Dintre fracturile etajului mijlociu cel mai frecvent întâlnite sunt:
Fracturi de creastă alveolară
Fracturi orizontale inferioare (Le Fort I)
Fracturi orizontale mijlocii (Le Fort II)
Fracturi orizontale înalte “piramidele subzigomatice” (Le Fort III)
Fracturi verticale, disjuncţii intermaxilare
Tabloul clinic al fracturilor Le Fort II este:
Tumefacţia accentuată a feţei
Tulburări de sensibilitate
Ocluzia fără schimbări
Echimoze palpebrale
Faţa turtită antero-posterior
Tulburările respiratorii la fracturile maxilarului superior pot avea loc din cauza:
Dereglării reflexului laringian
Obstrucţia căilor respiratorii
Deplasării maxilei împreună cu palatul dur şi moale
Aspirării sângelui, maselor vomitive
Dereglării centrilor respiratori bulbări
Care simptom nu se întâlneşte la fracturile maxilarului superior:
Deformaţia feţei
Deplasări osoase cu tulburări de ocluzie
Mobilitatea fragmentelor
Blocaj mandibular
Epistaxis, tulburări oculare, tulburări de sensibilitate
Cele mai grave complicaţii precoce ale fracturilor maxilarului superior sunt:
Hemoragii în masă
Comoţia cerebrală
Tulburări de ocluzie
Şocul traumatic
Flegmoane, osteomielită acută, sinusită
Tulburări de sensibilitate (parestezii, hipo- sau anestezii) în fracturile maxilarului superior au loc din cauza:
Compresiei sau elongării nervului infraorbital
Dislocării fragmentelor
Lezării nervului în timpul loviturii
Fracturii podelei orbitare
Înfundării osului maxilar şi malar
Fracturile orizontale mijlocii (Le Fort II) au o linie de fractură compusă ce trece:
Deasupra proceselor alveolare, prin fosa nazală, fosa canină, tuberozitatea maxilară, vomer şi septul nazal
Pe sutura fronto-nazală, oasele lacrimale, peretele inferior al orbitei, baza apofizei pterigoide, arcada temporo-zigomatică, etmoidul şi vomerul
Despică pe linia mediană arcada alveolo-dentară, podeaua nazală, bolta palatină şi corpul maxilei
Prin sutura fronto-nazală, osul lacrimal, pe gaura infraorbitală, pe sub osul zigomatic spre tuberozitate
Nici una dintre acestea
Complicaţiile secundare ale fracturilor maxilarului superior sunt:
Supuraţii sinusale sau ale obrazului
Osteomielita
Hemoragii secundare
Tulburări respiratorii
Dereglări de sensibilitate
În cazul clasificării Rowe şi Killey sunt incluse în fracturile cu componenţă dentoalveolară:
Fracturi suprazigomatice
Fractura tuberozităţii
Fractura Le Fort II
Fractura Le Fort III
Fractura Guerin
În fractura Guer in linia de fractură trece prin:
Oasele nazale
Oasele lacrimale
Fosa canină
Treimea medie a apofizelor pterigoide
Peretele extern al foselor nazale
Între tulburările de ocluzie ce apar în fracturile orizontale inferioare tip Le Fort II se poate menţiona:
Contact molar prematur bilateral
Inocluzie frontală
Ocluzie încrucişată
Retrognatism
Ocluzie în doi timpi
În fracturile tip Wassmund ale etajului mijlociu linia de fractură nu intersectează:
Apofiza ascendentă a maxilarului
Vomerul
Treimea mijlocie a apofizelor pterigoide
Care din următoarele semne clinice apar în cazul unei fracturi tip Le Fort II:
Echimoză în monoclu
Echimoze palpebrale bilateral
Epifora şi epistaxis bilateral
Ocluzie inversă
Hipoestezie în teritoriul nervului palatin anterior
Linia de fractură în disjuncţiile cranio-faciale înalte trece prin:
Lama perpendiculară a etmoidului
Peretele extern al orbitei
Baza apofizei pterigoide
Tuberozitatea maxilarului
Între semnele clinice ce apar într-o fractură Le Fort III se pot menţiona:
Exoftalmie
Echimoze palpebrale inferioare
Pseodoprognatism
Emfizem subcutanat
Nici un răspuns corect
Emfizem subcutanat se întâlneşte în:
Fractura maxilei
Fractura mandibulei unilaterale
Fractura mandibulei bilaterale
Fractura mandibulei triple
Fractura mandibulei eschiloase
Epifora se întâlneşte în:
Fractura osului frontal
Fractura maxilei Le Fort II
Fractura arcadei zigomatice
Contactul prematur a molarilor se întâlneşte în:
Fractura maxilei Le Fort I
Fractura maxilei Le Fort III
Luxaţia articulaţiei mandibulare bilaterale
Contactul prematur pe molari se întâlneşte în:
Fractura procesului articular
Fractura os zigomatic
Dintre fracturile etajului mijlociu (a maxilarului superior) cel mai frecvent întâlnite sunt:
Fracturi orizontale înalte “piramidale subzigomatice” (Le Fort III)
O fractură de maxilar parţială cu deplasare verticală o reduceţi şi o imobilizaţi cu:
Tracţiune pe atele de partea fracturată
Tracţiune pe atele de partea sănătoasă
Tracţiune pe atele întrerupte la nivelul focarului de fractură
Tractiuni dozate pe arcada zigomatica
Toate aceste metode
Tratamentul chirurgical al fracturilor maxilarului este indicat în:
Fracturile maxilarului edentat
Fracturi multiple
În caz de leziuni ale calotei craniene
Fracturile etajului mijlociu înalte (Le Fort II)
Tratamentul de urgenţă al fracturilor maxilarului urmăreşte o fixare provizorie a masivului facial, pentru:
A permite o respiraţie normală
A transporta bolnavul
Normalizarea ocluziei
Hemostaza definitivă
Combaterea durerii
Reducerea fragmentelor maxilarului superior poate fi efectuată manual prin următoarele metode:
Tracţiunea manuală directă prin prinderea arcadei dentare cu degetele
Tracţiunea prin intermediul unui fir metalic
Tracţiunea prin folosirea unui tub elastic ce se introduce prin fosele nazale şi orofaringe şi scoase prin gură
Tracţiunea prin instrumente speciale
Tratamentul chirurgical al fracturilor maxilarului superior este indicat la:
Fracturile maxilei edentate
Fracturile etajului mijlociu înalte (Le Fort III)
Tratamentul de urgenţă a fracturilor de etaj mijlociu (a maxilarului superior) constă în:
Ligaturi intermaxilare
Fronde mentoniere
Gutiere metalice “cu mustăţi”
Bandaje mento-cefalice de tifon
Atele monomaxilare
Care din simptomele enumerate mai jos nu se întâlneşte la fracturile etajului mijlociu (piramidale-subzigomatice Le Fort II)?
Tumefacţia accentuată cu echimoze palpebrale şi nazogeniene
Epistaxis pe ambele narine
Echimoze în fundul de sac vestibular
Modificări de ocluzie (ocluzie deschisă frontal)
Blocajul mişcărilor mandibulei
Din ce cauză apare diplopia în fracturile maxilarului superior:
Prin coborârea planşeului orbitei
Contuzia muşchilor oculomotori
Hematomul retrobulbar
Lezarea nervului oculomotor
Înfundarea oaselor maxilare
Sinusotomia este indicată în:
Fractura de os zigomatic fără deplasare
Fractura de os zigomatic cu deplasare
Fractura de os zigomatic eschiloasă
Fractura arcadei zigomatice fără deplasare
Fractura arcadei zigomatice cu deplasare
Cel mai frecvent întâlnite sunt următoarele forme de traumatisme a piramidei nazale:
Traumatismele scheletului cartilaginos
Disjuncţia cranio-facială mijlocie (Le Fort II)
Disjuncţia cranio-facială înaltă (Le Fort III)
Fracturile scheletului osos a piramidei nazale (deschise)
Fracturile scheletului osos a piramidei nazale (închise)
Frecvenţa fracturilor oaselor piramidei nazale este mare din cauza poziţiei şi proeminenţei sale şi prezintă:
5%
8%
15%
3%
20%
La fractura piramidei nazale nu întâlnim unele din simptomele de mai jos:
Tumefacţii şi echimoze
Dureri spontane
Mobilitatea anormală a piramidei nazale
Obstrucţie nazală, anosmie
Deformaţii evidenţiate a feţii
La fracturile piramidei nazale obiectiv se constată:
Mobilitatea anormală
Crepitaţii osoase
La rinoscopie în fosele nazale se constată cheaguri de sânge
Echimoze
Reducerea fragmentelor piramidei nazale se efectuiază cel mai frecvent:
Cu ajutorul degetelor (manual)
Cu ajutorul pensei în cioc de raţă Joseph
Cu o pensă hemostatică pe care se îmbracă un tub elastic
Cu un elevator Volcov
Cu ajutorul pensei hemostatice endonazal şi exonazal cu ajutorul degetelor
Imobilizarea fragmentelor nazale după reducere este necesară şi constă în:
Fixarea jgheabului de tablă extern
Tamponamentul foselor nazale
Introducerea balonaşelor de gumă în fosele nazale
Aplicarea pansamentului de figura nasului
Dacă tratamentul fracturilor piramidei nazale nu s-a efectuat la timp (în primele 15 zile) atunci se recomandă:
Refractura imediată şi reducerea fragmentelor
Aplicarea unor aparate de distracţie şi compresie
Osteosinteză
Corectarea plastică peste 4-6 luni
Nu se recomandă nimic
Uneori tratamentele piramidei nazale sunt însoţite de emfizem, când?
Când este deschis sinusul maxilar
Când este interesată zona etmoidoorbitală
La fracturile cu deplasări mari
Când fracturile nazale sunt însoţite de fracturile bazei craniului
Nici unul din aceste cazuri
Traumatismele scheletului cartilaginos sunt însoţite de următoarele simptome clinice:
Deformaţie cu înfundare
Anosmie
Epistaxis
Rinolalie închisă
Care sunt metodele de bază în diagnosticul fracturilor piramidei nazale:
Examenul radiologic
Rinoscopia anterioară
Examenul direct al semnelor clinice
Diagnosticul ultrasonor
Toate acestea
Complicaţiile tardive ale fracturilor piramidei nazale sunt:
Deformaţii nazale
Devierea septului nazal
Obstrucţii nazale
Obturaţia canalului nazo-lacrimal
În traumatismele grave ale piramidei nazale pot apare complicaţii locale:
Supuratii
Condrite
Pericondrite
Perforaţia septului
În traumatismele piramidei nazale complicate pot apărea unele complicaţii de vecinătate:
Sinusite
Manifestări oculare
Osteomielite de maxilă
Etmoidite
Una din complicaţii secundare ale fracturii piramidei nazale pun în pericol viaţa pacientului:
Septicemia
Modificări de respiraţie
Sinuzita
Condritele
Etmoidita
Hemostaza în caz de hemoragii nazale se efectuiază prin:
Tamponament anterior cu meşe de tifon
Tamponament posterior
Întroducerea unor balonaşe de gumă ce se umflă
Aplicarea suturilor pe vasele efectate
Unele fracturi nazale se pot vindeca spontan fără sechele şi anume:
Fracturi fără deplasări
Fracturi ale oaselor cu deplasări
Fracturi ale cartilagelor
Fracturi în totalitate
Toate fracturile piramidei nazal
Care sunt principalele elemente anatomice ale articulaţiei temporo-mandibulare:
Condilul
Fosa glenoidă
Tuberculul articular
Oasele temporal şi mandibular
Discul articular
Articulaţia temporo-mandibulară este:
Diartroză
Monoartroză
Triartroză
Cea mai evaluată articulaţie
Toate sunt corecte
Elementele anatomice ale articulaţiei temporo-mandibulare sunt:
Condilul articular
Cavitatea glenoidă
Meniscul
Articulaţia TM contribuie la îndeplinirea funcţiilor de:
Masticaţie
Deglutiţie
Fonaţie
Amortizare
Respiraţie
Cavitatea glenoidă este delimitată de:
Anterior de muchia anterioară a tuberculului anterior (articular)
Posterior de către osul timpanului ce formează peretele conductului auditiv extern
Intern se află spina Sfenoidului
Extern rădăcina longitudinală a zigomei
Nici un răspuns nu este corect