a. procesele anabolice sunt generatoare de căldură

b. energia obținută în anabolism este utilizată în catabolism

c. catabolismul necesită energie

d. anabolismul este sinteza macromoleculelor din micromolecule

e. anabolismul este însoțit de eliberarea de energie

a. este localizat preponderent în mitocondrii și lizozomi

b. este sinteza substantelor complexe din simple

c. nu se supune reglării

d. nu necesită energie

e. nu necesită enzime

a. se reglează diferit

b. ca regulă sunt localizate în același compartiment a celulei

c. au aceeași direcție

d. sunt reglate prin același mecanism

e. sunt identice

a. toate căile metabolice sunt reglate prin modificări covalente

e. pot fi liniare , ciclice , ramificate

d. constau numai din reacții reversibile

b. constau numai din reacții ireversibile

c. toate reacțiile unei căi metabolice sunt catalizate de o enzimă

a. piruvatul

e. creatin fosfatul

d. glucozo- 6 – fosfatul

c. GMP

b. AMP

a. creatina

b. AMP

GMP

c. glucozo- 6 – fosfatul

e. fosfoenolpiruvatul

a. 1,3-difosfogliceratul

b. glucozo-6– fosfatul

c. fructozo-6-P

e. acetyl-CoA

d. GMP

b. ATP

e. glicerol - 3 – fosfat

a. CTP

c. creatinfosfat

d. GTP

a. în cazul în care ΔG < 0 - reacția este endergonică

b. este energia care poate fi utilizată pentru a efectua un lucru la temperatură și presiune constantă

c. în cazul în care ΔG = 0 - produsele de reacție au energie liberă mai mare decât substraturile inițiale

d. în cazul în care ΔG > 0 - reacția este exergonică

e. condiții standard sunt : t = 36.6 ° C , concentrația de substraturi - 1 mol , pH 7,0 , presiunea 760

e. repulsia electrostatica

d. gradul mare de stabilitate a ATP-lui

c. scindarea legăturii glicozidice

b. prezența ionilor Mn2 +

a. prezența apei

a. hormonii nu participă la reglarea proceselor metabolice

b. procesele metabolice sunt reglate de enzime care catalizează reacțiile comune pentru anabolism
și catabolism

c. procesele metabolice sunt reglate la nivelul reacțiilor ireversibile

d. inhibitorii proceselor catabolice inhibă și procesele anabolice

e. procesele metabolice sunt reglate la nivelul reacțiilor reversibile

a. sarcina energetică înaltă stimulează procesele catabolice

b. sarcina energetică = [ ATP ] +1/2 [ ADP ] ) / ( [ ADP ] x [ P ]

c. în celula normală sarcina energetica este 500-900

d. sarcina energetică joasă stimulează procesele anabolice

e. potențialul de fosforilare = [ ATP ] / ( [ ADP ] x [ P ]

a. este influențată de aportul de apă

b. nu depinde de raportul NADPH / NADP +

c. depinde de conținutul UTP

d. nu este influențată de modulatori alosteric

e. depinde de raportul NADH / NAD +

18

36

3

15

6

30

15

3

6

2

a. decurge cu utilizare de ATP

b. furnizează intermediari pentru catabolism

c. funcționează în condiții anaerobe

d. constă în oxidarea acetil-CoA până la 2 molecule de oxaloacetat

e. este calea finală comună a oxidării compușilor organici

a. O2 este direct implicat în reacțiile ciclului Krebs

b. furnizează intermediari pentru catabolism

c. funcționează în condiții aerobe

d. funcționează în condiții anaerobe

e. acetil - CoA în ciclul Krebs este oxidată în 12 molecule de CO2

d. are rol amfibolic

c. O2 este direct implicat în ciclul Krebs

b. funcționează în condiții anaerobe

a. acetil - CoA în ciclul Krebs este oxidată în 12 molecule de CO2

e. toate enzimele ciclului Crebs sunt reglatoare

a. constă în oxidarea oxaloacetatului pâna la 2 molecule de CO2

b. este localizat în citosol

d. produce echivalenți reducatori pentru lanțul respirator

c. are loc în condiții anaerobe

e. toate enzimele ciclului Krebs sunt supuse reglării

b. este o enzimă alosterică

a. este o enzimă din clasa ligazelor

c. catalizează biosinteza oxaloacetatului

d. este activată de citrat , succinil - CoA , ATP

e. este inhibată de AMP

e. este un proces ireversibil

d. reprezintă reacțiile de dezaminare oxidativă a piruvatului

c. este localizat în citoplasmă

a. are loc sub acțiunea a cinci enzime și cinci coenzime

b. produsul final este acil-CoA

a. este o reacție reversibilă

c. este prima reacție a ciclului Krebs

b. este o reacție de oxido - reducere

d. este catalizată de citrat liază

e. necesită ATP ca energie

a. este catalizată de complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenazic

b. are loc în citosol

c. este o reacție de reducere

d. succinil-CoA este un activator al reacției

e. nu se supune reglării

b. cis - aconitatul este un intermediar al reacției

a. este catalizată de enzima isocitrat izomeraza

c. este o reacție de oxidare anaerobă a glucozei

d. izomerizarea se realizează prin dehidrogenare și hidrogenare

e. enzima care catalizează această reacție aparține clasei izomerazelor

a. este o reacție reglatoare a glicolizei

b. este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat carboxikinaza

c. este o reacție din ciclul Krebs

d. este o reacție a glicolizei

e. este catalizată de enzima piruvat kinaza

a. este catalizată de enzima fumaraza

b. este o reacție de hidroliză

c. este catalizată de enzima malat sintetaza

d. este catalizată de enzima malat sintaza

e. malatul este un inhibitor al reacției

a. izocitrat dehidrogenaza mitocondrială poate folosi ca coenzimă NADP +

b. este o reacție de oxido - reducere

c. izocitrat dehidrogenaza mitocondrială este activată de ATP și inhibată de NAD+

d. este catalizată de izoenzima izocitrat oxidaza

e. izocitrat dehidrogenaza citoplasmatică utilizează ca coenzima numai NAD +

a. gruparea prostetică a enzimei este acidul lipoic

b. este o reacție anaplerotică

c. este catalizată de fosfoenolpiruvat carboxikinază

d. enzima acesteia este o liază

e. este o reacție a glicolizei

d. malonatul este un inhibitor competitiv al enzimei

e. enzima ce o catalizează este o enzimă alosterică

c. este catalizată de enzima succinat – CoQ reductaza

b. este situată în citosol

a. enzima este inhibată de AMP

a. GTP, ATP sunt inhibitori ai complexului PDHc

b. sarcina energetică mică inhibă complexul PDHc

c. toate enzimele complexului PDHc sunt reglate numai prin fosforilare - defosforilare

d. sarcina energetică mare activează enzimele complexului PDHc

e. toate enzimele complexului PDHc sunt reglate numai de sarcina energetică

a. viteza ciclului Krebs este diminuată de concentrația mare a ATP-lui

b. ADP inhibă izocitrat dehidrogenaza

c. sarcina energetică mică inhibă ciclul Krebs

d. complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenazic este inhibat de AMP

e. NAD+
inhibă izocitrat dehidrogenaza și complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenazic

d. decarboxilarea oxidativa a CH3COCH2COOH

e. formarea FADH2 pentru lanțul respirator

c. formarea NADPH pentru sinteza reductivă

b. dehidrogenarea și decarboxilarea CH3COCOOH

a. decarboxilarea oxidativă a CH3COOH

a. malat dehidrogenaza

b. fumaraza

c. citrat sintaza

d. aconitaza

e. succinat dehidrogenaza

a. fosfoenolpiruvat + CO2 → oxaloacetat + GTP

b. piruvat + CO2 + ADP + Pi → oxaloacetat + ATP

c. glutamat + H2O + NAD+ ↔ α-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3

d. aspartat + α-cetoglutarat ↔ oxaloacetat + glutamat

e. acetil-CoA + oxaloacetat → citrat + H2O + HSCoA

a. piruvat + NAD+ + HS-CoA → acil-CoA + CO2 + NADH+H+

b. piruvat + FAD + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 + FADH2

c. piruvat + E1-TPP + HS-CoA → acetil-CoA + E1-TPP + CO2

d. piruvat + NAD+ + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 + NADH+H+

e. piruvat + biotin + HS-CoA → acetil-CoA + biotin-CO2

b. B6 (piridoxina)

a. B1 (tiamina)

c. biotina

d. acidul folic

e. B12 (cobalamina)

a. acidul linolenic

b. acidul folic

c. acidul pantotenic

d. acidul ascorbic

e. acidul arahidonic

a. B6

b. biotina

c. tiamina

d. B12

e. acidul folic

a. acidul linolic

e. acidul lipoic

c. acidul linolenic

d. acidul ascorbic

b. acidul folic

e. LR este alcătuit din enzime și sisteme de oxido-reducere

d. LR este un proces reversibil

c. LR nu necesită participarea enzimelor

b. LR este localizat în ribozomi

a. LR este localizat în matrixul mitocondriilor

a. enzimele implicate sunt dehidrogenaze NADP + dependente

b. începe cu hidratarea substraturilor

c. începe cu dehidrogenarea substraturilor

d. are loc prin transfer de hidrogen direct la O2 pentru a forma apă

e. enzimele implicate sunt oxidaze FMN dependente

a. enzimele implicate în OB sunt oxidazele FMN dependente

b. OB începe cu hidratarea substraturilor

c. transferul de hidrogen de la NADH sau FADH2 la O2 are loc prin lanțul respirator

d. OB începe cu deshidratarea substraturilor

e. enzimele implicate în OB sunt dehidrogenazele NADP + dependente

a. enzimele implicate în OB sunt dehidrogenazele NAD + și FAD -dependente

b. OB începe cu deshidratarea substraturilor

c. are loc prin transfer de hidrogen direct la O2 pentru a forma apă

d. OB reprezintă doar reacțiile de reducere care au loc în organismele vii

e. enzimele implicate în OB sunt oxidazele FAD- și FMN - dependente

a. enzimele implicate sunt dehidrogenazele FAD dependente

b. enzimele implicate sunt dehidrogenaze NADP + dependente

c. începe cu deshidratarea substraturilor

d. decurge prin transfer de hidrogen direct la O2 pentru a forma apă

e. reprezintă toate reacțiile de reducere care au loc în organismele vii

a. H2O2

b. CO2, 3ATP

c. 2 ATP ca rezultat al activității complexului II

d. 2 ATP ca rezultat al activității complexului I

e. 3 ATP ca rezultat al activității complexului II

b. H2O

a. 2 ATP ca rezultat al activității complexului I

c. H2O2, 3ATP

d. 3 ATP ca rezultat al activității complexului II

e. H2O, CO2, 3ATP

b. sinteza AMP-lui

a. sinteza ADN-ului

c. sinteza proteinei

d. sinteza ATP-lui

e. sinteza glucozei

a. un citocrom - transferă un H+ și un ē

e. FMNH2/FMN - transferă 2 H+ și 2 ē

d. un citocrom - transferă 2 ē

c. CoQH2/CoQ - transferă 1 H+ și 2 ē

b. NADH/NAD+
- transferă 2 H+ și 1 ē

a. toate sistemele de oxido - reducere ale lanțului transferă numai ē

b. unele sisteme de oxido - reducere transferă H+ și ē, altele numai ē

c. toate sistemele de oxido - reducere ale lanțului transferă numai H+

d. toate sistemele de oxido - reducere ale lanțului transferă H+ și ē

e. unele sisteme de oxido - reducere transferă H+ și ē, altele numai H+

a. este o metaloproteină

b. catalizează reacții de hidroxilare a diferitor substraturi

c. este o componentă a lanțului de transport de electroni mitocondrial

d. conține ioni de cupru

e. ca reducători folosește FADH2 și FMNH2

b. se leagă 2H + și 2ē la nicotinamidă

d. acceptor de H + și ē în NAD + este adenina

c. acceptor de H + și ē în NAD + este riboza

e. un H + din substrat este transferat la nicotinamida, al doilea H +
la adenină

. un H + din substrat este transferat la nicotinamidă, al doilea H +
trece în soluție

a. sunt metaloproteine care transferă H+ și ē la FAD

b. sunt hemoproteine ce transferă doar electroni în lanțul respirator

c. sunt metaloproteine funcționarea cărora necesită menținerea fierului în Fe2 +

d. sunt hemoproteine care transferă 1H+ și 2 ē în lanțul respirator

e. sunt hemoproteine care transferă H+ și ē la NAD+

a. este derivatul vitaminei PP

b. este derivatul vitaminei B6

c. este derivatul vitaminei B1

d. este derivatul vitaminei C

e. este derivatul vitaminei B2

c. un H+ din substrat este transferat la riboflavină, al doilea H+ trece în soluție

d. acceptă 2H+ și 2ē

e. acceptă 1H+ și 2 ē

b. acceptă doar electroni

a. acceptă 2H+ și 1 ē

d. componenta riboflavinică acceptă 2H+ și 2ē

c. componenta adeninică acceptă 1H+ și 1 ē

b. componenta adeninică acceptă 2H+ și 2 ē

a. componenta riboflavinică acceptă doar electroni

e. componenta riboflavinică acceptă un H+
/ē, al doilea H+
/ē trece în soluție

a. inelul izoaloxazinic acceptă doar electroni

b. inelul izoaloxazinic acceptă un H+
/ē, al doilea H+
/ē cel adeninic

c. inelul adeninic acceptă 1H+ și 1 ē

d. inelul adeninic acceptă 2H+ și 2 ē

e. inelul izoaloxazinic acceptă 2H+ și 2ē

a. un H + din substrat este transferat la nicotinamida, al doilea H +

b. acceptor de 1 H + și 2 ē în NAD + este nicotinamida

c. acceptor de H + și ē în NAD + este riboza

d. acceptor de H + și ē în NAD + este adenina

e. se leagă 2H + și 2ē la nicotinamidă

. este derivatul vitaminei B6

. este derivatul vitaminei B2

. este derivatul vitaminei C

. este derivatul vitaminei B1

. este derivatul vitaminei PP

a. izocitrat DH

b. succinat DH

c. malat DH

d. glyceraldehyd-3-phosphat DH

e. glutamat DH

a. succinat DH

b. glutamat DH

c. dehidrolipoil DH

d. glicerol-3-fosfat DH

e. acil-CoA DH

a. dihidrolipoil DH

b. glcerol-3-fosfat DH

c. malat DH

d. acil-CoA DH

e. succinat DH

a. acil-CoA DH

d. izocitrat DH

c. dihidrolipoil DH

b. succinat DH

e. glicerol-3-fosfat DH

FADH2

FAD

FMN

CoQ

NADP+

a. CoQ

b. FAD

d. NADH+

c. NAD+

e. NADP+

c. hemul cit b

b. FMN

a. NAD+

d. FAD

e. Cu2+

a. NAD+

b. citocromul c1

d. FAD

c. FMN

e. citocromul a3

a. cyt b, cyt c1

b. cyt b, cyt a-a3

c. cyt b, cyt c1, cyt a3

d. cyt b, cyt a

e. cyt c1, cyt a

a. oxidarea NADH, NADPH și FADH2 și reducerea cyt c

b. oxidarea NADH și reducerea cyt c

c. oxidarea FADH2 și reducerea cyt c

d. oxidarea FADH2 și reducerea CoQ

e. oxidarea NADH și reducerea CoQ

a. oxidarea FADH2 și reducerea CoQ

b. oxidarea NADH și reducerea cyt c

c. oxidarea FADH2 și reducerea cyt c

d. oxidarea NADH, NADPH și FADH2 și reducerea cyt c

e. oxidarea NADH și reducerea CoQ

a. oxidarea FADH2 și reducerea CoQ

b. oxidarea CoQH2 și reducerea cyt c

c. oxidarea CoQH2 și reducerea cyt c1

d. oxidarea NADH, FADH2 și a CoQH2 și reducerea cyt c

e. oxidarea NADH și reducerea CoQ

a. proteinele Fe-S, cyt b, cyt c

e. proteinele Fe-S, cyt b, cyt c1

d. proteinele Fe-S, cyt c1, cyt c

c. proteinele Fe-S, cyt b, cyt c1, FMN

b. proteinele Fe-S, cyt b, cyt c1, cyt c

a. oxidarea cyt c și reducerea oxigenului

b. oxidarea cyt c1, reducerea oxigenului și sinteza ATP

c. oxidarea CoQH2 și reducerea oxigenului

d. oxidarea cyt c1 și sinteza ATP

e. oxidarea cyt b și reducerea oxigenului

a. NADH+H+ + FMN → NAD+ + FMNH2

b. NADH+H+ + Fe-S proteine (Fe3+) → NAD+ + Fe-S proteine (Fe3+)+ 2H +

c. NADH+H+ + CoQ → NAD+ + CoQH2

d. NAD+ + 2H+
(2 ē) → NADH + H+

e. NADPH+H+ + FMN → NADP+ + FMNH2

a. NAD+ + 2H+
(2 ē) → NADH + H+

b. FMNH2+CoQ → FMN + CoQH2

c. NADH+H+ + CoQ → NAD+ + CoQH2

d. FMN+CoQH2 → FMNH2 + CoQ

e. NADPH+H+ + FMN → NADP+ + FMNH2

a. FMNH2+CoQ → FMN + CoQ H2

d. FADH2+CoQ → FAD + CoQH2

e. NADPH+H+ + CoQ → NADP+ + CoQH2

b. NADH+H+ + CoQ → NAD+ +CoQH2

c. CoQH2+ FMN → CoQ+ FMNH2

a. CoQH2+ FMN → CoQ+ FMNH2

b. CoQH2+ 2cyt. b(Fe2+) → CoQ+ 2cyt. b (Fe3+)

c. CoQH2+ 2cyt. c1(Fe3+) → CoQ+ 2 cyt. c1(Fe2+)

d. CoQH2+ 2cyt. b(Fe3+) → CoQ+2 cyt. b (Fe2+)

e. FMNH2+CoQ → FMN + CoQ H2

a. 2cyt. b (Fe3+) + cyt. c1(Fe2+) → 2 cyt. b (Fe2+) + cyt. c1(Fe3+)

b. CoQH2+ 2cyt. c1(Fe3+) → CoQ+ 2cyt. c1(Fe2+)

c. cyt. b (Fe2+) + cyt. c(Fe3+) → cyt. b(Fe3+) + cyt. c(Fe2+)

d. 2cyt. b (Fe2+) + 2cyt. c1(Fe3+) → 2cyt. b(Fe3+) + 2cyt. c1(Fe2+)

e. 2cyt. c (Fe2+) + 2cyt. c1(Fe3+) →2 cyt. c (Fe3+) + 2 cyt. c1(Fe2+)

a. CoQH2+ cyt. c(Fe3+) → CoQ+ cyt. c(Fe2+)

e. 2cyt. c1 (Fe2+) + 2cyt. c (Fe3+) → 2cyt. c1 (Fe3+) + 2cyt. c (Fe2+)

d. 2cyt. c (Fe2+) + 2cyt. b (Fe3+) → 2cyt. c(Fe3+) + 2yt. b (Fe2+)

c. cyt. c1 (Fe3+) + cyt. c (Fe2+) → cyt. c1 (Fe2+) + cyt. c (Fe3+)

b. 2cyt. b (Fe2+) + 2cyt. c(Fe3+) → 2cyt. b (Fe3+) +2 cyt. c(Fe2+)

a. 2cyt. c (Fe2+) + 2cyt. a3 (Fe3+) →2 cyt. c(Fe3+) + 2cyt. a3 (Fe2+)

b. 2cyt. c(Fe3+) + 2cyt. a (Fe2+)→ 2cyt. c(Fe2+) + 2cyt. a (Fe3+)

c. 2cyt. c (Fe2+) + Cu+ → 2cyt. c(Fe3+) + Cu2+

d. 2 cyt. a (Fe2+) + ½O2→ 2 cyt. a (Fe3+) + O2–

e. 2cyt. c(Fe2+) + 2cyt. a (Fe3+) → 2cyt. c (Fe3+) + 2cyt. a (Fe2+)

a. 2cyt. a3 (Fe2+) + 2cyt. a (Fe3+) → 2cyt. a3 (Fe3+) + 2cyt. a (Fe2+)

b. 2 cyt. a (Fe2+) + ½O2→ 2 cyt. a (Fe3+) + O2–

c. 2cyt. c(Fe3+) + 2cyt. a (Fe2+)→2cyt. c(Fe2+) + 2cyt. a (Fe3+)

d. cyt. a3 (Fe2+) + ½O2 → cyt. c(Fe3+) + H2O

e. 2cyt. c(Fe2+) + 2cyt. a (Fe3+) → 2cyt. c (Fe3+) + 2cyt. a (Fe2+)

a. cyt. c(Fe2+) + cyt. a3 (Fe3+) → cyt. c (Fe3+) + cyt. a3 (Fe2+)

b. cyt. a3 (Fe2+) + ½O2 → cyt. c(Fe3+) + H2O

c. cyt. c(Fe3+) + cyt. a (Fe2+)→ cyt. c(Fe2+) + cyt. a (Fe3+)

d. cyt. a3 (Fe2+) + cyt. a (Fe3+) → cyt. a3 (Fe3+) + cyt. a (Fe2+)

e. 2 Cu+ + ½O2→ 2 Cu2+ + O2–

a. NAD+ → FAD → CoQ

b. NADH→ FMN → Fe-S proteine → CoQ

c. NADH→ Fe-S proteine → FMN → CoQ

d. NAD+ → FMN → Fe-S proteins → CoQ

e. NADH→ FMN → CoQ

a. F1 este un canal de protoni

b. F0 este situată în matricea mitocondrială

c. este formată din 3 componente F0 , F1 și F2

d. F0 este localizată în membrana internă mitocondrială

e. F1 este situată în spațiul intermembranar

a. este format din 3 componente Fo , F1 și F2

c. F1 este situat în matricea mitocondrială

b. F1 este canalul de protoni

d. Fo este situat în matricea mitocondrială

e. este localizată în membrana mitocondrială exterioară

a. este sinteza ATP din ADP și Pi cuplată cu scindarea unui substrat supermacroergic

b. mecanismul se explică prin teoria chemiosmotică a lui P. Mitchell

c. ΔG0' = - 7,3 kcal sunt necesare pentru sinteza 1 molecule de ATP din ADP și Pi

d. fluxul de protoni este forța motrice ce determină sinteza de ATP

e. este sinteza ATP din ADP și Pi cuplat cu lanțul respirator

a. este stocat în țesutul adipos

b. este format din: amiloză și amilopectină

c. este stocat în ficat

d. este stocat în intestin

e. glicogenul din organism poate furniza energie pentru 15-20 zile

a. ficatul folosește glicogenul pentru a menține nivelul sanguin al glucozei

b. glicogenul din organism poate furniza energie pentru 15-20 zile

c. este stocat în țesutul adipos

d. este stocat în sânge

e. este stocat în intestine

a. este sinteza ATP din ADP și Pi cuplată cu lanțul de transport de electroni

c. ΔE0' ≤ 0,16 V sunt necesari pentru sinteza 1 molecule de ATP din ADP și Pi

b. este sinteza ATP din ADP și Pi cuplată cu scindarea unui substrat supermacroergic

d. ΔG0' = 14,6 kcal sunt necesare pentru sinteza 1 molecule de ATP din ADP și Pi

e. este sinteza ATP din AMP și PPi cuplată cu lanțul de transport de electroni

a. sinteza ATP nu depinde de gradientul de protoni

b. H+
revin în matricea mitocondrială prin factorul F1 al ATP sintazei

c. H+
trec liber prin membrana internă mitocondrială

d. reacțiile de oxido - reducere în cadrul lanțului respirator sunt însoțite de transportul ē din matricea
mitocondrială în spațiul intermembranar

e. H+
revin în matricea mitocondrială prin factorul Fo al ATP - sintazei

a. ATP este generat prin utilizarea energiei stocate sub formă de gradient transmembranar de
protoni

b. ATP este generat datorită permeabilității înalte a membranei interne mitocondriale pentru protoni

c. ATP este generat prin utilizarea energiei produse în timpul transportului de ē prin intermediul
lanțului respirator și depozitată într -un compus intermediar supermacroergic

d. ATP este generat prin utilizarea energiei stocate sub formă de gradient transmembranar de protoni
și electroni

e. ATP este generat de complexul II care actioneaza ca pompă de protoni cu formarea gradientului
transmembranar

a. raportul dintre numărul de fosfați și AMP încorporați ca ATP și numărul de atomi de O2 consumată
în timpul fosforilării oxidative

b. raportul dintre numărul de molecule de ADP încorporate ca ATP per molecula de O2 consumată în
timpul fosforilării oxidative

c. raportul dintre numărul de fosfați încorporați ca ATP și numărul de atomi de O2 utilizați în lanțul
respirator

d. numărul de ADP încorporate ca ATP per atom de O2 consumat în timpul fosforilării oxidative

e. raportul dintre numărul de molecule AMP încorporați ca ATP și numărul de atomi de O2 consumat
în timpul fosforilării oxidative

a. sunt substanțe liposolubile care măresc permeabilitatea membranei interne mitocondriale pentru
H+

b. sunt compuși hidrofili care opresc gradientul de protoni între matricea mitocondrială și membrana
internă

c. cresc activitatea ATP - sintazei

d. inhibă complexele lanțului respirator

e. cresc permeabilitatea membranei interne mitocondriale pentru electron

a. dizaharidazele nu posedă specificitate de substrat

b. celuloza este scindată de amilaza pancreatică

c. alfa-amilaza pancreatică scindează legăturile α-1,4-glicozidice din polizaharide

d. α-amilaza salivară, descompune amidonul până la zaharoză

a. zaharoza este carbohidratul principal din sânge

b. la hidroliza lactozei se primesc două molecule de alfa-galactoză

c. ambele hexoze din lactoza sunt sub formă de furanoză

d. lactoza se găsește în laptele mamiferelor

e. zaharoza este compusă din două molecule de alfa-glucoză

a. înlătură gradientul de protoni dintre spațiul intermembranar și matricea mitocondrială

b. inhibă complexele lanțului respirator

c. cresc activitatea ATP - sintazei

d. cresc permeabilitatea membranei interne mitocondriale pentru electroni

e. sunt compuși hidrofili care opresc gradientul de protoni între matricea mitocondrială și membrana
internă

d. este un mecanism de adaptare la frig

e. este un proces fiziologic la persoanele în vârstă

c. predomină în țesutul adipos alb

b. este prezent în hipotiroidie

a. se caracterizează prin sinteza crescută de ATP

a. este un mecanism de adaptare la cald

b. este un proces fiziologic la persoanele în vârstă

c. se caracterizează prin creșterea producerii de căldură

d. este specific pentru țesutul adipos alb

e. este prezent în hipotiroidie

a. complexul I este inhibat de cianură , CO

b. transferul de electroni prin intermediul lanțului respirator este inhibat de acizi grași

c. citocromoxidaza este inhibată de rotenonă

d. complexul III este inhibat de antimicina A

e. inhibarea lanțului respirator nu influențează sinteza ATP

d. 2,4-dinitrofenolul

c. aminoacizii

b. oligomicina

a. CO

e. rotenone

e. rotenone

c. antimicina A

b. termogeninele

d. CO

a. oligomicina

a. reacția generală a procesului este : AH + BH2 + O2 → AOH + B + H2O

b. este utilizat pentru inactivarea xenobioticelor

c. este utilizat pentru biosinteza hormonilor steroizi

d. lanțul de oxidare microzomală conține NADPH , citocromul P450 , flavoproteine

e. reacția generală a procesului este : AH2 + O2 → A + H2O2

a. este catalizată de dehidrataze

c. are loc în mitocondrii

d. funcția este de sinteză a ATP

e. este utilizată pentru inactivarea xenobioticelor

b. funcția este hidratarea compușilor chimici

a. funcția este sinteza ATP

b. funcția este hidroxilarea compușilor chimici

c. are loc în ribozomi

d. are loc în mitocondrii

e. este catalizată de dehidrataze

a. este un monomer de celuloză

b. poate fi obținută sub acțiunea amilazei pancreatice din glicogen

c. este formată din 2 molecule de β-glucoză

e. este un polizaharid

d. este un monozaharid reductiv

a. celuloza este un polizaharid din plante

b. glicogenul constă din beta-glucoză

c. maltoza este unitatea structurală a celulozei

d. principala legătură din celuloză este α- 1,6-glicozidică

e. amidonul constă din alfa-fructoză

a. glicogen fosforilaza

b. glicogen sintaza

c. enzima de ramificare

d. glucokinaza

e. glucozo-1-fosfat uridililtransferaza

b. este reglată prin proteoliză parțială

c. este activată de glucagon

a. scindează atât legăturile α-1,4- cât și 1,6-α-glicozidice din glicogen

d. este enzima de reglatoare a glicogenogenezei

e. este activă în formă defosforilată

a. necesită prezența glicogeninei, o proteina care inițiază sinteza glicogenului

b. scindează atât legăturile alfa-1,4-cât și 1,6-alfa-glicozidice dîn glicogen

c. este reglată prin proteoliza parțială

d. este activă în formă fosforilată

e. este o enzimă de reglare a glicogenolizei

b. glucoză + ATP → glucozo-1-fosfat + ADP

a. glucozo-6-fosfat + UTP → UDP-glucoză + PPi

c. glucoză -1- fosfat + UTP → UDP-glucoză + PPi

d. glucoză -1- fosfat → glucozo-6-fosfat

e. glucoză + H2PO3 → glucozo-6-fosfat

a. glucoză -1- fosfat → glucozo-6-fosfat

b. glucoză -6 fosfat + UDP → UDP-glucoză + Pi

c. glucoză + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP

d. glucoză + ATP → glucozo-1-fosfat + ADP

e. glucozo-6-fosfat + UTP → UDP-glucoză + PPi

a. glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,4-glicozidice

b. glicogen fosforilaza este activată de insulină

c. (glicogen) n glucoze + H3PO4 → (glicogen) n-1 glucoze + glucozo-6- fosfat

d. glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,6-glicozidice

e. (glicogen) n glucoze + H2O →(glicogen) n-1 glucoze + glucoză

a. (glicogen) n glucoze + H2O → (glicogen) n-1 glucoze + glucoză

b. glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,6-glicozidice

c. (glicogen) n glucoze + H3PO4 → (glicogen) n-1 glucoze + glucozo-1-fosfat

d. glicogen fosforilaza este activată de insulină

e. (glicogen) n glucoze + H3PO4 → (glicogen) n-1 glucoze + glucozo-6- fosfat

a. este o enzimă a glicogenolizei

b. este activată la concentrații mari de glucoză

c. este o transferază

d. este o enzimă din calea pentozofosfat

e. este activată de insulină

a. 38 ATP

b. 12 ATP

c. 4 ATP

d. 36 ATP

e. 2 ATP

a. 38 ATP

b. 12 ATP

24

2

36

15

36

18

20

12

2

16

20

17

12

3

1

12

2

20

a. include primele 5 reacții ale glicolizei și produce 2 ATP

b. include o reacție de oxido-reducere și generează 2 molecule de NADH + H +

c. include 10 reacții

d. include primele 5 reacții ale glicolizei și necesită 2 ATP

e. include 11 reacții

a. are loc numai în țesutul adipos

e. este oxidarea glucozei

d. este degradarea glicogenului

c. are loc doar în ficat și mușchii scheletici

b. are loc în matrixul mitocondriilor

a. eficiența energetică a glicolizei anaerobe este de 12 ATP

b. glicoliza anaerobă este cuplată cu lanțul respirator

c. glicoliza aerobă este cuplată cu lanțul respirator

d. produsul final al glicolizei anaerobe este glicerolul

b. AMP și fructozo-2,6-difosfat sunt modulatorii pozitivi

a. citratul și ATP sunt modulatori pozitivi

c. 1,3 difosfogliceratului, fosfoenolpiruvat sunt activatori ai enzimei

d. NADH și NADPH sunt principalii activatori ai enzimei

e. starea energetică scăzută a celulei inhibă enzima

b. piruvat carboxilaza

a. glucokinaza

c. fosfofructokinaza

d. piruvat kinaza

e. hexokinaza

a. numai prin gluconeogeneza din aminoacizi cetoformatori

b. prin glicogenoliza musculară

c. prin gluconeogeneza din lactat

d. printr-un raport crescut insulină / glucagon

e. prin gluconeogeneza din aminoacizii cetogeni

a. grupare prostetică a enzimei este tiamina pirofosfat

b. este enzima glicolizei

c. gruparea prostetică a enzimei este vit. B6

d. gruparea prostetică a enzimei este biotina

e. este o enzimă reglatoare activată de ADP

a. fructozo-1,6-difosfataza

b. fosfoglicerat kinaza

c. hexokinaza

e. glucozo-6-fosfataza

d. fosfoenolpiruvat carboxikinaza

a. reacțiile etapei non-oxidative sunt reversibile

b. conversia glucozei în pentoze are loc în etapa non-oxidativă

c. reacțiile etapei oxidative sunt reversibile

d. are loc în toate celulele, cu excepția eritrocitelor

e. conversia pentozelor în hexoze are loc în etapa oxidativă

b. sunt ireversibile

a. necesită piridoxal fosfat ca coenzimă a transcetolazelor

d. sunt amplificate atunci când nevoile de pentoze sunt mai mari decât nevoile de NADPH

e. sunt catalizate de transcetolaze și transaldolaze

c. sunt amplificate atunci când nevoile de NADPH sunt mai mari decât nevoile de pentoze

a. este implicată în producerea de energie

b. este implicat în sinteza acizilor grași

c. este implicat în oxidarea acizilor grași

d. este donatorul de hidrogen în sinteza de aminoacizi indispensabili

e. generează ATP în lanțul respirator

e. contribuie la menținerea stării de oxidare a Fe2+ din hemoglobină

d. generează ATP în lanțul respirator

c. este donatorul de H în sinteza aminoacizilor indispensabili

b. este implicat în oxidarea acizilor grași

a. este implicat în generarea speciilor de oxigen reactive în eritrocite

e. glucozo-6-fosfat

ADP

NAD

d. ribozo-5-fosfat

a. fructozo-6-fosfat

a. se caracterizează prin acumularea fructozei care inhibă glucozo-6-fosfataza

b. se manifestă clinic prin hiperglicemie

c. este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1-fosfat aldolazei

d. este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1,6-bifosfat aldolazei

e. se caracterizează prin acumularea fructozo-6-fosfatului, care inhibă glucozo-6-fosfataza

a. este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1,6-bifosfat aldolazei

b. se caracterizează ptin acumularea fructozei care inhibă glucozo-6-fosfataza

c. duce la insuficiența renală

d. se manifestă clinic prin hipoglicemie

e. este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-6-fosfat aldolazei

e. activează glucokinaza

d. inhiba glicogen sintaza

c. activează glicogen fosforilaza

b. inhibă glucozo-1,6-difosfataza

a. activează fosfoenolpiruvat carboxilaza

d. hiperinsulinism

c. activarea glicolizei

b. activarea glicogenolizei musculare

a. activarea glicogenolizei hepatice

e. scăderea gluconeogenezei

a. de un raport crescut de glucagon / insulină

b. prin glicogenogeneza hepatică

c. prin gluconeogeneză din acetat

d. prin gluconeogeneză din aminoacizii cetogenici

e. prin glicogenoliza musculară

c. insulină activează enzimele de reglare ale glicolizei

d. glucagonul activează glicoliza

e. cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale glicolizei

b. adrenalina stimulează glicoliza hepatică

a. somatotropina stimulează glicoliza

a. insulină activează gluconeogeneza

b. adrenalina inhibă gluconeogeneza

c. glucagonul activeaza enzimele reglatoare ale gluconeogenezei prin fosforilare

d. cortizolul inhibă sinteza enzimelor reglatoare a gluconeogenezei

e. cortizol stimulează gluconeogeneza prin aportul crescut de acetilCoA de la acizi grași din mușchi
din țesutul adipos

a. reacția este catalizată de lactozil sintetază

b. UDP-galactoza + glucoza→ lactoza+ UDP

c. lactozil sintaza este prezentă în toate țesuturile

d. lactozil sintetaza constă din subunitatea catalitică (glucoziltransferaza) și subunitatea de reglare

e. insulina induce sinteza de lactalbumină

b. lactozil sintaza constă din subunitatea catalitică (galactoziltransferaza) și subunitatea de reglare
(lactalbumina)

a. UDP-glucoza+ galactoza → lactoza+ UDP

c. lactozil sintetaza este prezentă în toate țesuturile

d. reacție este catalizată de lactozil sintetază

e. insulina induce sinteza de lactalbumină