Care din următoarele acţiuni pot deveni riscuri într-o hernie ireductibilă:
palparea tumorii herniare
intervenţia chirurgicală de urgenţă
radiografia abdominală simplă
reducerea prin aplicarea bandajului
tactul rectal sau vaginal
Tendinţa mai frecventă de strangulare o au:
herniile inghinale
herniile femurale
herniile ombilicale
herniile liniei albe
herniile ventrale mari
Ce este caracteristic pentru hernia inghinală prin alunecare pe stînga:
nu conţine niciodată intestin subţire
conţine întotdeauna intestin subţire
colonul sigmoid face parte din sacul herniar
nu se încarcereaza niciodată
uneori ajunge la dimensiuni mari
O hernie strangulată se operează:
ca o urgenţă imediată
ca o urgenţă întârziată
nu are nici o importanţă momentul operator
nu se operează
cînd starea generală a bolnavului este satisfăcătoare
Hernia Richter este o formă particulară de hernie caracterizată prin:
strangularea retrogradă
hernierea diverticului Meckel
hernie obturatorie
ciupirea laterală a ansei herniate
coexistenţa unei hernii inghinale directe cu una indirectă
În herniile prin alunecare, sacul hernial:
este reprezentat în totalitate de peritoneu
un organ visceral participă la formarea sacului
sacul lipseşte
are formă tubulară
90% nu are peritoneu
Portul îndelungat al unui bandaj compresiv la nivelul zonei herniare constituie:
un factor benefic asupra evoluţiei herniei
un factor favorizant al strangulării herniei
nu are nici o influenţă
ameliorează funcţia intestinelor
nu apare strangularea herniei
Într-o hernie strangulată, viscerul cel mai frecvent strangulat este:
intestinul subţire
epiploonul
colonul
vezica urinară
apendicele
În cazul în care sacul unei hernii strangulate conţine o ansă intestinală, leziunile vor fi maxime:
la nivelul segmentului de ansă până la strangulare
la nivelul segmentului de ansa după strangulare
la nivelul de strangulare
în peretele sacului herniar
în toate cazurile enumerate mai sus
În herniile strangulate prin pensare ("ciupire" laterală ) a intestinului subţire, evoluţia este:
favorabilă
spre ocluzie intestinală
spre gangrenă şi perforaţie
spre peritonita criptogenă
retenţie de urină
Hernia inghinală este mai frecventă la bărbaţi deoarece:
canalul inghinal este mai larg
bărbaţii îndeplinesc lucru fizic greu
bărbaţii nu respectă regimul alimentar
bărbaţii suferă mai frecvent de constipaţii
la bărbaţi frecvent testiculile nu coboră în scrot
Care din urmatoarele reprezintă complicaţii ale herniilor:
peritonita herniară
prostatita
strangulare
flegmon herniar
ocluzie intestinală
Diagnosticul diferenţial al unei hernii femurale se face cu:
hernie inghinală
dilataţia varicoasă a crosei venei safene-interne
limfadenită
anevrismul aortei abdominale
Semnele clinice cele mai precoce şi mai constante într-o hernie strangulată sunt:
durere la nivelul coletului herniar
vărsăturile
tumoră nereductibilă la nivelul zonei herniare respective
oprirea tranzitului intestinal
semne de ocluzie intestinală
Diagnosticul diferenţial al unei hernii inghino-scrotale se face cu:
hernia femurală
hidrocelul
varicocelul voluminos
tumoare epididimo-testiculară
limfadenita inghinală
Selectați complicațiile ce pot aparea în urma herniilor:
nereductibilitate
coprostază
inflamație
durerea
Eviscerația abdominală poate fi cauzată de:
obezitate
boli cașectizante
meteorismul abdominal postoperator
puseu de acutizare a unei boli respiratorie pulmonare postoperator
infectarea plăgii operatorii
Indicați semnele unei hernii strangulate ?
tumora herniară este încordată
oprirea tranzitului pentru materii şi gaze
ireductibilitatea
durere la nivelul pedicului herniar
vărsaturi
Marcați factorii ce determină apariţia herniilor:
constipaţia
tusa cronică
incontinenţa urinară
sarcinile repetate
ascita
Cele mai frecvente organe herniate sunt:
vezica urinara
intestin subțire
colon ascendent
prostata
Durerea într-o hernie necomplicată poate fi:
vie
sub formă de greutate sau jenă dureroasă
absentă
colicativă
sîcîitoare
Menţionaţi factorii predispozanţi în producerea herniilor?
ereditatea
condițiile de munca și mediu
tipul constituțional
fumatul
obezitatea
Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru o hernie strangulată?
Dureri cu mărirea bruscă în volum a herniei
Semne de ocluzie intestinală
Ireductibilitatea herniei anterior reductibilă
Balonarea abdomenului
Asimetria abdomenului
Indicaţi procedeele de întărire a peretelui posterior al canalului inghinal:
Girard
Bassini
Martînov
Kukudjanov
Lichtenstein
Indicaţi procedeele de întarire a peretelui anterior al canalului inghinal:
Shouldice
Spasokukoţki
Kimbarovski
Pentru hernia strangulată NU este tipic:
durere violentă la nivelul herniei
distensia tumorii herniare
lipsa impulsiei la tuse
durere provocată de tuşeul rectal
Pentru hernia Richter NU este caracteristic:
semnele de ocluzie intestinală
dimensiunile reduse ale herniei
orificiul herniar îngust
sindromul dureros moderat
pericolul de necroză a organului strangulat
Herniile Richter şi Littre se deosebesc una de alta prin:
intensitatea sindromului dureros
influenţa asupra tranzitului intestinal
tipul de strangulare
conţinutul sacului herniar
profunzimea tulburărilor circulatorii în viscerele din sacul herniar
Nu este însoţită de fenomene de ocluzie intestinală hernia strangulată:
Richter
Nedepistate anterior
Ale canalului obturator
Ale liniei Spiegel
Perineale
Marcați tipul de strangulare când sacul herniar conţine două anse intestinale izolate?
strangulare prin ocluzie cu fecalom
strangulare prin inel elastic
parietală
retrogradă
pseudostrangulare
Enumerați formaţiunile anatomice care pot fi porţi herniare?
inelul ombilical
canalul inghinal
canalul femural
orificiul ischiatic
inelul pelvian
Precizați semnele de viabilitate a intestinului subţire strangulat:
culoarea roză a intestinului
prezenţa peristaltismului
prezenţa pulsaţiei arterelor mezenterice
intestinul colabat
păstrarea tranzitului prin intestin
Selectați herniile rar întâlnite?
hernia procesului xifoid
hernia liniei albe
hernia lombară
hernia inghino-scrotală
hernia perineală
Factorii care provoacă apariţia herniilor postoperatorii sunt:
supuraţia plăgilor operatorii
reacţia scăzută de regenerare a ţesuturilor
efort fizic major în perioada postoperatorie
lezarea nervilor în timpul operaţiei
abuz alimentar în perioada postoperatorie
Ce acţiuni de examinare ne permit să diferenţiem hernia:
transiluminare a tumorii herniare
percuţia tumorii herniare
auscultaţia tumorii
puncţia herniei
tuşeul rectal
Stabiliți particularităţile herniilor prin alunecare:
o parte a peretelui sacului herniar îl formează un organ al cavităţii abdominale
uneori apar dereglări de funcţie al unui organ din cavitatea abdominală
în hernia prin alunecare întotdeauna apare dereglarea tranzitului intestinal
în herniile prin alunecare întotdeauna apar dereglări de micţiune
hernia prin alunecare întotdeauna este ireductibilă
La examinarea unui bolnav cu hernie tragem atenţia la:
dimensiunile tumorii herniare
dimensiunile porţii herniare
reductibilitatea herniei
culoarea pielei în regiunea herniei
ce sunet percutor se apreciază pe tumora herniară
Care simptome ale herniilor abdominale sunt obligatorii?
prezenţa tumorii în zona herniară
prurit în regiunea tumorii herniare
voma
hiperperistaltism
Selectați formele particulare ale herniilor strangulate:
Spiegel
Littre
Brock
Maydl
Care sunt elementele unei hernii?
poarta herniară
sacul herniar
lichidul herniar
cordonul herniar
Precizați cauzele unei eventrații postoperatorii?
suturarea în tensiune a aponeurozei
supurarea plăgii
tipul de laparotomie
laparotomia Pfannenstiel
dublicatura musculară
Conținutul unui sac herniar poate fi reprezentat de orice organ al cavității abdominale cu EXCEPȚIA:
duoden
ileon
oment mare
pancreas
colon transvers
În herniile prin alunecare un perete al sacului herniar e format de:
cec
colon sigmoid
Pentru stabilirea diagnosticului de hernie este necesară examinarea pacientului în 2 poziții:
clinostatism
ortostatism
poziția Trendelenburg
decubit lateral stîng
decubit lateral drept
În herniile mici, asimptomatice ce semn ne ajută să stabilim diagnosticu
semnul psoasului
semnul picăturii căzînde
semnul clopoțelului
semnul tusei
semnul fluctuenței
Hernia cu pierderea dreptului la domiciliu se caracterizează prin:
sac herniar gigant
conținutul sacului herniar reprezintă o mare parte a intestinului
reducerea conținutului herniar nu se poate face complet
cavitatea abdominală e mărită în volum
sunt prezente semne clinice de ocluzie
Hernia strangulată se deosebește de cea ireductibilă prin:
prezența mecanismului vascular
reductibilitate în clinostatism
complicații septice
asocierea cu alte patologii
Factorul determinant în strangularea unei hernii este:
particularitățile anatomice
efortul
reductibilitatea
vechimea herniei
bridele
Indicați stadiile evolutive ale intestinului strangulat:
congestie
echimoză
gangrenă
stază
edem
În strangularea retrogradă (hernia Maydl) mai frecvent suferă modificări vasculare:
ansa aferentă
ansa eferentă
ansa intermediară
ansele din sacul herniar
ansele din sacul herniar și ansa intermediară
O hernie inghinală congenitală diferă de cea dobîndită prin:
dimensiuni
conținut
raport față de cordonul spermatic
persistența canalului peritoneo-vaginal
absența sacului herniar
Hernia inghinală directă se exteriorizează prin:
triunghiul Iacubovici
triunghiul Scarpa
triunghiul Hesselbach
triunghiul Petit
triunghiul Calot
Cel mai mare risc de strangulare o prezintă hernia:
inghinală
obturatorie
ischiatică
ombilicală
femurală
Precizați procedeul de întărire a peretelui posterior al canalului inghinal preferabil la vîrstnici:
Postemski
La baza clasificării Nyhus a herniilor inghino-femurale stau următoarele principii:
tipul herniei
dimensiunea defectului parietal
vîrsta pacientului
caracterul recidivant