Numiți condițiile de trăire a bolii:
O serie de tulburări somatice, fizice specifice (ex. palpitaţiile la bolnavii cardiaci, etc) și nespecifice (insomnii, astenie, etc)
Consecinţe socio-profesionale
Limitarea sau pierderea rolurilor sociale
Limitarea drepturilor şi facilităților sociale
Modificări în relațiile cu cei din jur
Starea de anormalitate este:
Condiţia apariţiei bolii
Un fenomen mult mai larg decât normalitatea
Opusul stării de normalitate
Stare de dezechilibru în plan individual, social, comportamental etc.
Orice formă de abatere de la normă
În funcţie de perspectiva din care este privită, boala este definită ca:
Formă particulară de existenţă a materiei vii
Abatere de la normă
Consecinţă a unor agenţi patogeni sau traumatici
Semne, simptome, disfuncţii
Regres funcțional
După Cl. Herzlich, boala pentru pacient reprezintă un tablou complex şi specific de suferinţe cuprins în următoarele grupe de manifestări:
Boala distructivă
Boala eliberatoare
Boala ca profesiune
Boala ca pedeapsă pentru greșelile făcute în viață
Boala ca eșec și pierdere iremediabilă
Numiți agenţii etiologici după funcţia lor pe care o au în tabloul clinic al bolii:
factori dесlаnşatоri
factori de asociere
factori favorizanţi
factori predispozanţi/de risc
factori de menţinere
Identificați particularităţile distincte ale bolii
Simptomele clinice
Existenţa anumitor agenţi sau factori etiologici (саuzali)
Fonul psihoemoțional al pacientului
Reacţii de răspuns аl organismului lа асţiunea agenţilor etiologici
Atitudinea pacientului față de boala sa
Enumerați stadiile în evoluţia unei boli, după E. A. Suchman
Stadiul apariţiei simptomelor, care reprezintă trecerea de la sănătate la boală
Asumarea de către persoana suferindă a rolului de bolnav
Stadiul de contact cu asistenţa medicală
Stadiul de descurajare și schimbări în dispoziția și interesele persoanei bolnave
Stadiul de dependenţă a bolnavului de medic şi de mijloacele terapeutice
Etapele procesului morbid presupune prezenţa următoarelor componente:
Stările premorbide
Etapa bolii propriu-zise
Modificări la nivel de personalitate
Eventualele stări post-procesuale
Infirmităţi manifestate la nivel diferit
Mecanismele psihologice implicate în sănătate şi boală sunt descrise în următoarele dintre paradigme (teorii, abordări) psihologice de sanogeneză şi patogeneză:
Abordarea dinamiс-psihanalitică
Abordarea umanist-existenţial-experienţială
Abordarea dualistă
Abordarea sistemică
Abordarea cognitiv-comportamentală
Teoriile pe care se bazează abordarea dinamic-psihanalitică sunt:
Psihicul are о structură nivelară formata din id, ego şi superego
Conţinutul refulat аl idului (de ex., pulsiunile sexuale şi agresive), tinde să se exprime plenar la nivelul supraeului)
Conştientizarea la nivelul eului а acestui conţinut refulat generează trăiri emoţionale intense
Eul, sub presiunea principiului rеаlităţii şi а supraeului, apelează la mecanisme de apărare/defensive pentru а blоса соnştientizarеа trăirilor emoţionale negative
Orice simptom apare din cauza unui conflict actual, care se reduce, de fapt, la un conflict bazal din рrimа сорilăriе
Teoriile pe care se bazează abordarea umanist-existenţial-experienţială sunt:
patologia psihică blochează “forţele pozitive” care stau la baza personalităţii
asigurarea unui context psihoterapeutic bazat pe empatie, acceptarea necondiţionată a pacientului şi congruenţă
anumite proceduri terapeutice, în dependență de specificul problemei pacientului,
transferul și contratransferul actorilor relației terapeutice
ascultarea activă
Paradigma cognitiv-comportamentală este fundamentată de câteva principii ca:
Problemele psihice sunt răspunsuri dezadaptive învăţate
Problemele psihice susţinute de cogniţii disfuncţionale
Factorii generatori ai gândirii disfuncţionale sunt influenţele generice şi cele de mediu
Modalitatea optimă de a reduce distresul şi comportamentul dezadaptiv este modificarea cogniţiilor disfuncţionale
Cogniţiile disfuncţionale care generează psihopatologia pot fi ușor identificate şi schimbate de către psihoterapeut
D.p.v. istoric, principalele modele de explicare a bolii sunt:
Modelul biologic
Modelul biopsihosocial
Modelul dinamic
Modelul psihosomatic
Modelul umanist
Modelul terapeutic cognitiv- comportamental ABCDE, presupune:
Evenimentul activator: situaţii obiective, gânduri, emoţii, evenimente, amintiri etc
Convingerile persoanei care se interpun între evenimentul activator şi consecinţele comportamentale
Consecinţele procesării cognitive a elementului activator, şi anume: răspunsuri comportamentale, biologice şi fiziologice
Restructurarea cogniţilor disfuncţionale şi iraţionale
Asimilarea cogniţiilor induse de terapeut
Enumerați semnificaţiile distincte ale durerii:
Biologică
Psihologică
Semiologică
Funcțională
Patogenetică
Durerea este:
O senzaţie negativă pe care omul trebuie să o evite
O reacţie vegetativă şi comportamentală specifică
O percepţie cu o reacţie psihică sistematizată
Simptomul care îl aduce cel mai frecvent pe bolnav la medic
Conotație afectivă indispensabilă organismului viu
In funcție de reacțiile individuale la durere deosebim următoarele tipuri:
Tipul hipoexcitabil
Tipul hiperexcitabil
Tetanic
Patic
Ciclotimic
Pentru combaterea durerii fiziologice se poate interveni prin:
Împiedicarea formării influxului nervos, în terminaţiile senzitive,
Împiedicarea transmiterii influxului nervos prin fibrele senzitive
Împiedicarea analizei influxului nervos la nivelul centrilor de integrare
Împiedicarea perceperii durerii la nivelul centrilor de integrare
Împiedicarea dispersiei influxului nervos prin fibrele senzitive
Caracterele clinice ale durerii (indiferent de titlul sau cauza ei) sunt:
Topografia durerii: localizarea si iradierea
Cronologia durerii: evolutia ei pe termen scurt si lung
Cantitatea si intensitatea durerii
Tipul de reacție al bolnavului la durere
Calitatea durerii, modul in care este descrisa sau comparată
Enumerați caracterele clinice ale durerii
Fenomene fiziologice de insotire - alte manifestari ce insotesc aparitia si evolutia durerii
Fenomene psihice de însotire - comportamentul si atitudinea fata de durere
Modalități de provocare sau ușurare a durerii
Reactii somatice si psihice uzuale
Consecințe pe termen lung ori scurt
Liniștirea durerii poate fi obținută prin:
Preparate antinevralgice
Administrarea substanțelor placebo
Psihoterapia
Acupunctură
Permutarea focarului de durere
Variabilele generale ale sănătăţii şi bolii în ceea ce priveşte cauzele de deces în ţările dezvoltate sunt:.
Factorii de ordin biologic
Factorii de mediu
Stilul de viaţă
Asistența socială
Asistenţa medicală
Alegeți elementele componente ale activităţilor de prevenire, recuperare și promovare a sănătăţii:.
Dinamic
Cognitiv
Emoţional
Comportamental
Retrospectiv
Normalitatea reprezintă:
Un mod de a fi al omului implicând starea de echilibru
Un comportament dorit
O regulă absolută
O tendință de modificare
Un rezultat al evoluției
Dintre criteriile de funcționare ale sănătății mintale, după Hinsie evidențiem:
Capacitatea de a primi și oferi afecțiune
Capacitatea de a avea o slujbă
Capacitatea de a prezice acțiunile celorlalți
Abilitatea de a avea relații de prietenie
Toleranță la frustrare
Capacitatea de a manifesta altruism
Capacitatea de a răspunde regulilor
Abilitatea de a conduce
Capacitatea de a depăși dificultăți
Abilitatea de a se recrea, de a avea hobby
Sănătatea mintală (după W. Boehm) reprezintă:
Posibilitatea de a analiza succesele
Un domeniu de medicină preventive
Condiția de funcționalitate socială
Posibilitatea de a te integra în mediul înconjurător
Capacitatea de a formula ipoteze
Modelul biomedical de explicare a bolii și sănătății, consideră boala drept consecință:
A unor factori sociali
A unor agenți patogeni
A unor cauze ereditare
A unor factori de etiologie necunoscută
A unor factori de natură psihică
Modelul psihosomatic de explicare a bolii și sănătății, consideră boala drept consecință:
A unor factori de mediu
A unor factori psihici
Modelul concepțiilor despre sănătate, explică susceptibilitatea percepută ca:
Evaluarea consecințelor pozitive
Evaluarea riscului de a dezvolta boala
Evaluarea consecințelor bolii
Evaluarea obstacolelor
Evaluarea gradului de reușită
Modelul concepțiilor despre sănătate, explică severitatea percepută ca:
Evaluarea stimulilor pentru schimbare
Modelul concepțiilor despre sănătate, explică barierele percepute ca:
Modelul concepțiilor despre sănătate, explică beneficiile percepute ca:
Modelul concepțiilor despre sănătate, explică eficacitatea percepută ca:
Modelul concepțiilor despre sănătate, explică stimulii promotori ca:
Evaluarea riscului de a dezvolta boala și personalizarea riscului
Evaluarea influențelor externe ce promovează schimbarea
Evaluarea obstacolelor și înlăturarea acestora
Evaluarea gradului de reușită în adoptarea comportamentului nou
Stilul de viață presupune:
Decizii, acțiuni și condiții de viață, care afectează sănătatea
Condiții precare de trai
Particularități familiale, care afectează sănătatea
Tradiții și obiceiuri, care afectează sănătatea
Un model de explicare a bolii și a sănătății
Tabloul ”autogen” al bolii presupune:
Descrierea stării sale medicului
Trăirea subiectivă de către bolnav a propriei sale boli
O suferință psihică a pacientului, de tip reactiv
O atitudine a pacientului față de starea sa
Un tablou ascuns a stării de sănătate a pacientului
Obiectivele psihologiei medicale vizează:
Psihologia omului sănătos și a pacientului față de agresiunea somatică sau psihică
Relațiile pacientului cu personalul medico-sanitar, familia, ambianța
Mecanizmele producerii tulburărilor somatice
Relația medic-pacient în stabilirea diagnosticului și desfășurarea tratamentului
Asigurarea confortului fizic și psihic în condiții de spital
Pentru combaterea dureriifiziologice (cutanată, somatică, viscerală) se poate interveni prin:
Împiedicarea formării influxului nervos
Împiedicarea transmiterii influxului nervos
Blocarea formării impulsurilor nervoase
Schimbarea focarului de atenție
Împiedicarea perceperii durerii, la nivelul central
Parametrii stării de normalitate (după O.P.Velea) includ:
Flexibilitate
Ambiție sănătoasă
Automotivare
Autoreglarea comportamentului
Adecvarea la norma socială
Modelul sănătății mintale ideale- dezvoltat de Marie Jahonda presupune:
Structurarea timpului
Stabilirea și urmărirea scopului
Cariera
Contact social
Activitate în mod regulat
Care din conceptele de mai jos, reprezintă formele psihicului?
Inteligența
Subconștientul
Inconștientul
Comportamentul
Conștientul (conștiința)
Ce reprezintă subconștientul?
Forma superioară de reflectare psihică
Rezervorul de amintiri, cunoștințe, experiențe
Rezervorul instinctelor, trebuințelor și dorințelor
Ceea ce cândva a fost conștient
Rezervorul de montaje intelectuale
Ce reprezintă conștiința?
Un set de amintiri, informații și cunoștințe
Rezervorul trebuințelor și dorințelor
Nivel superior de dezvoltare a psihicului
Sediul conflictelor nerezolvate
Rezervorul de instincte
Inconștientul se prezintă ca fiind:
Rezervorul dorințelor, trebuințelor și sentimentelor
Conflicte refulate, nerezolvate
Sediul instinctelor
Un rezultat al condițiilor social-istorice de dezvoltare a omului
Care din noțiunile de mai jos, desemnează stări de conștiință modificată?
Visul
Coșmarul
Somnul
Hipnoza
Iluzia
Care din noțiunile de mai jos, constituie căi de acces la stările modificate ale conștiinței?
Meditația
Bio-feed-back-ul
Surmenajul
Substanțele psiho-active
Stresul
Care din afirmații, caracterizează psihicul uman?
Gândire critică
Sistem de orientare și reflectare
Produs al adaptării
Inteligență emoțională
Funcție, însușire a sistemului nervos (creierul)
Reflectarea subiectivă a realității obiective este realizată de către:
Gândire
Memorie
Psihic
Temperament
Percepție
Care din elementele de mai jos, se referă la structura psihicului?
Procese psihice
Însușiri psihice
Activitatea
Stări psihice
