Examenul primar este definit :
evaluarea şi managementul stărilor urgente care prezintă nemijlocit pericol pentru viaţa accidentatului;
suportul vital bazal
RCR
evaluare pacientului cu scopul identificării maladiilor cronice
colectarea anamnezei vieții pacientului.
Examenul primar cuprinde următoarele etape:
Evaluarea locului incidentului
Examenul primar
Evaluarea concentrată
Examenul secundar
Evaluarea continuă
Algoritmul examenului primar constă din
A, B, C, D, E;
A, B, C;
defibrilare;
examenul secundar.
Punctul D al examenului primar semnifică:
examenul minineurologic;
administrarea medicamentelor
deschiderea căilor aeriene
dezbrăcarea pacientului
Punctul E al examenului primar cuprinde:
Examenul minineurologic.
Verificarea permeabilității căilor respiratorii
Verificarea respirației
Dezbrăcarea completă a bolnavului şi asigurarea protecţiei termice
Evaluarea circulaței sangvine.
După tipul vasului lezat hemoragia se clasifică în:
hemoragie arterială
hemoragie venoasă
hemoragie masivă
hemoragie capilară
hemoragie intracerebrală
Hemostaza trebuie să fie asigurată
. în timpul examenului primar punctul A;
examenul primar punctul C;
examenul primar punctul D
examenul primar, punctul B
în timpul examenului secundar
Imobilizarea fracturilor trebuie să fie asigurată în
în timpul examenului primar punctul A
examenul primar punctul C
examenul primar punctul B
în timpul examenului secundar.
Care din hemomragii poate fi considerată exteriorizată?
hemoragia in cavitatea peritoneală
hemoragia dintr-o plagă
hemoragia nazală
metroragia
melena
hemoptizia
hematuria
hemartroza
hematemeză
hemoragie din plagă taiată.
Care sunt tehnicile de hemostază provizorie?
pansament compresiv
compresiune digitală
garou
fixarea unei atele
amplasarea suturii vasculare pe vasul lezat.
Indicația absolută pentru aplicarea garoului sunt:
Amputare unimomentană a unei extremități
Lezarea arterei de calibrul mare.
lezarea venelor antebrațului
hemoragie din aorta abdominală în cavitatea peritoneală
Prin conştienţă înţelegem:
păstrarea stării de veghe care permite orientarea unei persoane asupra propriei identităţi, asupra locului şi a timpului în care se află.
cunoștințele acumulate pe parcursul existenței;
păstrarea clarităţii minţii prin care o persoană este orientată auto şi alopsihic;
starea de ebrietate
sociabilitatea unei persoane.
Lipotimia reprezintă
pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural, dar cu menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat în timpul episodului).
Este o pierdere de conştienţă cu scăderea tonusului postural (cădere) şi tulburarea semnelor vitale, urmată de revenirea spontană la normal în afara oricărui tratament.
o criză tonico clonică.
bolnavul inconştient nu răspunde la stimuli oricât de intenşi, actele reflexe sunt absente.
bolnavul este inconştient, nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a membrului la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente
Sincopa este:
Este o pierdere de conştienţă cu scăderea tonusului postural şi tulburarea semnelor vitale, urmată de revenirea spontană la normal în afara oricărui tratament.
bolnavul este inconştient, nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a membrului la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente.
Convulsiile reprezintă o:
ierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural, dar cu menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat în timpul episodului).
Coma superficiala este o :
stare de inconştiință nu răspunde la stimuli oricât de intenşi, actele reflexe sunt absente.
stare de inconştiență, pacientul nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a membrului la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente.
Coma profundă este o
Criza de isterie este:
un leşin “demonstrativ”, în circumstanţe conflictuale, întotdeauna cu martori.
tare de inconştiență, pacientul nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a membrului la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente.
Insolația este:
Este o stare care poate pune viaţa în pericol şi care apare dacă organismul se supraîncălzeşte şi nu poate să-şi scadă temperatura.
Hipotensiunea arterială (șoc) este:
un sindrom clinic caracterizat prin scaderea valorilor tensionale sub 100 mm Hg pentru TA sistolică şi sub 60 mm Hg pentru TA diastolica
un sindrom clinic, caracterizat prin majorarea bruscă a valorilor TA diastolice şi/sau a TA sistolice peste valorile normale.
. semn iminent al morții biologice.
Manifestările clinice ale hipotensiunii arteriale sunt:
Fatigabilitate
Dispnee
Ameţeli
Greaţă
Dureri cu iradiere în membrul superior stâng
Manifestările clinice ale hipotensiunii arteriale sunt: ?
Vomă
Durerea precordială
Palpitaţii
Indispoziție
Urgenţă hipertensivă (criză hipertensivă) reprezintă: +
un leşin ,,demonstrativ”, în circumstanţe conflictuale, întotdeauna cu martori.
o urgență psihiatrică majoră.
Tegumentele reci şi umede survin în:
perfuzia nu este adecvată şi fluxul de sânge către tegumente este redusă, și pot surveni în unele urgenţe legate de acţiunea temperaturii ambiante şi șoc;
abuz de droguri;
pot surveni în febră şi în urgenţele la temperaturi înalte
abuz de alcool;
insolație.
Tegumentele fierbinţi şi uscate :
în febră şi în urgenţele la temperaturi înalte;
în hipotermie;
abuz de etnobotanice.
În normă mucoasele sunt:
Roze și umede
Cianotice
Pale
Uscate
Hiperemiate (roșii)
Semne precoce de resuscitare cardiorespiratorie eficientă sunt:
Apariția lacrimației
Dispnea
Apariția erupțiilor pe tegumente
Apariția pulsului
Apariția respirației
