Pleura:
Reprezintă o membrană seroasă
E acoperită cu un strat de celule mezoteliale
Există doi saci pleurali - drept și stâng
Fiecare pleură constă din foiţele viscerală şi mediastinală
Fiecare pleură constă doar numai din foița parietală
Foiţa viscerală a pleurei:
Căptușește plămânii din exterior
Pătrunde in scizuri si delimitează lobii pulmonari
Nu are legături cu stroma plămânului
Contribuie la producerea lichidului pleural
La nivelul rădăcinii pulmonare trece în foița parietală
Pleura parietală:
Aderă la formațiunile subiacente de pe torace
Sub ea se află fascia endotoracică
Nu este vizibilă radiografic
Realizează recesuri pleurale
Are parte costală, diafragmală și mediastinală
Pleura mediastinală:
Reprezintă o porțiune a pleurei parietale
Este situată în plan sagital
Nu are raporturi cu mediastinul
La nivelul rădăcinii pulmonare trece în pleura viscerală
Aderă la pericard
Domul pleural:
Acoperă vârful plămânului
Este susmontat de ligamentele costopleural şi vertebropleural şi mușchiul scalen minim
Din faţă se află la 3 - 4 cm mai sus de coasta I
Realizează raport cu artera subclavie
Poate fi palpat pe viu
Recesurile pleurale:
Reprezintă spaţii suplimentare ale cavității pleurale
Există la nivelul trecerii a unei portiuni de pleură parietală în alta
La formarea lor participă pleura viscerală
Mai adânc e cel costodiafragmatic
Există recesurile costodiafragmatic, frenicomediastinal și costomediastinal
In mediastinul superior se află:
Venele brahiocefalice
Vena cavă superioară
Arcul aortic cu ramurile lui
Nervii vagi
Vena cavă inferioară
In mediastinul anterior (PNA) se află:
Ramuri din artera toracică internă
Ligamentele pericardului
Aorta descendentă
Ganglionii limfatici parasternali
Nervii frenici
In mediastinul posterior (PNA) se află:
Venele azigos şi hemiazigos
Lanțul simpatic
Inima şi pericardul
Canalul limfatic toracic
Mediastinul mediu (PNA) include:
Esofagul
Inima cu pericardul
Bronhiile principale
Arterele şi venele pulmonare
Aorta ascendentă
Mediastinul anterior (BNA) include:
Timusul
Ductul limfatic toracic
Componentele pediculului pulmonar
Mediastinul posterior (BNA) include:
Aorta toracică
Cu privire la mediastin:
Reprezintă o cavitate care apare la extirparea tuturor organelor situate între plămâni
Este spaţiul cuprins între segmentul toracic al coloanei vertebrale, stern, diafragmă şi pleurele mediastinale
Reprezintă complexitatea tuturor formaţiunilor anatomice dintre sacii pleurali
După PNA este divizat în cinci compartimente convenţionale
Pe viu poate fi explorat prin mediastinoscopie
Cu privire la compartimentarea mediastinului:
Mediastinul superior este separat de mediastinul inferior prin planul orizontal, trasat prin unghiul lui Louis şi marginea superioară a corpului vertebrei toracice IV
Mediastinul anterior conţine tot ce se află între faţa posterioară a sternului şi faţa anterioară a pericardului
Mediastinul mediu se află între planul prepericardic şi faţa posterioară a pericardului
Mediastinul posterior cuprinde tot ce se află între pericard şi coloana vertebrală
Mediastinul anterior, mediu şi posterior sunt compartimente ale mediastinului inferior
Inima se dezvoltă din:
Ectoderm
Tubul intestinal primitiv
Endoderm
Somite
Mezoderm
Cu privire la muşchii papilari:
Reprezintă formaţiuni rudimentare
Contribuie la închiderea valvelor atrioventriculare
Deschid valvele atrioventriculare în timpul diastolei
Menţin coardele tendinoase mereu încordate
Sunt localizați în atrii
In stare normală apexul inimii se proiectează:
La nivelul coastei V pe linia medioclaviculară
La nivelul apofizei xifoide a sternului
În spațiul intercostal III cu 1,5 cm medial de linia medioclaviculară stângă
În spațiul intercostal V pe linia medioclaviculară stângă, cu 1,5 cm spre interior (medial)
În spațiul intercostal II pe linia medioclaviculară stângă
Zgomotul provocat de valva mitrală se aude mai deslușit:
În spațiul intercostal II din stânga, lângă stern
În spațiul intercostal V din stânga, lângă stern
În spațiul intercostal V din dreapta, lângă stern
În spațiul intercostal II din stânga,pe linia medioclaviculară
In dezvoltarea inimii pot fi evidențiate 3 etape principale:
Definitivarea atriilor
Formarea tubului arterial, deplasarea caudală şi rotația
Definitivarea septelor
Formarea cavităților
Definitivarea valvelor
Forma inimii depinde de:
Presiunea abdominală
Vârstă
Poziția inimii
Gen
Tip constituțional
Cu privire la structura peretelui cardiac:
Cel mai gros strat al peretelui cardiac este miocardul
Miocardul atriilor e situat în trei straturi, al ventriculilor în două
Endocardul reprezintă stratul intern
Pericardul acoperă cordul din exterior
Cuspidele constituie duplicaturi ale epicardului
Valva atrioventriculară dreaptă:
Are trei cuspide - anterioară, posterioară și septală
E dotată cu trei mușchi papilari
E ataşată orificiului atrioventricular drept
Cuspidele sunt formate în cea mai mare parte din duplicatura epicardului
Are două cuspide – anterioară şi posterioară
Valva mitrală:
E dotată cu două valvule (cupside) - anterioară şi posterioară
Fiecare cuspidă a ei e legată cu ambii mușchi papilari - anterior și posterior
Se proiectează în spațiul intercostal III din stânga, în imediata apropiere de stern
Focarul de auscultație se află în spațiul intercostal V din stânga la 8-9 cm lateral de linia mediosternală
Pe faţa septului interatrial, orientată în cavitatea atriului drept pot fi observate elementele:
Fosa ovală
Limbul fosei ovale (Vieussens)
Tuberculul intervenos (Lower)
Foseta preseptală
Zona deprimată corespunzând fosei ovale
Cu privire la proiecția inimii:
În condiții de normă şocul apexian poate fi palpat în spațiul intercostal V la o distanţă de 9 cm spre stânga de linia mediosternală
Linia limitrofă superioară trece la nivelul marginii inferioare a cartilajelor costale III
Linia limitrofă dreaptă se întinde intre cartilajele costale III si V cu 1-2 cm lateral de marginea dreaptă a sternului
Apexul se află la 1-2 cm medial de linia medioclaviculară stângă în spațiul intercostal VI
Linia limitrofă inferioară coincide cu dreapta trasată prin spaţiile intercostale V din ambele părți
Complexul morfofunctional al inimii care reglează circulația sângelui intr-o singura direcție este constituit din:
Aortă
Valve
Coarde tendinoase
Mușchi papilari
Inele fibroase
Formele inimii sunt:
Rombică
Ovală
Sferoidă
Cor pendulum (picătură)
Conică
Cu privire la pericardul seros:
Constă din doua foiţe - parietală şi viscerală
Foiţa lui viscerală constituie epicardul
Produce lichidul pericardic
E fixat de stern prin ligg. sternopericardiaca
Foiţa lui viscerală constituie endocardul
Cu privire la cavitatea pericardului:
E delimitată de foiţele parietală şi viscerală a pericardului seros
Reprezintă un spațiu capilar
Conține o cantitate mică de lichid seros
I se disting sinusurile transvers, oblic şi interauricular
Comunică cu cavitatea pleurei prin spaţiile perivasculare
