză
În cazul disomiei uniparentale (DU) a cromosomului cu genele amprentate are loc dereglarea embriogenezei
În cazul DU a cromosomului fără genele amprentate dezvoltrea embrionară este normală
Efectul amprentării genice se manifestă numai prin disomie uniparentală paternă
CM Heterogenitatea de locus se caracterizează prin
Fenotipuri asemănătoare la purtătorii diferitor mutaţii
Este determinată de mutaţii în gene nealele
Mutaţii ce controlează un lanţ metabolic
Este determinată de mutaţii în genele participante la formarea unui caracter
Reprezintă polimorfismul fenotipic determinat de polialelie
CM Caracterele monogenice au următoarele caracteristici:
Sunt determinate de gene ce ocupă diferiţi loci în cromosomi omologi
Sunt determinate de genele alele
Sunt caractere pur ereditare
CM Amprentarea genomică se caracterizează prin:
Reprezintă fenomenul de activare selectivă a unor gene
Reprezintă fenomenul de inactivare selectivă a unor gene
Reprezintă fenomenul de expresie monoalelică a unui caracter
Se realizează prin metilarea specifică a unor secvenţe de ADN
Este dependentă de originea maternă sau paternă a alelei supuse amprentării
CM Interacţiunea genelor nealele:
Polialelismul
Polimeria
Epistazia
Complementaritatea
Codominarea
CM Care este caracteristica genelor alele?
Se transmit în bloc la descendenţi
Determină apariţia unor caractere contrastante
Sunt situate în loci identici ai cromozomilor omologi
Sunt localizate în cromozomi neomologi
Se notează cu aceeaşi literă
CM Caracteristica genelor dominante:
Se manifestă în organismul hetero- şi homozigot
Se manifestă numai în prezenţa genei dominante nealele
Se manifestă numai în prezenţa aceleiaşi gene alele
Este cea mai puternică
Se manifestă întotdeauna
CM Alegeţi afirmaţiile ce caracterizează alelismul multiplu:
Rezultă prin mutaţiile genelor alele
Într-un organism sunt prezente numai două alele din serie
Este larg răspândit la om şi animale
Alelele din serie ocupă loci identici în cromozomii omologi
Într-un organism sunt prezente mai mult de două alele din
CM Genele
Determină caracterele
Pot fi dominante sau recesive
Pot fi omoloage sau neomoloage
Оntotdeauna sunt pare
Pot fi alele sau nealele
CM Legile lui G. Mendel explică
Moştenirea caracterelor monogenice
Uniformitatea hibrizilor din prima generaţie
Segregarea caracterelor în generaţiile monohibrizilor
Moştenirea concomitentă a caracterelor unui cromozom
Moştenirea poligenică a caracterelor
CM Legea lui T. Morgan descrie:
Echilibrul genic în populaţia ideală
Moştenirea independentă a două şi mai multe perechi de caractere
Moştenirea înlănţuită a perechilor de caractere
Mecanismul apariţiei şirurilor omoloage în variabilitatea ereditară
CM Genotipurile copiilor se deosebesc de cele ale părinţilor, deoarece:
În gametogeneză are loc schimbul de gene între perechile de cromozomi
Locuiesc în alt mediu
Gameţii conţin diferite combinaţii ale cromozomilor parentali
Au educaţie diferită
Apare o nouă combinaţie de gene la fecundare
CM Care afirmaţii NU corespund caracteristicii genelor:
Sunt relativ stabile
Sunt capabile de a produce modificări în structură şi funcţii
Rar se supun mutaţiilor
Numărul genelor mutante în organism este mare
Mutaţiile noi apărute de obicei se manifestă
CM Genotipul poate fi:
Dominant
Hemizigot
Recesiv
Homozigot
Heterozigot
CM Care dintre următoarele caractere sunt determinate poligenic?
Culoarea pielii
Tensiunea arteriala
Talia
Caracterul gustător
Caracterul secretor
CM O persoana gustătoare, cu ambele bunici negustătoare, poate avea:
Părinţi cu genotipurile Gg şi Gg
Părinţi cu genotipurile Gg şi gg
Genotipul GG sau Gg
Genotipul gg
Numai copii gustători, indiferent de genotipul soţului
CM O femeie cu grupa sanguina O are un copil cu grupa A1. Care dintre grupele următoare sunt posibile la tată?
A2
A1B
o
A2B
A1
CM În situaţia de mai jos, care dintre copiii cuplului sunt legitimi, ştiind că primul este sigur legitim? Mama: B, Rh+, M, Se, Hp 1-1 Tatăl: A1, Rh+, MN, Se, Hp 1-2 Primul copil: A2B, Rh+, MN, se, Hp 1-2
A1, Rh+, N, Se, Hp 1-2
A1B, Rh+, MN, Se, Hp 1-1
A1, Rh-, M, se, Hp 2-2
A2B, Rh-,M, Se, Hp 1-2
A1B, Rh+, N, se, Hp 1-1
CM În situaţia de mai jos care dintre copiii cuplului sunt nelegitimi ştiind că bunica lor materna a avut grupa O şi a fost nesecretoare? Mama: A1, Rh+, N, Se, Hp 2-2 Tatăl: B, Rh-, MN, se, Hp 1-2 (părinţii au fost A1B şi A2B)
A1B, Rh-, MN, se, Hp 1-2
O, Rh-, MN, se, Hp 2-2
B, Rh+, N, Se, Hp 2-2
A2B, Rh+, M, Se, Hp 1-1
A2, Rh+, N, Se, Hp 1-2
CM Într-o familie tatăl are grupele sanguine A1, M, Rh+, iar mama este B, MN, Rh+. Care dintre copiii cuplului sunt nelegitimi?
A2B, MN, Rh+
A1, M, Rh-
A1, N, Rh-
O, N, Rh+
A2, M, Rh-
CM Analizaţi familia de mai jos şi stabiliţi care copii sunt nelegitimi : mama : A2, M, nesecretoare; tata : B, MN, secretor (mama sa a fost nesecretoare)
A2B, MN, secretor
A2 , M , nesecretor
B, N, secretor
A1B, MN, nesecretor
O, M, secretor
CM În următoarea situaţie precizaţi care bărbat NU poate fi tatăl copilului: Mama: A1 , M , Rh negativ, se Copil: B, MN, Rh negativ, se
A2 , M , Rh pozitiv, Se
A1B, N, Rh negativ, Se
A1 , M , Rh pozitiv, se
B, N, Rh pozitiv, Se
A2B, N, Rh negativ, se
CM In următoarea situaţie precizaţi care bărbat NU poate fi tatăl copilului: Mama: A1 , M , Rh negativ, se Copil: B, MN, Rh pozitiv, se
A2, M , Rh pozitiv, Se
A1, M , Rh pozitiv, se
A2B, M , Rh negativ, se
CM În următoarea situaţie care bărbat NU poate fi tatăl copilului? Mama: B, M, Rh pozitiv, Hp 1-1 Copil: O, MN, Rh negativ, Hp 1-2
A1B, M , Rh pozitiv, Hp 2-2
A2B, N, Rh negativ, Hp 1-1
CM Un copil cu sindrom Klinefelter este adus la consult de către părinţi. Tatăl este Xg(a+), mama este Xg(a-) copilul este Xg(a-). Stabiliţi originea şi momentul nedisjuncţiei meiotice a gonosomilor care a determinat anomalia cromosomică la copil:
Nedisjuncţie cromosomică a gonosomilor în meioza I maternă
Nedisjuncţie cromosomică a gonosomilor în meioza I paternă
Nedisjuncţie cromatidiană a gonosomului X în meioza II maternă
Nedisjuncţie cromatidiană a gonosomului X în meioza II paternă
Nedisjuncţie în meioza I şi II paternă
CM Un copil cu sindrom triplo X este adus la consult de către părinţi. Tatăl este Xg(a+), mama este Xg(a+) copilul este Xg(a+). Stabiliţi originea şi momentul nedisjuncţiei meiotice a gonosomilor care a determinat anomalia cromosomică la copil:
Nedisjuncţie gonosomilor în meioza I şi II paternă
CS Mutaţiile genice pot fi, cu excepţia:
Neutre
Amorfe
Poliploidii
Dinamice
Letale
CS Mutaţiile genice pot fi:
Numerice
Numai recesive
Modificative
Numai somatice
CS Mutaţiile genice au următoarele caracteristici, cu excepţia:
Sunt punctiforme
Sunt alterări ale secvenţei nucleotidice
Apar ca rezultat al crossing-overului inegal
Pot fi modificări ale genelor structurale
Sunt aneuploidii
CS Se cunosc următoarele mutaţii, cu excepţia:
Genice
Cromozomiale (structurale)
Dominante
CS Care mutaţii se moştenesc genealogic?
Somatice spontane
Somatice induse
Generative
Nici una nu se moşteneşte
CS Alegeţi mutaţia care NU modifică cantitatea materialului ereditar:
Dublarea genei
Pierderea fragmentului cromozomial
Monosomia
Înlocuirea a două nucleotide din genă
Triploidia
CS Care mutaţie modifică cantitatea materialului ereditar?
Translocarea fragmentului cromozomial pe alt cromozom
Înlocuirea unui nucleotid purinic cu unul pirimidinic
Întoarcerea fragmentului cromozomial cu 1800
Schimbul reciproc de fragmente între cromozomii neomologi
CS Care afirmaţie NU corespunde caracteristicii mutaţiilor cromozomiale la om?
Pot fi numerice
Pot fi structurale
Apar sub influenţa factorilor mutageni
Apar în celulele somatice
Frecvent au caracter adaptiv
