În profunzimea obrajilor este situat mușchiul:
Maseter
Milohioidian
Buccinator
Orbicular al gurii
Geniohioidian
În vestibulul bucal se află:
Plicele glosoepiglotice
Papila parotidiană
Carunculele sublinguale
Papila incisivă
Tonsila linguală
Care din mușchii enumerați mai jos participă la formarea planșeului bucal:
Mm. digastrici
M. stilohioidian
M. milohioidian
M. genioglos
M. palatoglos
La persoanele edentate se constată:
Microcheilie
Ortohcheilie
Opistocheilie
Procheilie
Macrocheilie
Uvula are menirea de a:
Separa rinofaringele de bucofaringe în deglutiţie și vorbire.
Facilita trecerea bolului alimentar.
Contribui la fonaţie.
Participa la sugere
Împiedica lăsarea în jos a mandibulei în poziţie verticală a corpului
Inspectând istmul faringian şi solicitând pacientului să pronunţe „a” observăm că uvula deviază spre stânga. Care dintre muşchii enumeraţi pare să fie lezat?
M. uvulae
M. tensor veli palatini din dreapta
M. levator veli palatini
M. palatoglossus
M. palatopharyngeus
În deglutiţie nazofaringele este separat de bucofaringe prin acţiunea:
M. tensor veli palatini
Peretele inferior (planşeul) cavităţii bucale constă din:
Muşchii geniogloşi
Diafragma gurii
Regiunea sublinguală
Limbă
Muşchii hiogloşi
Cu referinţă la funcția mușchiului stiloglos:
Aplatizează limba
Scoate limba
Trage limba posterior şi în sus
Trage limba posterior şi în jos
Ingustează limba
Cu referință la funcția mușchiului hioglos:
Îngustează limba
Cavitatea bucală:
Este situată în partea inferioară a feței
Constituie porțiunea incipientă a tubului digestiv
Prin choane comunică cu nazofaringele
Comunică cu faringele prin vestibulul faringian
Este delimitată bilateral de arcadele dentare
Cavitatea bucală poseda următorii pereți:
Superior – palatul
Inferior – planșeul bucal
Bilateral – obrajii
Anterior – buzele
Posterior – vestibulul faringian
Când gura este închisă cavitatea bucală propriu-zisă comunică cu vestibulul bucal prin:
Vestibulul faringian
Spaţiile interdentare
Rima oris
Spațiul retromolar
Nu comunică
Între buze şi formațiunile vecine distingem șanțuri:
Nazolabial
Geniolabial
Palatoglos
Palatofaringian
Mentolabial
În cavitatea bucală propriu-zisă se află formaţiunile:
Carunculele sublingvale
Tonsila lingvală
În vestibulul bucal se deschid:
Canalele excretoare ale glandelor bucale
Canalele excretoare ale glandelor labiale
Canalul excretor al glandei parotide
Canalele excretoare mici ale glandei sublingvale
Canalele excretoare ale glandelor incisive
Cu privire la vestibulul bucal:
În repaus reprezintă un spaţiu capilar în formă de potcoavă
Când maxilarele sunt strâns apropiate comunică cu cavitatea bucală propriu-zisă prin spaţiile retromolar şi interdentare
Reflectându-se de pe un perete pe altul mucoasa formează şanţurile vestibulare superior şi inferior
Prin frâele buzelor fiecare şanţ vestibular e divizat în două jumătăţi separate
Importanţa aplicativă a şanţurilor vestibulare este infimă
Referitor la buze:
Prezintă pliuri musculo-cutanate
La interior sunt tapetate cu seroasă
Au la bază mușchiul orbicular al gurii
Trec una în alta prin comisurile labiale
Delimitează fanta bucală
Cu privire la buze:
Între buze şi formaţiunile vecine nu există limite evidente
Buza inferioară e separată de bărbie prin şanţul mentolabial
Buza superioară e delimitată lateral de şanţul nazolabiogenian
Din părţile laterale buza superioară se desparte de obraz prin şanţul geniolabial
Șanţul nazolabial separă buza superioară de regiunea nasului
În vestibulul bucal prin inspecție se pot examina:
Frenul buzei superioare
Frenul buzei inferioare
Șanțurile vestibulare superior si inferior
În cavitatea bucală propriu-zisă prin inspecție se pot examina:
Pilierii palatoglos şi palatofaringian
Tonsila palatină
Frenul limbii
Prin inspecție pe palatul dur pot fi depistate:
Orificiile de deschidere a canalelor excretoare ale glandelor palatine
Rafeul palatin
Orificiul palatin mare
Plicele palatine transversale
Lumenul tubei auditive se lărgește prin acțiunea:
M. tensor al vălului palatin
M. salpingofaringian
M. levator al vălului palatin
M. palatofaringian
În deglutiție nazofaringele este separat de bucofaringe prin acțiunea:
M. palatoglosus
Cavitatea bucală la nou-născut posedă 3 din criteriile de mai jos:
Are dimensiuni reduse
Palatul moale este scurt
Apofizele alveolare sunt bine dezvoltate
Spaţiile interdentare sunt largi
Membrana mucoasă a palatului formează cute transversale slab pronunțate
Închiderea istmului bucofaringian se realizează prin acţiunea muşchilor:
Uvulei
Ridicător al vălului palatin
Tensor al vălului palatin
Cu privire la conformația exterioară a limbii:
Constă din vârf, corp şi rădăcină
Corpul este separat de rădăcină prin V-ul lingval
Gaura oarbă se află posterior de șanțul terminal
Șanțul median de pe corpul limbii se prelungește pe rădăcina ei
Caruncula sublingvală se află pe dorsul limbii
Mușchi extrinseci ai limbii sunt:
M. longitudinal superior şi inferior
M. stiloglos
M. hioglos
Mușchi intrinseci ai limbii sunt:
M. vertical
M. transvers
M. stilofaringian
La inspectarea feţei inferioare a limbii putem observa:
Frâul limbii
Plicele sublingvale
Papilele valate
Septul limbii:
Împarte limba în două jumătăți simetrice
Separă mușchii unei părți de mușchii celeilalte
Este orientat vertical în plan median
Marginea superioară a lui nu ajunge la mucoasa dorsului limbii
Nici o afirmație nu este corectă
Cu referință la tonsila lingvală:
Este amplasată în sinusul tonsilar
Se află posterior de șanțul terminal
Constituie o aglomerare de țesut limfoid
Cu vârsta devine mai pronunțată
Este componentă a inelului limfoepitelial
Care din papilele lingvale conțin muguri gustativi:
Filiforme
Conice
Fungiforme
Valate
Foliate
Care din mușchii enumerați mențin limba la locul ei:
Limba la nou-născut posedă următoarele criterii de mai jos:
Este lată, scurtă şi groasă
Are o mobilitate sporită
Depășește limitele cavitații bucale propriu-zise şi ajunge în vestibulul bucal
Papilele lingvale sunt bine pronunțate
Amigdala lingvală este subdezvoltată
Cu privire la frâele buzelor şi al limbii:
Reprezintă pliuri de mucoasă
Pe lângă mucoasă mai conţin şi fibre musculare netede
Prin intermediul lor trec vase sangvine şi nervi de la o formaţiune la alta
Toate pot fi explorate prin inspecţie
Se deosebesc unul de altul prin coloraţie
Cu privire la conformaţia exterioară a limbii:
Constă din segmentele bucal şi faringian sau corp şi rădăcină
Segmentele limbii sunt separate unul de altul prin V-ul lingval
Gaura oarbă a limbii e situată înapoia şanţului terminal
Șanţul median de pe corpul limbii se continue pe rădăcina ei
Mucoasa de pe faţa dorsală a ambelor segmente lingvale are o coloraţie similară
Indicați afirmația incorectă referitoare la dinți:
Fiecare dinte posedă de la una la trei rădăcini
Rădăcina dintelui este de formă conică şi se află în alveola dentară
Rădăcina dintelui se termină cu un apex pe care se află un orificiu minuscul
Cavitatea dintelui este tapetată cu periodont
În cavitatea dintelui se află pulpa dentară
Masa de fond a dintelui o constituie:
Cementul
Dentina
Smalţul dentar (adamantina)
Pulpa dentară
Cavitatea dintelui
La copiii de 2,5 ani lipsesc:
Dinții incizivi
Dinții canini
Dinții molari
Dinții premolari
Toți sunt prezenți
