1. Numiți condițiile de trăire a bolii:
a) O serie de tulburări somatice, fizice specifice (ex. palpitaţiile la bolnavii cardiaci, etc) și nespecifice (insomnii, astenie, etc)
b) Consecinţe socio-profesionale
c) Limitarea sau pierderea rolurilor sociale
d) Limitarea drepturilor şi facilităților sociale
e) Modificări în relațiile cu cei din jur.
2. Starea de anormalitate este:
a) Condiţia apariţiei bolii
a) Un fenomen mult mai larg decât normalitatea
c) Opusul stării de normalitate
d) Stare de dezechilibru în plan individual, social, comportamental etc.
e) Orice formă de abatere de la normă
3. În funcţie de perspectiva din care este privită, boala este definită ca:
a) Formă particulară de existenţă a materiei vii
b) Abatere de la normă
c) Consecinţă a unor agenţi patogeni sau traumatici
d) Semne, simptome, disfuncţii
e) Regres functional
4. După Cl. Herzlich, boala pentru pacient reprezintă un tablou complex şi specific de suferinţe cuprins în următoarele grupe de manifestări:
a. Boala distructivă
b. Boala eliberatoare
c. Boala ca profesiune
d. Boala ca pedeapsă pentru greșelile făcute în viață
e. Boala ca eșec și pierdere iremediabilă
5. Numiți agenţii etiologici după funcţia lor pe care o au în tabloul clinic al bolii:
а) factori dесlаnşatоri
b) factori de asociere
с) factori favorizanţi
d) factori predispozanţi/de risc
е) factori de menţinere
6. Identificați particularităţile distincte ale bolii
a) Simptomele clinice
b) Existenţa anumitor agenţi sau factori etiologici (саuzali)
c) Fonul psihoemoțional al pacientului
d) Reacţii de răspuns аl organismului lа асţiunea agenţilor etiologici
e) Atitudinea pacientului față de boala sa
7. Enumerați stadiile în evoluţia unei boli, după E. A. Suchman
a) Stadiul apariţiei simptomelor, care reprezintă trecerea de la sănătate la boală
b) Asumarea de către persoana suferindă a rolului de bolnav
c) Stadiul de contact cu asistenţa medicală
d) Stadiul de descurajare și schimbări în dispoziția și interesele persoanei bolnave
e) Stadiul de dependenţă a bolnavului de medic şi de mijloacele terapeutice
8. Etapele procesului morbid presupune prezenţa următoarelor componente:
a) Stările premorbide
b) Etapa bolii propriu-zise
c) Modificări la nivel de personalitate
d) Eventualele stări post-procesuale
e) Infirmităţi manifestate la nivel diferit
9. Mecanismele psihologice implicate în sănătate şi boală sunt descrise în următoarele dintre paradigme (teorii, abordări) psihologice de sanogeneză şi patogeneză:
a) Abordarea dinamiс-psihanalitică
b) Abordarea umanist-existenţial-experienţială
c) Abordarea dualistă
d) Abordarea sistemică
e) Abordarea cognitiv-comportamentală
10. Teoriile pe care se bazează abordarea dinamic-psihanalitică sunt:
a) Psihicul are о structură nivelară formata din id, ego şi superego
b) Conţinutul refulat аl idului (de ex., pulsiunile sexuale şi agresive), tinde să se exprime plenar la nivelul supraeului)
c) Conştientizarea la nivelul eului а acestui conţinut refulat generează trăiri emoţionale intense
d) Eul, sub presiunea principiului rеаlităţii şi а supraeului, apelează la mecanisme de apărare/defensive pentru а blоса соnştientizarеа trăirilor emoţionale negative
e) Orice simptom apare din cauza unui conflict actual, care se reduce, de fapt, la un conflict bazal din рrimа сорilăriе
11. Teoriile pe care se bazează abordarea umanist-existenţial-experienţială sunt:
a) patologia psihică blochează “forţele pozitive” care stau la baza personalităţii
a) asigurarea unui context psihoterapeutic bazat pe empatie, acceptarea necondiţionată a pacientului şi congruenţă
c) anumite proceduri terapeutice, în dependență de specificul problemei pacientului,
d) transferul și contratransferul actorilor relației terapeutice
e) ascultarea activă
12. Paradigma cognitiv-comportamentală este fundamentată de câteva principii ca:
a) Problemele psihice sunt răspunsuri dezadaptive învăţate
b) Problemele psihice susţinute de cogniţii disfuncţionale
c) Factorii generatori ai gândirii disfuncţionale sunt influenţele generice şi cele de mediu
d) Modalitatea optimă de a reduce distresul şi comportamentul dezadaptiv este modificarea cogniţiilor disfuncţionale
e) Cogniţiile disfuncţionale care generează psihopatologia pot fi ușor identificate şi schimbate de către psihoterapeut
13. D.p.v. istoric, principalele modele de explicare a bolii sunt:
a) Modelul biologic
b) Modelul biopsihosocial
c) Modelul dinamic
d) Modelul psihosomatic
e) Modelul umanist
14. Modelul terapeutic cognitiv- comportamental ABCDE, presupune:
a) A. Evenimentul activator: situaţii obiective, gânduri, emoţii, evenimente, amintiri etc.
b) B. Convingerile persoanei care se interpun între evenimentul activator şi consecinţele comportamentale
c) C. Consecinţele procesării cognitive a elementului activator, şi anume: răspunsuri comportamentale, biologice şi fiziologice
d) D. Restructurarea cogniţilor disfuncţionale şi iraţionale
e) E. Asimilarea cogniţiilor induse de terapeut
15. Enumerați semnificaţiile distincte ale durerii:
a) Biologică
b) Psihologică
c) Semiologică
d) Funcțională
e) Patogenetică
16. Durerea este:
a) O senzaţie negativă pe care omul trebuie să o evite
b) O reacţie vegetativă şi comportamentală specifică
c) O percepţie cu o reacţie psihică sistematizată
d) Simptomul care îl aduce cel mai frecvent pe bolnav la medic
e) Conotație afectivă indispensabilă organismului viu
17. In funcție de reacțiile individuale la durere deosebim următoarele tipuri:
a) Tipul hipoexcitabil
b) Tipul hiperexcitabil
c) Tetanic
d) Patic
e) Ciclotimic
18. Pentru combaterea durerii fiziologice se poate interveni prin:
a) Împiedicarea formării influxului nervos, în terminaţiile senzitive,
b) Împiedicarea transmiterii influxului nervos prin fibrele senzitive,
c) Împiedicarea analizei influxului nervos la nivelul centrilor de integrare,
d) Împiedicarea perceperii durerii la nivelul centrilor de integrare,
e) Împiedicarea dispersiei influxului nervos prin fibrele senzitive.
19. Caracterele clinice ale durerii (indiferent de titlul sau cauza ei) sunt:
a) Topografia durerii: localizarea si iradierea;
b) Cronologia durerii: evolutia ei pe termen scurt si lung;
c) Cantitatea si intensitatea durerii;
d) Tipul de reacție al bolnavului la durere;
e) Calitatea durerii, modul in care este descrisa sau comparată;
20. Enumerați caracterele clinice ale durerii
a) Fenomene fiziologice de insotire - alte manifestari ce insotesc aparitia si evolutia durerii;
b) Fenomene psihice de însotire - comportamentul si atitudinea fata de durere;
c) Modalități de provocare sau ușurare a durerii;
d) Reactii somatice si psihice uzuale;
e) Consecințe pe termen lung ori scurt.
21. Liniștirea durerii poate fi obținută prin:
a) Preparate antinevralgice
b) Administrarea substanțelor placebo
c) Psihoterapia
d) Acupunctură
e) Permutarea focarului de durere
22. Noțiunea contemporană a personalității presupune:
a) Sinteza particularităţilor psihoindividuale în baza căreia o persoană se deosebește de alta
b) Organizarea însuşirilor psiho-cognitive şi atitudinale ale individului
c) Rolul jucat de un actor
d) Funcţia socială îndeplinită de un om
e) Mască a individului
23. Conţinutul personalităţii este reprezentat de:
a) Totalitatea calităţilor şi însuşirilor personalității
b) Valorile, tendințele, interesele, trebuinţele etc.
c) Mecanismele de apărare ale personalităţii
d) Baza biologică în relaţie cu mediul social
e) Funcţia socială îndeplinită de un om
24. Sub aspect structural–dinamic şi acţional, personalitatea este reprezentată de următoarele componente:
a) Intelectuală
b) Dinamic-energetică
c) Relațională
d) Proiectivă
e) Instrumentală
25. Printre factorii de vulnerabilitate a personalității se pot număra:
a) Tipul de temperament și caracter al personalităţii
b) Stadiile de dezvoltare a personalităţii
c) Condițiile de trai a personalității
d) Modalităţile inadecvate de trăire a unor experienţe de viaţă mai vechi sau mai noi
e) Modalitățile ineficiente de adaptare la solicitările în permanentă schimbare din mediul social
26. Trăsăturile fundamentale ale personalității:
a) Stabilitate
b) Integrare
c) Plasticitate
d) Determinare
e) Afectivitate
27. Dinamica actuală a personalităţii se află în relație directă cu:
a) Caracterul personalității
b) Schimbările care se produc în procesul interacţiunii cu condiţiile concrete de mediu
c) Nivelul de aspirații a personalității
d) Cerințele societății față de personalitate
e) Nivelul de inteligență generală a personalității
28. Personalitatea în general este caracterizată prin trăsăturile ca:
c) Gândire critică
d) Plasticitate
e) Neutralitate afectivă
29. Conceptul de autoactualizare este:
a) Reprezentat de persoanele care și-au satisfacut în mod acceptabil trebuințele bazale
b) Reprezentat prin modele ideale ale dezvoltarii complete ale potențialului uman
c) Trebuință de a se dezvolta în plan social și profesional
d) Motivatie de creștere care se găseste în interiorul fiecărei persoane
e) Reprezentat prin persoana antrenată într-o spirală ascendentă a autoperfecționării
30. Metamotivația mai poate fi definită prin următorii termeni:
a) Metatrebuințe
b) Trebuințe bazale
c) Valori-b
d) Valori-d
e) Valori-m
31. Exemple de metatrebuințe sunt:
a) Adevar
b) Bunătate
c) Frumusețe
d) Comunicare
e) Suficiența de sine
32. Dintre caracteristicile definitorii ale personalității autoactualizante fac parte:
a) Rezistența la influențele mediului cultural imediat
b) Spontaneitate, simplitate, naturalețe
c) Relații interpersonale echilibrate
d) Centrarea pe sine și pe trăirile sale
e) Perceperea superioară a realității
33. Drept premize pentru autoactualizarea personalității pot fi:
a) Mai mare acceptare de sine, a celorlalți și a naturii
b) Centrarea pe sine și pe trăirile sale
c) Creșterea independenței și a intimității
d) Reacții emoționale profunde de exaltare
e) Creativitate sporită
34. Variabilele generale ale sănătăţii şi bolii în ceea ce priveşte cauzele de deces în ţările dezvoltate sunt:
a) Factorii de ordin biologic
b) Factorii de mediu
c) Stilul de viaţă
d) Asistența socială
e) Asistenţa medicală
35. Criza de valori în societatea contemporană:
a) Afectează cei mai mulţi oameni din societăţile cu un profit economic scăzut
b) Afectează cei mai mulţi oameni din societăţile de consum
c) Afectează cei mai mulţi oameni din păturile de jos ale societății
d) Generează deprinderi de viaţă de a face faţă stresului
e) Sporește tendința persoanei de a-şi rezolva propriile probleme
36. Bolile contemporane cu aspect de patologie cronică degenerativă sunt:
a) Maladiile metabolice
b) Neoplaziile maligne
c) Bolile sferei digestive
d) Bolile infecțioase
e) Bolile sferei respiratorii
37. Dimensiunile suportului social sunt:
a) Suportul emoţional
b) Suportul informaţional
c) Suportul dinamic
d) Suportul prin valorizare
a) Suportul instrumental/material
38. Cea mai importantă sursă de suport social este:
a) Statul
b) Familia
c) Comunitatea
d) Serviciul
e) Biserica
39. Drept surse de suport social pot fi:
a) Microgrupul de prieteni
b) Microgrupul socioprofesional
c) Cariera și traseul profesional
d) Grupurile de apartenenţă (de ex., biserica, clubul s.a.)
e) Specialiştii care furnizează servicii de îngrijire a sănătăţii
40. Obiectul igienei mintale este persoana umană sub aspectul său:
a) Biologic
b) Psihologic
c) Ontogenetic
d) Socio-cultural
e) Moral şi spiritual
41. Psihoprofilaxia primară se orientează preponderent pe:
a) Identificarea eficacității și oportunității măsurilor terapeutice
b) Depistarea şi combaterea cauzelor îmbolnăvirilor psihice
c) Acţiunile complexe de reabilitare cu caracter sociocultural
d) Prevenirea dezadaptării individului sau a dependenţei lui de tulburarea psihică
e) Readaptarea şi resocializarea individului, prin psihoterapie şi ergoterapie, pregătind individul pentru a face faţă vieţii sociale
42. Psihoprofilaxia secundară are drept scop:
a) Depistarea şi combaterea cauzelor îmbolnăvirilor psihice
b) Acţiunile complexe de reabilitare cu caracter sociocultural
c) Scăderea manifestărilor şi evoluţiei tulburărilor psihice
43. Psihoprofilaxia terțială se axează pe:
c) Identificarea eficacității și oportunității măsurilor terapeutice
44. Psihoprofilaxia terţiară acţionează prin:
a) Evaluarea gradului de incapacitate de muncă
b) Reabilitarea, readaptarea şi resocializarea individului
c) Abordarea individului prin prisma posibilităţilor sale latente, de manifestare în sfera activităţilor sociale şi profesionale
d) Scăderea manifestărilor şi evoluţiei tulburărilor psihice
e) Depistarea şi combaterea cauzelor îmbolnăvirilor psihice
45. Alegeți elementele componente ale activităţilor de prevenire, recuperare și promovare a sănătăţii:
a) Dinamic
b) Cognitiv
c) Emoţional
d) Comportamental
e) Retrospectiv
46. Teoria difuzării informaţiei şi comunicării după C. Rogers, presupune că mesajele despre sănătate devin eficiente dacă ele sunt:
a) Pasionante
b) Practice
c) Persuasive
d) Permanente
e) Profitabile
47. Alegeți tipurile principale de modele de educaţie a personalităţii umane în domeniul sănătăţii mintale:
a) Modelul medico-moral,
b) Modelul medico-psihiatric
a) Modelul medico-profilactic
d) Modelul medico-cultural
e) Modelul medico-social
48. Funcțiile igienei mintale individuale este de a:
a) Cultiva echilibrul sufletesc prin măsurile de psihoprofilaxie a bolilor psihice
b) Proteja starea de sănătate mintală a individului
c) Controla eficiența programelor de promovare a sănătății
d) Promova factorii de sanogeneză și a da recomandări pentru ameliorarea vieţii
e) Planifica activitatea şi de a da o normă psihosocială potrivit conduitelor umane
49. Igiena mintală individuală se realizează primordial prin:
a) Menţinerea raportului constant dintre echilibrul mintal şi fiziologic al individului
b) Respectarea odihnei, a somnului de noapte, evitarea abuzului de medicamente, a sedentarismului etc.
c) Evitarea și/sau prelucrarea psihologică a evenimentelor psihotraumatizante ale vieţii, a eşecurilor, a conflictelor etc.
d) Depistarea timpurie a tulburărilor mintale şi instituirea măsurilor adecvate de combatere a acestora;
e) Studiul complex al factorilor etiologici ai bolilor mintale, precum şi al mecanismelor de acţiune a acestora
50. Igiena mintală colectivă se realizează primordial prin:
a) Menţinerea, dezvoltarea şi perfecţionarea stării de sănătate mintală a grupelor social-umane
b) Prevenirea situaţiilor generatoare de conflict, panică, dezordine socială din cadrul grupului social
c) Instituirea unor măsuri de psihoprofilaxie în masă a factorilor care pot perturba starea de sănătate mintală a grupului
d) Menţinerea raportului constant dintre echilibrul mintal şi cel fiziologic
e) Evitarea și/sau prelucrarea psihologică a evenimentelor psihotraumatizante ale vieţii, a eşecurilor, a conflictelor din cadrul grupului etc.
