1.Starea de anormalitate este:
Condiţia apariţiei bolii
Un fenomen mult mai larg decât normalitatea
Opusul stării de normalitate
Stare de dezechilibru în plan individual, social, comportamental etc
Orice formă de abatere de la normă
După Cl. Herzlich, boala pentru pacient reprezintă un tablou complex şi specific de suferinţe cuprins în următoarele grupe de manifestări:
Boala distructivă
Boala eliberatoare
Boala ca profesiune
Boala ca pedeapsă pentru greșelile făcute în viață
Boala ca eșec și pierdere iremediabilă
În funcţie de perspectiva din care este privită, boala este definită ca:
Formă particulară de existenţă a materiei vii
Abatere de la normă
Consecinţă a unor agenţi patogeni sau traumatici
Semne, simptome, disfuncţii
Regres funcțional
Numiți agenţii etiologici după funcţia lor pe care o au în tabloul clinic al bolii
factori dесlаnşatоri
factori de asociere
factori favorizanţi
factori predispozanţi/de risc
factori de menţinere
Numiți condițiile de trăire a bolii:
O serie de tulburări somatice, fizice specifice (ex. palpitaţiile la bolnavii cardiaci, etc) și nespecifice (insomnii, astenie, etc)
Consecinţe socio-profesionale
Limitarea sau pierderea rolurilor sociale
Limitarea drepturilor şi facilităților sociale
Modificări în relațiile cu cei din jur
Identificați particularităţile distincte ale bolii
Simptomele clinice
Existenţa anumitor agenţi sau factori etiologici (саuzali)
Fonul psihoemoțional al pacientului
Reacţii de răspuns аl organismului lа асţiunea agenţilor etiologici
Atitudinea pacientului față de boala sa
Enumerați stadiile în evoluţia unei boli, după E. A. Suchman
Stadiul apariţiei simptomelor, care reprezintă trecerea de la sănătate la boală
Asumarea de către persoana suferindă a rolului de bolnav
Stadiul de contact cu asistenţa medicală
Stadiul de descurajare și schimbări în dispoziția și interesele persoanei bolnave
Stadiul de dependenţă a bolnavului de medic şi de mijloacele terapeutice
Etapele procesului morbid presupune prezenţa următoarelor componente
Stările premorbide
Etapa bolii propriu-zise
Modificări la nivel de personalitate
Eventualele stări post-procesuale
Infirmităţi manifestate la nivel diferit
Mecanismele psihologice implicate în sănătate şi boală sunt descrise în următoarele dintre paradigme (teorii, abordări) psihologice de sanogeneză şi patogeneză
Abordarea dinamiс-psihanalitică
Abordarea umanist-existenţial-experienţială
Abordarea dualistă
Abordarea sistemică
Abordarea cognitiv-comportamentală
Teoriile pe care se bazează abordarea dinamic-psihanalitică sunt:
Psihicul are о structură nivelară formata din id, ego şi superego
Conţinutul refulat аl idului (de ex., pulsiunile sexuale şi agresive), tinde să se exprime plenar la nivelul supraeului)
Conştientizarea la nivelul eului а acestui conţinut refulat generează trăiri emoţionale intense
Eul, sub presiunea principiului rеаlităţii şi а supraeului, apelează la mecanisme de apărare/defensive pentru а blоса соnştientizarеа trăirilor emoţionale negative
Orice simptom apare din cauza unui conflict actual, care se reduce, de fapt, la un conflict bazal din рrimа сорilăriе
Teoriile pe care se bazează abordarea umanist-existenţial-experienţială sunt
patologia psihică blochează “forţele pozitive” care stau la baza personalităţii
asigurarea unui context psihoterapeutic bazat pe empatie, acceptarea necondiţionată a pacientului şi congruenţă
anumite proceduri terapeutice, în dependență de specificul problemei pacientului
transferul și contratransferul actorilor relației terapeutice
ascultarea activă
Paradigma cognitiv-comportamentală este fundamentată de câteva principii ca
Problemele psihice sunt răspunsuri dezadaptive învăţate
Problemele psihice susţinute de cogniţii disfuncţionale
Factorii generatori ai gândirii disfuncţionale sunt influenţele generice şi cele de mediu
Modalitatea optimă de a reduce distresul şi comportamentul dezadaptiv este modificarea cogniţiilor disfuncţionale
Cogniţiile disfuncţionale care generează psihopatologia pot fi ușor identificate şi schimbate de către psihoterapeut
D.p.v. istoric, principalele modele de explicare a bolii sunt
Modelul biologic
Modelul biopsihosocial
Modelul dinamic
Modelul psihosomatic
Modelul umanist
Modelul terapeutic cognitiv- comportamental ABCDE, presupune
A. Evenimentul activator: situaţii obiective, gânduri, emoţii, evenimente, amintiri etc
B. Convingerile persoanei care se interpun între evenimentul activator şi consecinţele comportamentale
C. Consecinţele procesării cognitive a elementului activator, şi anume: răspunsuri comportamentale, biologice şi fiziologice
D. Restructurarea cogniţilor disfuncţionale şi iraţionale
E. Asimilarea cogniţiilor induse de terapeut
Enumerați semnificaţiile distincte ale durerii:
Biologică
Psihologică
Semiologică
Funcțională
Patogenetică
Durerea este:
O senzaţie negativă pe care omul trebuie să o evite
O reacţie vegetativă şi comportamentală specifică
O percepţie cu o reacţie psihică sistematizată
d) Simptomul care îl aduce cel mai frecvent pe bolnav la medic
e) Conotație afectivă indispensabilă organismului viu
In funcție de reacțiile individuale la durere deosebim următoarele tipuri:
Tipul hipoexcitabil
Tipul hiperexcitabil
Tetanic
Patic
Ciclotimic
Pentru combaterea durerii fiziologice se poate interveni prin
Împiedicarea formării influxului nervos, în terminaţiile senzitive
Împiedicarea transmiterii influxului nervos prin fibrele senzitive
Împiedicarea analizei influxului nervos la nivelul centrilor de integrare
Împiedicarea perceperii durerii la nivelul centrilor de integrare,
Împiedicarea dispersiei influxului nervos prin fibrele senzitive
(M) Caracterele clinice ale durerii (indiferent de titlul sau cauza ei) sunt:
Topografia durerii: localizarea si iradierea
Cronologia durerii: evolutia ei pe termen scurt si lung
Cantitatea si intensitatea durerii
Tipul de reacție al bolnavului la durere
Calitatea durerii, modul in care este descrisa sau comparată
Enumerați caracterele clinice ale durerii
Fenomene fiziologice de insotire - alte manifestari ce insotesc aparitia si evolutia durerii
Fenomene psihice de însotire - comportamentul si atitudinea fata de durere
Modalități de provocare sau ușurare a durerii
Reactii somatice si psihice uzuale
Consecințe pe termen lung ori scurt
Liniștirea durerii poate fi obținută prin
Preparate antinevralgice
Administrarea substanțelor placebo
Psihoterapia
Acupunctură
Permutarea focarului de durer
Un anumit aliaj de semne clinice vor forma anumite răspunsuri (reacții) emoționale și comportamentale posibile la factorii stresogeni ca (nu cred ca asta e, dar am pus)
Depresia
Pesimismul
Lipsa încrederii în sine
Sindromul burn-out
Adicția comportamentală și de substanțe
Creşterea standardului de viaţă presupune și
Sporirea ratei de comportamente adictive
Supaalimentație
Supramedi cație
Creșerea ponderii sedentarismului
Creșterea posibilităților de manipulare cu opinia publică
Variabilele generale ale sănătăţii şi bolii în ceea ce priveşte cauzele de deces în ţările dezvoltate sunt
Factorii de ordin biologic
Factorii de mediu
Stilul de viaţă
Asistența socială
Asistenţa medicală
CS! Criza de valori în societatea contemporană
Afectează cei mai mulţi oameni din societăţile cu un profit economic scăzut
Afectează cei mai mulţi oameni din societăţile de consum
Afectează cei mai mulţi oameni din păturile de jos ale societății
Generează deprinderi de viaţă de a face faţă stresului
Sporește tendința persoanei de a-şi rezolva propriile probleme
Bolile contemporane cu aspect de patologie cronică degenerativă sunt
Maladiile metabolice
Neoplaziile maligne
Bolile sferei digestive
Bolile infecțioase
Bolile sferei respiratorii
Dimensiunile calității vieţii, care vizeaza în mod direct sănătatea şi boala, sunt
Dimensiunea fizică/somatică
Dimensiunea psihică
Dimensiunea socială și economică
Dimensiunea cultural-spirituală
Dimensiunea cognitivă
Conceptul de suport social presupune
Ajutor social și psihologic
Rezultatul de protecţie în raport cu factorii stresori
Împărtaşirea problemelor şi trăirilor cu ceilalţi
Feedbackul pozitiv în relaţiile interpersonale
Zona de confort a persoanei
Dimensiunile suportului social sunt:
Suportul emoţional
Suportul informaţional
Suportul dinamic
Suportul prin valorizare
Suportul instrumental/material
Obiectul igienei mintale este persoana umană sub aspectul său
Biologic
Psihologic
Ontogenetic
Socio-cultural
Moral şi spiritual
Drept surse de suport social pot fi
Microgrupul de prieteni
Microgrupul socioprofesional
Cariera și traseul profesional
Grupurile de apartenenţă (de ex., biserica, clubul s.a.)
Specialiştii care furnizează servicii de îngrijire a sănătăţii
În dependență de numărul de persoane implicate, psihoterapia poate fi practicată în următoarele dintre forme
Terapia de grup
Terapia de familie
Terapia de scurtă durată
Terapia individuală
Terapia suportivă
Psihanaliza:
Este considerată prima formă de psihoterapie
Încurajează verbalizarea gândurilor pacienţilor
Are drept scop reorganizarea ireversibilă a personalităţii
Presupune conştientizarea evenimentelor intrapsihice
Se bazează pe analiza asociațiilor libere, a viselor și fanteziilor clientului/pacientului
Psihoterapia cognitiv-comportamentală
Caută să identifice şi să modifice cogniţiile maladaptative, credinţele şi comportamentele disfuncţionale problematice
Postulează ideea că individul se comportă reieşind din situaţiile imediate şi din felul în care subiectul le interpretează
Se adresează unei game variate de tulburări – de la simpla nevroză şi până la tulburările de adicţie
Pune accent pe fanteziile și creativitatea clientului
Ajută clientul sa achiziţioneze abilităţi prin care sa rezolve problema prezentă ci şi eventualele probleme similare de viitor
CS! Psihoterapia suportivă este o formă de psihoterapie care
Postulează ideea că individul se comportă reieşind din experiența și principiile de viață
Caută să identifice şi să modifice cogniţiile maladaptative, credinţele şi comportamentele disfuncţionale
Se adresează bolnavilor cu vulnerabilităţi serioase fizice ori psihice
Consilierea psihologică este o:
Relaţie de colaborare între consilier şi cel consiliat
Relație duală, individuală
Intervenție suportivă creând un cadru în care clientul îşi poate exprima emoţiile, conflictele
Intervenţie de durată scurtă sau medie
Intervenție care se centrează pe situaţiile prezentului şi nu pe trecut
Particularitățile consilierii psihologice sunt următoarele
Presupune prevenţia unor comportamente neadaptative şi învatarea unor strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă la situaţiile de viaţă
Integrează şi aplică principii şi strategii specifice mai multor orientări teoretice în funcţie de client
Se orientează către optimizarea capacităţilor de comunicare, luare de decizii etc
Se orientează către comportamentele problematice ale clientului
Vizează reorganizarea și schimbarea în dinamică a personalității
Comportamentul persoanelor bolnave se deosebeşte prin
Schimbări de ordin relational;
Scad mijloacele materiale, ceea ce antrenează modificări în conduita familiei
Se limitează contactele cu prietenii
Se dereglează raporturile conjugale
Se modifică nivelul autoaprecierii
CS! Narcisismul persoanelor bolnave se manifestă prin
Exaltarea sentimentului propriei sale valori
Manifestarea grijei față de alții
Dereglarea relațiilor profesionale
Rolul de bolnav implică un comportament specific, definit de T. Parson prin
Scutirea de responsabilităţi
Dreptul la ajutor
Obligația de a se justifica
Obligaţia de a considera starea sa indezirabilă şi a coopera pentru vindecare;
Obligaţia de a cere ajutor specializat
Strategia de comportament cu pacienții dominatori
Să-i trateze într-o manieră curtenitoare
Să-i trateze într-o manieră plină de respect
Să-i asculte cu interes
Să se comporte de la egal la egal
Să li se ofere mereu posibilitatea de a face o alegere
Strategia de comportament cu pacienții paranoizi
Comportament curtenitor
Atenție în alegerea cuvintelor
Manifestarea autorității
Oferirea informaţiilor foarte clar
Toleranță
Strategia de comportament cu pacienții obstructivi
Autoritar;
Abordare tolerantă
Răbdare;
Necoercitiv;
Să li se ofere posibilitatea de a-şi formula propriile opinii
Strategia de comportament cu pacienții evitanţi:
Înțelegere
Interes faţă de bolnav
Grabă
Fixarea obiectivelor realizabile
Aspectele psihice care pot genera boli organice sunt
Aspiraţii nerealizate
Decepțiuni
Nemulţumiri
Contrarietăţi
Autoaprecierea
Situații conflictuale
Sentimente de culpabilitate
Complexe de inferioritate şi superioritate
Superstițiile
Dificultăți profesionale
Workaholism;
Conflicte refulate
Frustrări;
Temperament coleric
Normalitatea reprezintă
Un mod de a fi al omului implicând starea de echilibru
Un comportament dorit
O regulă absolută
O tendință de modificare
Un rezultat al evoluției
Dintre criteriile de funcționare ale sănătății mintale, după Hinsie evidențiem
Capacitatea de a primi și oferi afecțiune
Capacitatea de a avea o slujbă
Capacitatea de a prezice acțiunile celorlalți
Abilitatea de a avea relații de prietenie
Toleranță la frustrare
Capacitatea de a manifesta altruism
Capacitatea de a răspunde regulilor
Abilitatea de a conduce
Capacitatea de a depăși dificultăți
Abilitatea de a se recrea, de a avea hobby
Sănătatea mintală (după W. Boehm) reprezintă
Posibilitatea de a analiza succesele
Un domeniu de medicină preventive
Condiția de funcționalitate socială
Posibilitatea de a te integra în mediul înconjurător
Capacitatea de a formula ipoteze
Modelul biomedical de explicare a bolii și sănătății, consideră boala drept consecință
A unor factori sociali
A unor agenți patogeni
A unor cauze ereditare
A unor factori de etiologie necunoscută
A unor factori de natură psihică
Modelul psihosomatic de explicare a bolii și sănătății, consideră boala drept consecință
a) A unor factori de mediu
A unor factori psihici
CS! Modelul concepțiilor despre sănătate, explică severitatea percepută ca
Evaluarea stimulilor pentru schimbare
Evaluarea riscului de a dezvolta boala
Evaluarea consecințelor bolii
Evaluarea obstacolelor
Evaluarea gradului de reușită
Modelul concepțiilor despre sănătate, explică barierele percepute ca:
Evaluarea consecințelor pozitive
Modelul concepțiilor despre sănătate, explică beneficiile percepute ca:
c) Evaluarea consecințelor bolii
Modelul concepțiilor despre sănătate, explică eficacitatea percepută ca
152. Modelul concepțiilor despre sănătate, explică stimulii promotori ca:
b) Evaluarea riscului de a dezvolta boala și personalizarea riscului
Evaluarea influențelor externe ce promovează schimbarea
Evaluarea obstacolelor și înlăturarea acestora
Evaluarea gradului de reușită în adoptarea comportamentului nou
Stilul de viață presupune !!
Decizii, acțiuni și condiții de viață, care afectează sănătatea
Condiții precare de trai
Particularități familiale, care afectează sănătatea
Tradiții și obiceiuri, care afectează sănătatea
Un model de explicare a bolii și a sănătății
Care din conceptele de mai jos, reprezintă formele psihicului
Inteligența
Subconștientul
Inconștientul
Comportamentul
Conștientul (conștiința)
Ce reprezintă subconștientul
Forma superioară de reflectare psihică
Rezervorul de amintiri, cunoștințe, experiențe
Rezervorul instinctelor, trebuințelor și dorințelor
Ceea ce cândva a fost conștient
Rezervorul de montaje intelectuale
Ce reprezintă conștiința?
Un set de amintiri, informații și cunoștințe
Rezervorul trebuințelor și dorințelor
Nivel superior de dezvoltare a psihicului
Sediul conflictelor nerezolvate
Rezervorul de instincte
Inconștientul se prezintă ca fiind
Rezervorul dorințelor, trebuințelor și sentimentelor
Conflicte refulate, nerezolvate
Sediul instinctelor
Un rezultat al condițiilor social-istorice de dezvoltare a omului
Care din noțiunile de mai jos, desemnează stări de conștiință modificată
Visul
Coșmarul
Somnul
Hipnoza
Iluzia
Care din noțiunile de mai jos, constituie căi de acces la stările modificate ale conștiinței
Meditația
Bio-feed-back-ul
Surmenajul
Substanțele psiho-active
Stresul
Care din afirmații, caracterizează psihicul uman
a) Gândire critică
Sistem de orientare și reflectare
c) Produs al adaptării
d) Inteligență emoțională
e) Funcție, însușire a sistemului nervos (creierul)
Care din elementele de mai jos, se referă la structura psihicului?
Procese psihice
c) Însușiri psihice
Activitatea
Stări psihice
Reflectarea subiectivă a realității obiective este realizată de către:
Gândire
Memorie
Psihic
Temperament
Percepție
163. Care din metodele de cercetare ale psihologiei, pot asigura cele mai veridice date?
Studiul de caz și convorbirea
Metoda observației și experimentul
Testele de personalitate și de inteligență
Chestionarul și ancheta
Metoda biografică și anamneza
165.Noțiunea de normă, se definește ca fiind
O excepție
Ceea ce corespunde unui model comun, unei reguli
O valoare medie, specifică pentru majoritatea populației
Abatere standard
Unic și original
Care din afirmații, apreciază normalitatea după Ellis și Diamond
Nivel înalt de toleranță la frustrare
Conștiința clară a eului
Rigiditate și gândire negativă
Angajare în activități creatoare
Flexibilitate în gândire și acțiune
. Care din trăsăturile de mai jos, corespund unei persoane normale?
Cunoașterea, aprecierea și acceptarea de sine
Rigiditate în comportament și în perceperea realității
Control voluntar privind reacțiile comportamentale
Percepția realității și abilitatea de a avea relații armonioase
e) Incapacitatea de a se adapta la circumstanțele noi de viață
Care din perspectivele de mai jos, se referă la normalitate?
a) Ca proces și sănătate
b) Ca utopie și valoare medie
c) Ca comportament și sentiment
Ca boală și patologie
Ca adaptare și comunicare
Ce alte noțiuni sunt folosite pentru desemnarea anormalității?
Boală, patologie
Sănătate
Geniu
Original
Gândire realistă
170. Care din aspectele psihice pot genera boli organice?
Decepțiile și conflicte refulate
Aspirații nerealizate
Realizări personale
Complexe de inferioritate
