Din structurile enumerate selectaţi organita/organitele de tip general membranare:
peroxizomii
microtubulii
mitocondriile
ribozomii
reticulul endoplasmatic
În care fază a mitozei cromozomii se deplasează spre polii fusului mitotic
profază
metafază
pometafază
anafază
telofază
Reticulul endoplasmatic agranular:
participă la sinteza polizaharidelor
participă la sinteza lipidelor
participă la sinteza proteinelor
participă în procesele de dezactivare a substanţelor nocive
participă la depozitarea ionilor de calciu
În anafaza diviziunii mitotice are loc:
dezintegrarea nucleului
deplasarea centriolilor spre polii celulei
formarea fusului mitotic
aranjarea cromozomilor оn regiunea ecuatorului
deplasarea cromozomilor spre polii celulei
Bazofilia citoplasmei se datorează:
acumulării de lipide în citoplasma celulei
prezenţei unui mare număr de lizozomi
numărului exagerat de mitocondrii
prezenţei unui abundent reticul endoplasmatic granulat
dereglării proceselor de fosforilare oxidativă
Selectaţi joncţiunile intercelulare
dictiozom
nexus
desmozom
zonula ocludentă
diplozom
Citotomia se produce in:
interfază
Rolul nucleului celular se manifestă prin:
păstrarea şi menţinerea stabilă a informaţiei genetice
realizarea informaţiei genetice în formă de sinteză a proteinelor
geneza aparatului propriu de sinteză a proteinelor
depozit pasiv de informaţie genetică
transmiterea informaţiei genetice
Selectaţi organitele de tip amembranar:
mitocondriile, ribozomii liberi şi polizomii
microtubulii, centriolii şi microfilamentele
reticulul endoplasmatic, centriolii
ribozomii liberi şi polizomii
lizozomii şi peroxizomii
Funcţia mitocondriilor
de constituire a scheletului celulelor
de organizare a microtubulilor
de eliberare a energiei
de sinteză a proteinelor de export
de sinteză a glucidelor
Joncţiunea de tip nexus:
asigură legăturile mecanice între celulele adiacente
asigură transportul de ioni şi de molecule mici
plasmalemele adiacente conţin conexoni
în spaţiul intercelular se situează un disc compact
uneşte plasmalemele celulelor învecinate până la confluenţă
Membrana celulară este constituită din
plasmalemă şi glicocalix
glicocalix şi partea periferică a citoscheletului
plasmalemă şi organite
glicocalix, plasmalemă şi partea periferică a citoscheletului
citoschelet şi plasmalemă
Manifestările morfologice în profaza mitozei:
condensarea cromozomilor
dublarea cantităţii de ADN
dezintegrarea învelişului nuclear
În componenţa cromatinei distingem:
ADN
ARN
lipide
proteine
incluziuni
În procesul de sinteză a proteinelor „de export" cu secreţia lor ulterioară participă următoarele organite
reticulul endoplasmatic rugos
reticulul endoplasmatic neted
complexul Golgi
lizozomii
Părţile constituente ale nucleului sunt
cariolema
carioplasma
cromatina
cariopicnoza
nucleolul
„Steaua maternă" în perioada mitotică este caracteristică
profazei
metafazei
anafazei
telofazei
interfazei
Desmozomul:
măreşte suprafaţa de absorbţie
prezintă o joncţiune intercelulară
este o parte componentă a citoplasmei
serveşte la trecerea liberă a citoplasmei dintr-o celulă în altă celulă
este caracteristic pentru epitelii
Fibrilele cromatinei din nucleul celulei conţin:
proteine histone
proteine nehistone
A.R.N.
lizozomi
Metafaza se caracterizează prin
decondensarea cromozomilor
Reticulul endoplasmatic granular îndeplineşte funcţia de sinteză a
subunităţilor de ribozomi
proteinelor
lipidelor
tubulinelor
ADN-ului
Endocitoza reprezintă
variantă de înmulţire a celulelor
variantă a endoproductiei
variantă a transportului substanţelor în citoplasma celulei
variantă a eliminării substanţelor în spaţiul extracelular
variantă a procesului de secreţie
Exocitoza reprezintă:
variantă a transportului intracelular
variantă a transportului substanţelor în spaţiul extracelular
variantă a mitozei
variantă a mişcării celulelor
manifestare a morţii celulei
Pinocitoza reprezintă
transportul în citoplasmă a particulelor solide
transferul substanţelor în spaţiul extracelular
transportul în citoplasmă a substanţelor în fază fluidă
variantă a amitozei
Fagocitoza reprezintă
transferul în citoplasmă a particulelor mari solide
variantă a deplasării celulelor în spaţiu
Desmozomul reprezintă o:
variantă a diplozomului
joncţiune intercelulară strânsă
joncţiune comunicantă
joncţiune simplă
joncţiune de adezivitate intercelulară în formă de pată
Organitele enumerate sunt de tip general:
microvilii
centrozomul
Care din structurile еnumerate se referă la organite
incluziunile trofice
învelişul nuclear
flagelul
Organitele enumerate sunt de tip general
cilii
Selectaţi organitele de tip special:
microvilozităţile
miofibrilele
Care din structurile enumerate se referă la incluziuni:
glicogenul
lipidele
tonofibrilele
pigmentul
granulele de secreţie
Organitele enumerate sunt de tip membranos
Organitele enumerate sunt de tip special:
neurofibrilele
Selectaţi organitele:
desmozomii
neurofilamentele
Structurile enumerate sunt organite:
nucleul
Structurile enumerate sunt incluziuni:
granulele de pigment
dictiozomii
nexusul
Celula se constituie din
nucleu, citoplasmă, hialoplasmă
nucleu, citoplasmă şi membrana celulară
nucleu, citoplasmă, organite şi incluziuni
nucleu, citoplasmă şi desmozomi
nucleu, citoplasmă, hialoplasmă şi incluziuni
Selectaţi afirmaţia corectă:
citoplasma se constituie din citolemă, hialoplasmă, organite şi incluziuni
citoplasma se constituie din hialoplasmă, organite şi incluziuni
citoplasma se constituie din organite, citolemă şi incluziuni
citoplasma se constituie din organite, hialoplasmă şi citolemă
citoplasma se constitue din citolemă, hialoplasmă şi incluziuni
Reticulului endoplasmatic rugos îi revin funcţiile
de sinteză a lipidelor
de sinteză a proteinelor pentru uz propriu
de sinteză a polizaharidelor
de sinteză a proteinelor "pentru export"
de sinteză a ribozomilor
Endomitoza reprezintă
o variantă a endocitozei
o variantă a mitozei
o variantă a amitozei
o variantă a meiozei
manifestarea paranecrozei
Poliploidia reprezintă:
dublarea garniturii de cromozomi neînsoţită de mitoză
Meioza reprezintă
o variantă a poliploidiei
o variantă a endomitozei
manifestarea necrozei celulare
o varianta a mitozei, caracteristică celulelor sexuale
Selectaţi organita responsabilă de sinteza de ATP:
Selectaţi structurile responsabile de formarea fusului mitotic
coprpusculii bazali
Selectaţi organitele responsabile de sinteza proteinelor
Selectaţi organitele posesoare de fermenţi hidrolitici
Selectaţi organitele responsabile de sinteza polizaharidelor:
Selectaţi organitele, care conţin peroxidaze
Selectaţi organitele responsabile de segregarea, sulfatarea şi de controlul calităţii proteinelor sintetizate
Sinteza şi replicarea ADN-lui are loc оn:
profaza mitozei
anafaza primei înmulţiri meiotice
perioada Go a ciclului celular
perioada S a ciclului celular
perioada G1 a ciclului celular
Sinteza tubulinelor necesare organizării fusului mitotic are loc în:
perioada S a ciclului mitotic
perioada G1 a ciclului mitotic
perioada G2 a ciclului mitotic
perioada G0 a ciclului celular
оn profaza mitozei
Reticulul endoplasmatic neted este responsabil de sinteza:
proteinelor de export
fermenţilor lizozomali
fermenţilor peroxizomilor
lipidelor şi polizaharidelor
proteinelor integrale
Digestia intracelulară este asigurată de:
mitocondrii
peroxizomi
filamentele intermediare
aparatul Golgi
Heterocromatina reprezintă:
porţiuni maximal condensate şi neactive ale moleculelor de ADN
sectoare ale moleculelor de ADN decondensate, de pe care are loc citirea informaţiei
conglomerate de histone şi elemente ale citoscheletului
sediul organizatorului nucleolar
conglomerate de subunităţi ribozomale
Apoptoza reprezintă
diviziunea normală a celulelor
diviziunea celulelor cancerogene
moartea programată (sinuciderea) a celulelor
procesul de recunoaştere de către celule a substratului extracelular (fibronectina, colagenul
variantă anormală a mitozei
Glicocalixul asigură următoarele funcţii
adevizitatea intercelulară, recunoaşterea reciprocă a celulelor, concentrează cationi, digestia parietală, participă la formarea citoreceptorilor
asigură sinteza lipidelor, formează conexoni, constitue canale ionice
formează nexusuri, canale ionice, asigură digestia parietală
asigură trasportul proteinelor prin membrana celulară, formează canale ionice
transportă în spaţiul extracelular cationi, participă la deplasarea celulelor în spaţiu
Mitocondriile se caracterizează prin:
membrană dublă, sinteză de ATP, posedă aparat genetic propriu, conţin fermenţi, oxireductanţi, concentrează ioni de Ca
sinteză de proteine, nu conţin aparat genetic propriu, posedă mobilitate, se multiplică
sinteza de ATP, nu comţin cod genetic propriu, conţin hidrolaze
formarea joncţiunilor intercelulare
sintetizează tubuline pentru formarea fusului mitotic, conţin hidrolaze, acumulează ioni de Ca
Geneza subunităţilor ribozomale are loc în:
organizatorul nucleolar
Membrana celulară asigură următoarele funcţii
conferă individualitate celulei, de barieră, de transport pasiv şi activ a substanţelor, de recepţie a semnalelor, de recunoaştere reciprocă şi a substratelor extracelulare (colagen, fibronectina şi a.), de adevizitate, mobilitate celulelor
de barieră, mobilitate, de sinteză a diferitor substanţe, adezivitate, recepţie a semnalelor,de transport
de transport, recunoaştere reciprocă, de adezivitate, de sinteză a diferitor substanţe
de recepţie, mobilitate, recunoaştere reciprocă, de transport, de sinteză a componentelor hialoplasmei
de transport a substanţelor, de adezivitate, de sinteză a polizaharidelor, mobilitate, de barieră
Perioada G1 a ciclului celular se caracterizează prin
urmează imediat după mitoză, creşterea celulei nou-formată, sinteza proteinelor şi ARN
acumulare de ATP şi ARN, urmează după finisarea creşterii celule nou formate
prin creşterea celulei, urmează după perioada S, prin acumulare de ADN şi tubuline
începe după finisarea creşterii celulelor nou formate, prin sinteză de proteine şi ADN, enzime
urmează imediat după mitoză, sintetizează ADN, ARN, fermenţi, tubuline şi alte proteine
Perioada S a ciclului celular se caracterizează prin
creşterea celulei, sinteza de ATP, proteinelor şi elementelor citoscheletului
dublarea centrozomului, cantităţii de ADN şi sinteza proteinelor- histone
sinteza tubulinelor, moleculelor de ATP, dublarea tuturor organitelor
sinteza fermenţilor implicaţi în eliberarea energiei, tubulinelor, histonelor, dublarea centrozomului
sinteza histonelor, tubulinelor, ARN şi ATP
Perioada G2 a ciclului celular se caracterizează prin:
dublarea cantităţii de ADN, ARN, ATP, sinteza proteinelor
dublarea centrozomului, cantităţii de ARN şi sinteză intensă de ATP
maturizarea centrozomului nou-format, acumulare de ATP, sinteza de ARN şi tubuline
stoparea sintezei proteinelor şi ATP, creşterea celulei în masă
creşterea celulei, formarea noilor organite, dublarea cantităţii de ADN
Prin esenţa sa biologică, mitoza asigură
înlocuirea celulelor moarte, multiplicarea celulelor sexuale, diferenţierea celulelor
formarea celulelor sexuale cu o garnitură haploidă de cromozomi, diferenţierea celulelor, regenerarea ţesuturilor
repartizarea identică a informaţiei genetice între celulele nou-formate, creşterea organismelor, regenerarea fiziologică şi reparativă a ţesuturilor şi organelor
creşterea organismelor, regenerarea ţesuturilor, prin formarea de celule sexuale asigură păstrarea speciilor
regenerarea ţesuturilor şi organelor, formarea celulelor sexuale cu o garnitură haploidă de cromozomi
Transcitoza:
reprezintă o variantă a transportului pasiv
întruneşte procesele endocitozei şi exocitozei
este o caracteristică celulelor endoteliale, ce căptuşesc vasele sangvine
reprezintă doar captarea din mediu a substanţelor nutritive
se produce conform gradientului de concentraţie
Evacuarea substanţelor din celulă se realizează prin:
fagocitoză
exocitoză
pinocitoză
transcitoză
granulocitoză
Citoreceptorii se pot clasifica оn:
2 grupe: pentru substanţe exogene şi substanţe endogene
3 grupe: pentru substanţe exogene, pentru hormoni, pentru compliment
4 grupe: pentru substanţe endogene, pentru hormoni, pentru bacterii, pentru substanţele exogene
2 grupe: pentru substanţe endogene si pentru antigenii „self"
3 grupe: pentru substanţe endogene, pentru anticorpi, pentru virusuri
Citoreceptorii pentru substanţe exogene servesc la detectarea
toxinelor microbiene
bacteriilor
antigenilor „self"
hormonilor
virusurilor
Membrane biologice elementare sunt:
plasmalema
citolema
endomembranele
transmembranele
biomembranele speciale
Citolema este constituită din
glicocalix
plasmalemă
citoplasmă
elemente ale citoscheletului
organite celulare
Funcţiile fundamentale ale citolemei sunt
recepţie
migrare
barieră
transport
activare
Selectaţi structurile postcelulare:
desmozomul
sinciţiu
substanţa intercelulară
simplastul
Incluziunile de secreţie
sunt caracteristice pentru celulele secretoare
servesc ca sursă de materie energetică
sunt limitate de o endomembrană
conţinutul lor va fi exocitat după necesitate
sunt substanţe de rezervă depozitate în citosol
Tipurile de incluziuni
trofice
de secreţie
de excreţie
de transport
pigmentare
Componentele citoplasmei sunt:
membrana celulară
organitele celulare
incluziunile citoplasmatice
citosolul
Selectaţi organitele de tip general:
Selectaţi funcţiile complexului Golgi
de împachetare a substanţelor sintetizate
de selectare a fermenţilor lizozomali
de segregare a substanţelor sintetizate
de sinteză a proteinelor de secreţie
de depozitare a informaţiei genetice
Selectaţi hidrolazele lizozomale:
lipaze
glicozidaze
proteaze
oxidaze
sulfataze (catalaze
Selectaţi organitele amembranare
citoscheletul
Selectaţi formaţiunea structural asemănătoare centriolului
microtubulul
autofagozomul
microfilamentele
corpusculul bazal
corpusculul rezidual
Caracteristica perioadei G1 a ciclului celular este
urmează după perioada S
se оncepe decondensarea cromatinei
se reasamblează nucleolul
se dublează cantitatea de ADN
creşte cantitatea ARN, proteine, enzime
Fazele mitozei tipice sunt:
diachineza
metafaza
profaza
leptotena
anafaza
Necroza celulară se manifestă prin
fragmentarea celulei
tumefierea citoplasmei şi a organitelor
micşorarea nucleului şi citoplasmei în volum
eliberarea în citoplasma a fermenţilor lizozomali
dublarea informaţiei genetice
Componentele structurale ale nucleului celular sunt:
lamina nucleară
astrosfera
nucleolema
Apoptoza reprezinta:
moartea genetic programată a celulei
repartizarea diferenţiată a materialului genetic
regenerarea fiziologică
polimerizarea intensă a tubulinelor
Complexul-por:
este format din 3 inele
fiecare inel este constituit din 8 granule
este situat la nivelul membranei celulare
conţine proteine-receptori
este implicat în procesele de adezivitatea celulară
Deplasarea sincronă a monocromatidelor spre polii celulei are loc оn
citochineză
Poliploidia reprezintă
un proces de malignizare
dublarea cantităţii ADN neînsoţită de citotomie
prima diviziune meiotică
mitoza patologică
procesul de condensare a cromatinei
Elementele celulare ale ţesutului conjunctiv lax sunt:
fibroblastele
celulele adventiţiale
adipocitele
endoteliocitele
macrofagele
Indicaţi nivelurile de organizare ale fibrelor de colagen
molecular
supramolecular
intermolecular
fibrilar
de formare a fibrelor
Cartilajul elastic:
este abundent vascularizat
intră în componenţa epiglotei
acoperă suprafeţele articulare ale oaselor
intră în componenţa simfizei pubiene
are proprietatea de a se calcifica
Osteoclastele:
sunt de provenienţă hematogenă
fac parte din diferonul osos
sunt celule mononucleate
sunt celule polinucleate
conţin numeroşi lizozomi
Fibrele de colagen ale ţesutului conjunctiv fibros lax sunt formate din proteinele secretate de:
condroblaste
fibroblaste
osteoblaste
monoblaste
mieloblaste
Lamelele osoase ale ţesutului osos sunt constituite din:
fibre elastice
fibre de colagen
osteocite
osteoane
condrocite
Osteoclastele
sunt celule multinucleate, poliploide
formează stratul intern al periostului
secretă enzime proteolitice
derivă din fibroblaste
secretă componentele matricei ţesutului osos
Cartilajul hialin:
se dezvoltă din miotomii somitelor
se dezvoltă din mezenchim
conţine peste 70% săruri minerale
conţine grupuri izogene de condrocite
este bine vascularizat
Precursorii colagenului sunt secretaţi de :
macrofage
limfocite
celulele plasmatice
fibrocite
Ţesutul conjunctiv fibros dens ordonat formează
tendoanele
dermul pielii
membranele fibroase
capsula unor organe
măduva oaselor
Elementele figurate ale sângelui sunt
eritrocite
megacariocite
plasmocite
limfocite T
monocite
Ţesutul conjunctiv reticular:
formează stroma organelor hematopoietice
formează stratul reticular al dermului pielii
este constituit din celule reticulare şi fibre de reticulină
este constituit din adipocite, celule reticulare, mastocite
prezintă ţesut conjunctiv fibros dens ordonat
Plasmocitul:
derivă în rezultatul diferenţierii limfocitului - B
intră în componenţa ţesutului conjunctiv fibros lax
secretă imunoglobuline
are funcţie de fagocitoză
citoplasma este oxifilă
Ţesutul osos reticulofibros
este format din lamele osoase
unitatea morfofuncţională este osteonul
formează diafizele oaselor tubulare
conţine osteocite şi substanţă intercelulară mineralizată
nu are substanţă intercelulară
Pericondrul
acoperă ţesuturile cartilaginoase hialin şi elastic
este prezent doar la ţesutul cartilaginos hialin
acoperă osul lamelar
este format din două straturi
conţine condroblaste
Macrofagele:
provin din monocite
în lizozomi se conţine colagen
fac parte din sistemul fagocitar mononuclear
citolema conţine receptori pentru imunoglobuline
citoplasma conţine o cantitate sporită de fagozomi şi lizozomi
Ţesutul cartilaginos hialin
se află în discurile intervertebrale
substanţa intercelulară este bogată în glicozaminoglicani
conţine matrice interteritorială
conţine matrice teritorială
Ţesuturile conjunctive cu proprietăţi speciale sunt
ţesutul reticular
ţesutul conjunctiv fibros dens ordonat
ţesutul adipos
ţesutul mucos
ţesutul conjunctiv fibros dens neordonat
Selectaţi celulele ţesuturilor cartilaginoase:
osteoblastele
condrocitele
condroblastele
osteocitele
osteoclastele
Osteocitele ţesutului osos:
sunt celule mature
se divid mitotic
sunt celule cu prelungiri
au nucleu compact, relativ mare
citoplasma lor este slab bazofilă cu organitele relativ reduse
Fibroblastele au capacitatea de a sintetiza:
colagen
elastină
anticorpi
glicozaminoglicani
proteoglicani
Citoplasma plasmocitelor manifestă:
o intensă bazofilie
o abundenţă de lizozomi şi peroxizomi
un reticul endoplasmatic granular bine dezvoltat
oxifilie
prezenţa unui halou, unde sunt situaţi centriolii şi complexul Golgi
Ţesutul adipos brun:
este prezent la nou-născut
celulele sunt împrejmuite de hemocapilare
în citoplasma celulelor se observă numeroase mitocondrii
capacitatea oxidativă a celulelor adipoase brune este de 20 ori mai mică decât a celor albe
culoarea ţesutului e determinată de citocromii mitocondriilor
Selectaţi celula capabilă de a secreta histamina:
fibroblastul
macrofagul
mastocitul
adipocitul
plasmocitul
Cartilajul hialin se întâlneşte:
în locurile de unire a coastelor cu sternul
în laringe
în căile respiratorii
în discurile intervertebrale
pe suprafaţa articulară a oaselor
Substanţa compactă a diafizei osului tubular conţine
stratul osteoanelor
sistemul de lamele circumferinţiale externe
lamele osoase interstiţiale
lamele osoase circumferinţiale interne
trabecule osoase
Sistemul macrofagic include
celulele stelate din capilarele sinusoide ale ficatului
lipocitele perisinusoidale ale ficatului
microgliocitele
celulele mezangiale ale rinichiului
Ţesutul cartilaginos
este constituit din celule şi o cantitate abundentă de substanţă intercelulară
conţine un număr relativ mare de fibre şi o cantitate neînsemnată de substanţă intercelulară
conţine circa 70-80% apă, 10-15 % substanţă organice; 4-7 % săruri
conţine circa 70% de compuşi neorganici şi 30 % substanţe organice
nu conţine vase sanguine
Creşterea osului tubular în grosime se realizează în baza
plăcii cartilaginoase metaepifizare
periostului
osteonului
sistemului de lamele osoase comune externe
sistemului de lamele osoase comune interne
Selectaţi celula (celulele) ţesutului conjunctiv fibros lax
pericitele
celulele interstiţiale
podocitele
Fasciculele de colagen de ordinul II din componenţa tendonului sunt delimitate de
tendonocite
endotenoniu
peritenoniu
endomiziu
perimiziu
Ţesutul cartilaginos hialin la adulţi se întîlneşte în:
pavilionul urechii
cartilajele corniculat şi cuneiform ale laringelui
locurile de unire a coastelor cu sternul
Lamelele osoase sunt constituite din:
osteocite şi fibre elastice
osteocite şi substanţa fundamentală mineralizată
osteocite, fibre de colagen şi substanţa fundamentală mineralizată
osteocite, substanţa fundamentală mineralizată şi vase sanguine
osteoblaste, fibre de colagen şi vase sanguine
Ţesutului conjunctiv fibros lax îi sunt proprii următoarele elemente celulare
mastocitele
miocitele
miosatelitocitele
Indicaţi ţesuturile conjunctive cu proprietăţi speciale:
ţesutul seros
ţesutul pigmentar
Modalităţile de creştere a cartilajului sunt:
prin apoptoză
prin apoziţie
prin mineralizare
intercelulară
interstiţială
Osteocitele:
nu se divid mitotic
organitele sunt relativ slab dezvoltate
organitele sunt bine dezvoltate
sunt situate оn lacune osoase
Periostul:
tapetează canalul medular al osului
acoperă suprafaţa cartilajului hialin
prezintă învelişul osului
are două straturi
conţine condrocite şi osteoclaste
Condroblastele:
sunt celulele mature ale cartilajului
formează grupuri izogene
secretă componentele matricei cartilajului
conţin reticul endoplasmatic rugos bine dezvoltat
provin din monocitele sângelui
Ţesutul reticular se întâlneşte în:
măduva hematogenă a oaselor
timus
glanda tiroidă
ganglionii limfatici
splină
Mastocitele:
granulele specifice conţin histamină, heparină şi enzime proteolitice
provin de la predecesori din măduva osoasă roşie
au capacitate de fagocitoză
sintetizează imunoglobuline
asigură homeostazia locală
Trăsăturile distinctive ale ţesutului conjunctiv sunt
cantitatea mare de substanţă intercelulară
diversitatea tipurilor celulare
proprietăţile ţesutului sunt determinate de către celule
proprietăţile ţesutului sunt determinate de către substanţa intercelulară
sunt de provenienţă mezenchimală
Adipocitele multiloculare se deosebesc de cele uniloculare prin
oxidarea în mitocondrii desociată de fosforilare
numărul sporit de mitocondrii
multitudinea picăturilor de lipide
localizarea centrală a nucleului
provenienţă mezodermală
Fibroblastele sintetizează şi secretă
heparină
fibronectină
imunoglobuline
Indicaţi celulele capabile să sintetizeze histamina
neutrofilele
bazofilele
eozinofilele
Osteogeneza directă debutează cu formarea:
trabeculelor osoase
insulei osteogene
lamelelor osoase
În matricea cartilajului elastic sunt prezente
fibre nervoase
capilare sanguine
apă
Lamelele intercalare ale ţesutului osos lamelar reprezintă
materialul pentru formarea lamelelor circumferenţiale externe şi interne
materialul pentru formarea osteonului
părţile componente ale osteoanelor nou-formate
părţile componente ale endostului
reziduri al osteoanelor distruse
Selectaţi predecesorul osteoclastului
osteoblastul
condroblastul
osteocitul
monocitul
limfocitul
În reorganizarea structurii ţesutului osos lamelar sunt implicate:
rezorbţia osteoanelor vechi
schimbul generaţiei de osteoane
menţinerea structurii osteonului pe parcursul întregii vieţi
efortul fizic asupra osului
perturbaţiile hormonale în organism
Selectaţi sinapsele interneuronale
axo-somatice
dendro-somatice
axo-dendritice
axo-axonale
dendro-dendritice
Selectaţi elementele celulare ale macrogliei:
oligodendrocitele
macrofagele gliale
astrocitele
ependimocitele
neurocitele
Ependimocitele tapetează:
vasele sanguine
trompele uterine
canalul cerebrospinal
ventriculii cerebrali
endocardul
Componentele unei sinapse sunt:
miofilamentele
spaţiul sinaptic
membrana presinaptică
membrana postsinaptică
Neuroglia este reprezentată de
astrocite
ependimocite
microglie
neuroni multipolari
oligodendrocite
Teaca de mielină este produsă de
celulele crestelor neurale
celulele Schwann
Mezaxonul reprezintă
membrana dublă a neurolemocitului
sinonimul strangulaţiei Ranvier
membrana dublă a axolemei
excrescenţa astrocitului fibros
excrescenţa oligodendrogliocitului
Microglia este reprezentată de:
astrocite protoplasmatice
astrocite fibroase
macrofage gliale
oligodendrogliocite
Enumeraţi organitele speciale ale neuronului
incluziunile de glicogen
miofibrilele şi tonofibrilele
substanţa cromatofilă
incluziunile pigmentare
Care din organitele enumerate corespund substanţei cromatofile (Nissl) a neuronului:
complexul Golgi+mitocondriile
ribozomii+ mitocondriile
cisternele reticulului endoplasmatic rugos+poliribozomii
complexul Golgi+lizozomii+ribozomii
complexul de ADN+ glicogen
În fibra nervoasă mielinică se disting:
strangulaţii Ranvier
cilindraxul
mezaxonul
scizuri mielinice
Macroglia este reprezentată de
sustentocite
fibre nervoase amielinice
Pentru o celulă nervoasă multipolară e caracteristic
conţine un axon şi multe dendrite
conţine o dendrită şi mulţi axoni puternic ramificaţi
prezenţa substanţei cromatofile dispusă în pericarion şi în axon
prezenţa substanţei cromatofile dispusă în pericarion şi dendritele neuronului
conţine o cantitate mare de mioglobină şi glicogen
Oligodendrogliocitele:
formează învelişul fibrelor nervoase şi al terminaţiunilor nervoase
formează aparatul de sprigin al sistemului nervos central
formează aparatul de suport al creierului
căptuşesc canalul central al măduvei spinării şi ventriculii cerebrali
elimină diferite substanţe active în cavitatea ventriculilor cerebrali
Indicaţi mediatorul/mediatorii caracteristici sinapsei neuro-musculare
adrenalina
noradrenalina
acetilcolina
dofamina
serotonina
Conform clasificării morfologice distingem următorii neuroni:
unipolari
bipolari
tripolari
pseudounipolari
multipolari
Celulele nervoase posedă
neurotubuli
neurofibrile
corpusculi Nissl
corpusculi Hassal
Ţesutul muscular striat scheletal derivă din:
dermatomul somitelor
miotomul somitelor
sclerotomul somitelor
mezenchim
tubul neural
Sarcomerul:
este format din două semidiscuri I şi un disc A
discul A conţine miofilamente de actină şi miozină
semidiscul I conţine miofilamente de actină
banda H conţine miofilamente de actină
de linia Z se fixează miofilamentele de actină
Celulele mioepiteliale
au provenienţă ectodermală
au provenienţă mezenchimală
au membrana bazală comună cu exocrinocitele
facilitează eliminarea secreţiei din glandele exocrine
nucleul este situat central
Tipurile de cardiomiocite. Selectaţi răspunsul/răspunsurile corecte:
conductoare
contractile
anucleate
secretorii
piriforme
Endomiziul
prezintă ţesut conjunctiv fibros lax
acoperă fiecare fascicul de fibre musculare
acoperă fiecare fibră musculară
acoperă muşchiul în întregime
constituie aparatul contractil al fibrei musculare
Liniile Z a miofibrilei:
nu sunt prezente în muşchiul cardiac
bisectă discurile izotrope ale miofibrilelor
lipsesc (absentează) în miocitele netede
fixează filamentele de actină
constituie discurile anizotrope ale sarcomerului
Sarcolema este constituită de:
membrana bazală + plasmalemă
membrana bazală + endomiziu
plasmalema + endomiziu
endomiziu + perimiziu
perimiziu + epimiziu
Suprafeţele de contact a cardiomiocitelor formează:
conexiuni digitiforme
desmozomi
nexusuri
sinapse
zonule ocludente
Sarcomer se numeşte
segmentul miofibrilei situat între telofragma şi mezofragma
segmentul miofibrilei situat între două telofragme
segmentul miofibrilei, situat între două mezofragme
segmentul miofibrilei din banda H
segmentul miofibrilei situat între banda A şi banda I
Discul I a două sarcomere vecine este alcătuit din:
filamente de miozină
filamente de actină
filamente de actină şi miozină
filamente de miozină şi troponină
filamente de troponină şi tropomiozină
Triada fibrei musculare striate scheletale include
două jumătăţi ale discului-I şi un disc A
două filamente de actină şi un filament de miozină
două cisterne ale reticulului sarcoplasmatic agranular şi un tub -T
doi nuclei ai fibrei musculare şi un miosatelitocit
o cisternă a reticulului sarcoplasmatic agranular şi doi tubi-T
Cardiomiocitul:
este o celulă fuziformă
conţine unul sau doi nuclei situaţi central
miofibrilele sunt situate la periferie, sub sarcolemă
discurile intercalare conţin desmozomi şi nexusuri
miofibrilele sunt constituite din miofilamente subţiri şi groase
Ţesutul muscular neted se întâlneşte în peretele
vaselor sanguine
faringelui
stomacului
intestinului subţire
vezicii urinare
Unitatea morfofuncţională a ţesutului muscular striat scheletal este
sarcomerul
fibra musculară
miocitul
miosatelitocitul
cardiomiocitul
Ţesuturile musculare derivă din:
ectoderm
coardă
miotom
Selectaţi organita (organitele) care sunt bine dezvoltate la ţesuturile musculare:
reticulul endoplasmatic granular
reticulul endoplasmatic agranular
Ce este comun pentru ţesuturile musculare striate scheletal şi cardiac
triada
discul intercalar
striaţia transversală a miofibrilelor
prezenţa numărului impunător de nuclei
foiţa viscerală a splancnotomului
Discul I a două sarcomere vecine este alcătuit din
filamente de vinculină şi troponină
filamente de dineină şi tropomiozină
două cisterne terminale ale reticulului sarcoplasmatic neted şi un tub -T
este o celulă de formă aplatisată
Miosatelitocitele
se dezvoltă din miotom
sunt situate între plasmalemă şi membrana bazală a fibrei musculare
reprezintă elemente cambiale ale ţesutului muscular scheletal
sunt capabile de a se contracta
în perioada post natală asigură regenerarea fibrelor musculare
Celulele mioepiteliale se întâlnesc оn
glande exocrine de origine ectodermală
fibre musculare striate
glande endocrine
în componenţa vaselor sanguine
în epiteliile de căptuşire
Ţesutul muscular neted
provine din miotomii somitelor
provine din mezenchim
se contractă involuntar
este activat de neuronii motori a măduvei spinării
prezintă celule fuziforme cu nuclei situaţi central
Tipul de secreţie cu distrugerea parţială a glandulocitului se numeşte
merocrină
apocrină
autocrină
paracrină
holocrină
Selectaţi straturile epiteliului pluristratificat pavimentos cornificat
bazal
intermediar
granular
piramidal
cornos
Selectaţi organele tapetate de mezoteliu
cavitatea bucală
esofagul
intestinul
tunicile seroase
Indicaţi glandele cu tipul de secreţie merocrină:
glandele salivare
glandele mamare
pancreasul exocrin
glandele sebacee
glandele sudoripare din regiunea fosei axilare
Epiteliul unistratificat pavimentos tapetează:
tunica internă a vaselor
mucoasa stomacului
mucoasa uterului
căile respiratorii
Secreţia glandelor seroase conţine
serul sanguin
mucus
proteine şi mucus
Mezoteliul:
derivă din ectoderm
derivă din splanchnotom
celulele conţin melanină
tapetează tunicile seroase
tapetează vasele sanguine
În epiteliul pluristratificat pavimentos keratinizat se conţin
celule interdigitiforme
keratinocite
melanocite
celule dendritice Langerhans
celule mioepiteliale
Glandele se numesc compuse deoarece:
posedă un canal excretor şi porţiuni secretorii ramificate
posedă canal excretor şi porţiuni secretorii alveolare şi tubulare
posedă canal excretor ramificat şi porţiuni secretorii
revarsă secretul atât în sânge, cât şi la exterior
posedă secreţie mucoasă şi seroasă
Epiteliile derivă din
entoderm
mezoderm
Epiteliul de tranziţie se întâlneşte în
tubii renali
căile urinare
piele
Secreţia de tip apocrin e caracteristică pentru glandele
salivare
sudoripare din fosa axilară
mamare
sebacee
duodenale
Care din epiteliile enumerate derivă din ectoderm:
pluristratificat pavimentos necornificat al corneei ochiului
pluristratificat pavimentos necornificat al cavităţii bucale
pluristratificat pavimentos necornificat al vaginului
de tranziţie a căilor urinare
unistratificat prizmatic al stomacului
În cadrul epiteliului unistratificat anizomorf prismatic ciliat distingem următoarele celule
epiteliocite caliciforme
epiteliocite bazale
epiteliocite ciliate
epiteliocite apicale
epiteliocite principale
Glandele exocrine după compoziţia chimică a secreţiei pot fi:
seroase
mucoase
colagene
saline
Membrana bazală la epitelii reprezintă
o reţea fină de structuri fibrilare şi substanţă amorfă
un strat de celule cubice, care asigură funcţia de regenerare
o pătură de ţesut conjunctiv cu vase şi nervi
un strat de fibroblaste
peliculă fină de elastină
Epiteliul pluristratificat pavimentos necornificat tapetează
cavitatea bucală, faringele, esofagul
regiunea terminală a tubului digestiv
uterul
vaginul
Selectaţi celulele straturilor bazal şi spinos la epiteliul pluristratificat pavimentos cornificat
celulele caliciforme
macrofagele epidermale - dendrocitele Langerhans
celulele ciliate
celulele-stem
Pentru epitelii este caracteristic
vascularizaţia abundentă
prezenţa membranei bazale
capacitatea pronunţată de regenerare
substanţă intercelulară abundentă
polaritatea celulară
Epiteliul pluristratificat pavimentos necornificat este present оn:
palatul dur
esofag
cornee
vezica urinară
uter
Epiteliul columnar cu "marginea striată"de pe suprafaţa vilozităţii:
are funcţie de absorbţie
are funcţie de secreţie
se întâlneşte în stomac
se dezvoltă din entoderm
În celula epitelială specializată în sinteza intensă de proteine "pentru export" sunt bine dezvoltate
reticulul endoplasmatic neted, complexul Goldgi
ribozomii liberi, mitocondriile
reticulul endoplasmatic rugos, complexul Golgi
reticulul endoplasmatic neted, mitocondriile
lizozomii, reticulul endoplasmatic neted
