1. CS. Indicați ce este important de evaluat fiind strâns corelată cu manifestările anginoase:
a. funcţia glandei tiroide
b. funcţia ficatului
c. funcţia pancreasului
d. funcţia hipofizei
e. funcţia aparatului locomotor
2. CS. Indicați când trebuie de stopat medicația cu β-blocante în cicloergometrie/treadmill:
a. cu 12 ore înaintea testului
b. cu 30 minute înaintea testului
c. cu 45 minute înaintea testului
d. cu 1 oră înaintea testului
e. cu 2 ore înaintea testului
3. CS. Indicați ce elimină trombocitele agregate:
a. kernicterus
b. bilă
c. tromboxan A2
d. asialie
e. chelozis
4. CS. Notați afirmația ce NU este caracteristică pentru angina pectorală:
a. expresia clinică a ischemiei miocardice tranzitorii
b. modificări patologice ireversibile
c. schimbări patologice reversibile
d. manifestată prin crize dureroase, localizate retrosternal
e. cauzată de tulburări ale circulaţiei coronariene
5. CS. Clasa funcţională a anginei pectorale de efort se estimează în raport cu:
a. vârsta pacientului
b. durata bolii
c. toleranţa la efort fizic
d. tratamentul administrat
e. toate răspunsurile sunt corecte
6. CS. Notați ce caracterizează creşterea frecvenţei, intensităţii şi duratei crizelor anginoase:
a. angina pectorală silenţioasă
b. angina pectorală agravată
c. angina pectorală spontană
d. angina pectorală de novo
e. angina pectorală stabilă
7. CS. Indicați forma anginei pectorale cauzate de spasmul coronarian:
a. angina pectorală de efort
b. angina pectorală de novo
c. angina pectorală spontană (Printzmetal)
d. angina pectorală agravată
e. angina pectorală silenţioasă
8. CS. Selectați tipul hiperlipidemiei după clasificarea Fredrickson, ce se asociază ferm cu ateroscleroza coronariană:
a. tipul I
b. tipurile II şi III
c. tipul IV
d. tipurile I şi IV
e. tipul III
9. CS. Indicați factorul endotelial ce posedă cel mai puternic efect vasoconstrictor:
a. prostaciclina
b. endotelina
c. angiotensina II
d. oxidul de azot
e. tromboplastina
10. CS. Selectaţi factorii cu acţiune procoagulantă, responsabili în patogenia cardiopatiei ischemice:
a. tromboplastina tisulară
b. factorul Willebrand
c. colagenul
d. factorul activator al plachetelor
11. CS. Pe ECG, ischemia miocardului se manifestă prin:
a. deformarea complexului QRS
b. subdenivelarea segmentului ST
c. scurtarea intervalului PQ
d. micşorarea amplitudinii undei P
12. CS. Indicați metoda de diagnosticare ce determină indicaţiile angioplastiei coronariene şi by-pass-ului aortocoronarian:
a. monitorizarea Holter
b. testul cu efort fizic
c. scintigrafia miocardului
d. ecocardiografia
e. coronaroangiografia
13. CS. Selectaţi cel mai frecvent efect advers al nitraţilor:
a. vertije
b. somnolenţă
c. dureri abdominale
d. cefalee
e. edeme pe gambe
14. CS. Indicați remediul antiagregant de elecţie, recomandat în tratamentul cardiopatiei ischemice:
a. ticlopidina
b. dipiridamolul
c. pentoxifilina
d. aspirina
e. acidul nicotinic
15. CS. Indicați din ce grup de remedii medicamentoase face parte simvastatina:
a. antiagregante
b. hipolipemiante
c. metabolice
d. hipotensive
e. vasodilatatoar
16. CS. Numiți cel mai frecvent factor etiologic al anginei pectorale:
a. aterocleroza
b. tromboza
c. hemoragia
d. stenoza arterei carotide
e. restenoza
17. CS. Alegeți afirmația corectă pentru angina pectorală precoce postinfarct:
a. accesele reapărute după 2 săptămâni de la infarctul miocardic acut
b. accesele reapărute după 2 luni de la infarctul miocardic acut
c. accesele reapărute a doua zi după infarctul miocardic acut
d. accesele reapărute în primul an după infarctul miocardic acut
e. accesele reapărute în primii 2 ani după infarctul miocardic acut
18. CS. Alegeți afirmația corectă pentru angina pectorală de novo:
a. accesele au apărut pentru prima dată în urmă cu 6 luni
b. accesele au apărut pentru prima dată în urmă cu 6 zile
c. accesele au apărut după 2 săptămâni de la infarctul miocardic acut
d. accesele au apărut în urmă cu 4 săptămâni
e. accesele au apărut după 30 zile de la infarctul miocardic acut
19. CS. Indicați scopul coronaroangiografiei:
a. evaluarea arterelor carotide
b. evaluarea stenozelor și leziunilor la nivelul arterelor coronare
c. evaluarea trunchiului celiac
d. evaluarea aortei descendente
e. evaluarea aortei ascendente
20. CS. Notați ce oferă coronaroangiografia:
a. evaluarea intimei/media
b. examinarea disfuncției endoteliale
c. evaluarea hipertrofiei miocardului
d. evaluarea stării lumenului arterei coronare
e. examinarea cavităților cordului
21. CS. Indicați metoda de investigație recomandată după testul de efort „pozitiv”:
a. rezonanța magnetică cardiacă
b. coronaroangiografia
c. tomografia computerizata cardiacă
e. testul de stres farmacologic
22. CS. Numiți contraindicațiile absolute pentru efectuarea coronaroangiografiei:
a. hipertensiunea arterială necontrolată
b. refuzul unui pacient mental competent pentru a consimți procedura
c. insuficiența renală cronică din nefropatia diabetică
d. insuficiența cardiacă congestivă decompensată sau edemul pulmonar
e. accidentul vascular cerebral acut
23. CS. Indicați în care situație din sindromul coronarian acut, coronaroangiografia trebuie efectuată în primele 24 ore:
a. cu cel puțin un criteriu de risc înalt
b. cu cel puțin un criteriu de risc mediu
c. șocul cardiogen
d. hipertensiunea arterială
e. diabetul zahara
24. CS. Indicați recomandările pentru evaluarea necesității revascularizării prin PCI la pacienții cu sindrom coronarian acut:
a. scorul GRACE
b. scorul EuroSCORE II
c. scorul Syntax
d. scorul Crusade
e. scorul STS
25. CS. Indicați situațiile în care coronaroangiografia NU este recomandată:
a. angină pectorală stabilă cu efect pozitiv la tratamentul medicamentos
b. angină pectorală stabilă care nu răspunde la tratamentul medicamentos
c. pentru aprecierea riscului de boală cardiovasculară pentru următorii 10 ani
d. angină pectorală ameliorată cu tratament la clasa funcțională I- II
e. pacienților cu simptomatologie ușoară și risc crescut de evenimente adverse la evaluările neinvazive
26. CM. Indicați investigaţiile de prima treaptă în angina pectorală stabilă:
a. profilul lipidic complet
b. glicemia
c. creatininfosfochinaza fracția MB
d. troponina
e. hemocultura
27. CM. Indicați markerii de inflamaţie ce exprimă riscul cardiovascular pe termen mediu şi lung în angina pectorală stabilă:
a. proteina C reactivă
b. glucoza serică
c. fracţiile lipidice (ApoA , ApoB)
d. homocisteina
e. troponina
28. CM. Selectați modificările ECG posibile în timpul durerii anginoase:
a. subdenivelarea segmentului ST peste 1 mm
b. modificări de unda T negativă ascuţită, simetrică
c. lărgirea QRS
d. supradenivelarea tranzitorie a segmentului ST
e. modificări ale undei P
29. CM. Indicați criteriile de oprire a testului ECG de efort:
a. când apare durerea toracică
b. ECG normală
c. TA =140/90 mm Hg
d. modificări tipice ischemice ale segmentului ST
e. după 10 min de la inițierea testului
30. CM. Numiţi preparatele recomandate în prevenția secundară a anginei pectorale stabile:
a. β-blocantele
b. antiagregantele
c. tromboliticele
d. statinele
e. α-blocantele
31. CM. Notați ce caracterizează angina microvasculară (sindromul X-coronarian):
a. durere anginoasă tipică
b. test de efort negativ
c. artere coronare normale angiografic
d. apare preponderent la femei
e. apare preponderent la bărbaţ
32. CM. Leziunea aterosclerotică se manifestă prin:
a. erupție hemoragică
b. striuri lipidice
c. placă urticariană
d. placă fibroasă
e. placă de aterom complicată
33. CM. Indicați ce include sindromul coronarian acut:
b. angina instabilă
c. infarctul miocardic acut
d. angină microvasculară
e. angina stabilă
34. CM. Selectați formele clinice dureroase ale cardiopatiei ischemice:
a. angina pectorală
d. aritmiile
e. insuficienţa cardiacă
35. CM. Selectați formele clinice nedureroase ale cardiopatiei ischemice:
a. angina vasospastică
b. tulburările de ritm şi de conducere
c. angina pectorală stabilă
d. insuficienţa cardiacă de origine ischemică
e. ischemia silenţioasă
36. CM. Indicați simptomele echivalente ischemiei în angina pectorală:
a. dispneea
b. durerea toracică posterioară
c. durerea lombară
d. paresteziile în membrele inferioare
e. febra
37. CM. Indicați factorii implicaţi în patogenia anginei pectorale:
a. diminuarea debitului coronarian
b. insuficienţa hepatică
c. creşterea parametrilor cardiaci
d. insuficiența renală
e. hipoxia
38. CM. Selectați verigile patogenetice în declanşarea insuficienţei coronariene:
a. modificarea organică a valvelor coronariene
b. sindromul Claude-Bernard-Horner
c. spasmul vascular
d. sindromul Pancoast-Tobias
e. tulburarea coagulabilităţii sanguine
39. CM. Notați factorii endoteliali cu acţiune procoagulantă în cardiopatia ischemică:
b. factorul Willbrand
c. nodulii Heberden
d. endotelina
e. factorul activator al plachetelor
40. CM. Indicați modificările ECG posibile în timpul crizei de angină pectorală:
a. P pulmonar
b. subdenivelarea segmentului ST> 1 mm
c. P mitral
d. unda T negativă
e. supradenivelarea segmentului ST
41. CM. Indicați zonele de iradiere a durerii în angina pectorală:
a. umărul stâng
b. regiunea lombară
c. scapula stângă
d. braţul stâng
e. regiunea occipitală
42. CM. Selectați remediile pentru reducerea presarcinii în angina pectorală de decubit:
a. diuretice
b. trombolitice
c. nitrați
d. digitalice
e. terapia cu sechestranţii acizilor biliari
43. CM. Selectați formele clinice ale anginei instabile:
a. angina de novo
b. angina tardivă postinfarct
c. angina agravată
d. angina silențioasă
e. angina vasospastică
44. CM. Indicați preparatele antianginale în farmacoterapia anginei pectorale stabile:
a. nitraţii
b. β-blocantele
c. diureticele
d. blocantele canalelor de calciu
45. CM. Numiți semnele caracteristice crizei anginoase:
a. poziţia ,,spectator în vitrină”
b. edeme periferice
c. facies mitralis
d. poziţia ,,rugăciune mahomedană”
e. paloarea feței
46. CM. Notați situațiile când testul de efort la cicloergometru sau la treadmill se consideră pozitiv:
a. acces tipic de angină pectorală
b. subdenivelarea segmentului ST de tip rectiliniu
c. inelul Kayser-Flaischer
d. subdenivelarea segmentului ST de tip descendent cu durata mai mare de 0,08 s
e. intervalul QT lung
47. CM. Selectați tratamentul în angina vasospastică:
a. nitrați
b. α-blocante
c. antagonişti ai canalelor de calciu
d. trombolitice
e. diuretice
48. CM. Indicați ce pune în evidență monitorizarea electrocardiografică (Holter):
a. modificări ischemice
b. aritmii
c. gradientul presiunii maxime (GPmax)
d. hipertrofia miocardului
e. ischemie silenţioasă
49. CM. Notați contraindicațiile pentru testul cu efort în angina pectorală:
a. stenoza severă
b. tahicardia sinusală
c. hipertensiunea arterială necontrolată
d. aritmiile maligne
50. CM. Indicați testele farmacologice de provocare a ischemiei miocardice:
a. testul cu dipiridamol
b. testul Coombs direct
c. testul cu izoproterenol
d. testul cu dobutamină
e. testul Coombs indirect
51. CM. Indicați afirmaţiile caracteristice pentru cardiopatia ischemică:
a. proces patologic localizat în endocard
b. afecţiune întotdeauna acută
c. proces patologic în sistemul arterelor coronare
d. în peste 90% din cazuri este expresia unui proces aterosclerotic
e. reducerea aportului de O2 în miocard
52. CM. Notați ce include angina pectorală de efort:
a. crize de durere tranzitorie
b. dureri provocate de schimbarea poziţiei corpului
c. durerile se intensifică la palpaţia regiunii precordiale
d. dureri la efort fizic
e. durerile cedează în repaus
53. CM. Marcați ce caracterizează angina pectorală de novo:
a. o variantă clinică a anginei pectorale instabile
b. o variantă clinică a infarctului miocardic acut
c. o durere anginoasă timp de o lună din momentul apariţiei primei crize
d. sindromul dureros este mai intens
e. poate regresa, stabiliza sau progresa
54. CM. Selectaţi factorii de risc modificabili pentru cardiopatia ischemică:
a. vârsta
b. fumatul
c. sedentarismul
d. istoricul familial
e. alimentaţia bogată în grăsimi saturate
55. CM. Selectaţi factorii de risc nemodificabili pentru cardiopatia ischemică:
a. sedentarismul
c. vârsta
56. CM. Notați afirmațiile corecte ce se referă la angina de decubit:
a. apare spre dimineaţa
b. în poziție orizontală
c. cedează în poziţie şezândă
d. accesele sunt intense
e. accesele sunt prelungite – până la 30 min.
57. CM. Selectaţi trei verigi principale responsabile de declanşarea insuficienţei coronariene:
a. tulburarea coagulabilităţii sanguine
b. infecţia
c. modificarea organică a vaselor coronariene
d. spasmul vascular
e. tulburările autoimune
58. CM. Indicați scopul probei cu efort fizic:
a. aprecierea calităţii vieţii pacientului
b. clasamentul anginei pectorale
c. diagnosticul anginei pectorale
d. evaluarea prognosticului bolii
e. selectarea tratamentului
59. CM. Marcați indicațiile pentru monitorizarea Holter în cardiopatia ischemică:
a. diagnosticarea infarctului miocardic acut
b. stabilirea numărului de extrasistole
c. fixarea episoadelor de deviere a segmentului ST şi undei T
d. aprecierea toleranţei la efort fizic
60. CM. Indicați parametrii ce pot fi stabiliți cu ajutorul ecocardiografiei:
a. diametrul aorte
b. numărul extrasistolelor
c. grosimea intima/medie
d. grosimea septului interventricular
e. starea cuspelor
61. CM. Selectaţi grupele de remedii antianginoase tradiţionale:
b. nitraţi
c. antagonişti ai canalelor de Ca2+
d. statine
e. β-blocante
62. CM. Selectați contraindicaţiile pentru administrarea β-blocantelor:
a. tahicardia sinusală
b. bradicardia sinusală
c. bloc AV complet
e. hipotensiunea arterială
63. CM. Selectaţi preparatele din grupul antagoniştilor de Ca2+:
a. Enalapril
b. Nifedipin
c. Diltiazem
d. Metoprolol
e. Verapamil
64. CM. Indicați formele dureroase ale cardiopatiei ischemice:
a. moartea subită
b. infarctul miocardic vechi
c. angina pectorală silențioasă
d. angina pectorală vasospastică
e. angina pectorală tardivă postinfa
65. CM. Selectați ce NU face parte din formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice:
a. moartea subită fără șoc cardiogen
e. angina pectorală tardivă postinfarct
66. CM. Indicați formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice:
67. CM. Indicați formele clinice ale sindromului coronarian acut:
a. angina pectorală stabilă
b. infarctul miocardic acut
e. angina pectorală instabilă
68. CM. Indicați formele cronice ale cardiopatiei ischemice:
a. moartea subită cu șoc cardiogen
e. angina pectorală postinfarct
69. CM. Alegeți afirmațiile corecte pentru angina pectorală agravată:
a. accesele de durere sunt mai frecvente decât în zilele precedente
b. accesele de durere sunt de o durată mai lungă decât în zilele precedente
c. accesele de durere apar la un efort mai mic și în repaus, comparativ cu zilele precedente
d. accesele de durere se suprimă în repaus
e. accesele de durere apar la un efort mai mare, comparativ cu zilele precedente
70. CM. Alegeți afirmațiile corecte pentru angina pectorală vasospastică:
a. accesele de durere sunt condiționate de stres
b. accesele de durere au o durată mai lungă de 15 minute
c. accesele de durere sunt condiționate doar de efortul fizic
d. accesele de durere sunt condiționate de temperatura scăzută
71. CM. Alegeți afirmațiile corecte pentru angina pectorală tardivă postinfarct:
a. primele accese anginoase au apărut în urmă cu 3 săptămâni
b. primele accese anginoase au apărut în urmă cu 14 săptămâni
c. accesele anginoase au apărut în a 10-a zi după infarctul miocardic acut
d. accesele anginoase au apărut în a 20-a zi după infarctul miocardic acut
e. accesele anginoase au apărut în a 30-a zi după infarctul miocardic acut
72. CM. Alegeți afirmațiile incorecte pentru angina pectorală de novo:
73. CM. Numiți cauzele dezvoltării anginei pectorale nonateroslerotice:
a. lupusul eritematos sistemic
b. sindromul antifosfolipidic
c. regurgitarea mitrală
d. astmul bronșic
e. valvulopatiile aortice
74. CS. Numiți elementul esențial al rezervei fluxului coronarian:
a. macrocirculația
b. postsarcina
c. presarcina
d. microcirculația coronariană
e. sistemul venos
75. CM. Selectați elementele fiziopatogenetice ale cascadei ischemice:
a. scăderea concentrației de O2
b. scăderea nivelului ATP
c. creșterea nivelului ATP
d. excesul de calciu intracelular
e. excesul de sodiu intracelular
76. CS. Specificați cu care mecanisme se asociază angina pectorală stabilă indusă de creșterea necesarului de oxigen:
a. excreția crescută de adrenalină și noradrenalină
b. excreția crescută de sodiu
c. excreția crescută de estrogene
d. excreția crescută de calciu
e. excreția scăzută de adrenalină și noradrenalină
77. CS. Specificați cu care mecanisme se asociază angina pectorală stabilă indusă de scăderea necesarului de oxigen:
a. vasodilatație
b. vasospasm și vasoconstricție
c. excreția crescută de adrenalină și noradrenalină
e. punțile musculare
78. CS. Menționați ce reprezintă sindromul X coronarian:
a. angina pectorală stabilă cu artere coronare epicardice stenozate
b. angina pectorală stabilă cu artere coronare epicardice ectopice
c. angina pectorală stabilă cu artere coronare epicardice normale
d. nu reprezintă o patologie
e. angina pectorală instabilă cu artere coronare epicardice normale
79. CM. Numiți mecanismele ischemiei în angina pectorală stabilă:
a. stenoza fixă a arterelor coronare epicardice
b. stenoza aortală
c. spasmul arterelor coronare
d. disfuncția arterelor coronare
e. mecanismele mixte: stenoză + spasm + disfuncție coronariană
80. CS. Numiți definiția corectă a anginei pectorale stabile:
a. durere toracică tipică sau atipică, de lungă durată (30 minute), în condiții de efort sau repaus, indusă de ischemia miocardică reversibilă
b. durere toracică tipică sau atipică, de lungă durată (30 minute), în condiții de repaus, indusă de ischemia miocardică reversibilă
c. durere toracică tipică sau atipică, de scurtă durată (10 minute), în condiții de efort sau repaus, indusă de ischemia miocardică reversibilă
d. durere toracică tipică sau atipică, de scurtă durată (10 minute), în condiții de efort sau repaus, indusă de ischemia miocardică ireversibilă
e. aritmii cardiace induse de ischemia miocardică reversibilă
81. CS. Notați cea mai utilizată clasificare a anginei pectorale stabile:
a. fiziopatogenetică
b. braunwald
c. stadială
d. graduală
e. canadiană
82. CS. Notați modificările ECG ce survin în cadrul anginei vasospastice:
a. supradenivelarea segmentului ST
b. segmentul ST fără modificări
c. unda Q patologică
d. subdenivelarea segmentului ST
e. intervalul PQ de 0,22 s
83. CM. Notați elementele patologice ce sugerează prezența aterosclerozei:
a. prezența gerontoxonului
b. prezența vergeturilor
c. prezența arcului corneean
d. prezența xantelasmelor
e. prezența xanteloamelor
84. CM. Menționați semnele cinice depistate în cadrul episodului anginos:
a. tahicardie sinusală
b. bradicardie sinusală
c. aritmii cardiace
d. zgomotul I accentuat
e. zgomotul I diminuat
CS. Specificați ce poate reflecta apariția suflului mezosistolic în cadrul anginei pectorale stabile:
a. ischemia mușchilor papilari sau dilatația inelului tricuspidian
b. ischemia mușchilor papilari sau dilatația inelului aortic
c. ischemia mușchilor papilari sau dilatația inelului mitral
d. anevrism aortic
e. prezența calcinatelor
CS. Notați cauza apariției HTA în cadrul crizei anginoase:
a. stimularea simpatică secundară durerii
b. stimularea simpatică primară
c. hipercolesterolemia
d. excesul de oxigen
e. majorarea concentrației de K
7. CM. Care dintre testele biochimice au importanță în stabilirea diagnosticului de angină pectorală?
a. determinarea amilazei
b. lipidograma
c. glicemia
d. ionograma
e. determinarea bilirubinei
8. CM. Determinarea peptidei natriuretice (BNP) în cadrul diagnosticului anginei pectorale este necesară pentru:
a. identificarea insuficienței cardiace
b. evaluarea prognosticului
c. identificarea aterosclerozei
d. identificarea valvulopatiilor
e. identificarea comorbidităților
CS. Specificați situațiile în care apolipoproteina B și LDL pot fi considerate ca ținte terapeutice secundare:
a. pacienți cu risc scăzut
b. pacienți cu risc moderat
c. pacienți cu risc înalt
d. pacienți cu risc scăzut și moderat
e. nu sunt ținte terapeutice
0. CM. Selectați afirmațiile corecte referitor la troponine pentru pacienții cu patologie coronariană:
a. troponinele determinate prin metode înalt sensibile sunt negative la pacienții cu boală coronariană stabilă
b. troponinele determinate prin metode înalt sensibile sunt pozitive la pacienții cu boală coronariană stabilă
c. utilizarea troponinelor în practica clinică, la pacienții cu boală coronariană stabilă nu este recomandată
d. utilizarea troponinelor în practica clinică, la pacienții cu boală coronariană stabilă este recomandată
e. evaluarea troponinelor este obigatorie la pacienții cu boală coronariană stabilă
1. CS. Numiți testul de prima intenție la pacienții cu angină pectorală stabilă:
a. radiografia
b. scintigrafia cardiacă
c. testul de efort
e. rezonanța magnetică nucleară
CS. Menționați aspectele ECG caracteristice anginei pectorale stabile:
a. intervalul PQ <0,20 s
d. supradenivelarea segmentului ST>0,12 s
e. QRS în limite normale
CM. Indicați zonele de iradiere a durerii anginoase:
a. membrul inferior
b. regiunea humerală
c. regiunea inghinală
d. regiunea epigastrică
e. regiunea mandibulară
CM. Numiți mecanismele de declanșare a anginei pectorale de repaus:
a. vasospasmul epicardic focal
b. hiperperfuzia coronariană
c. anevrismul ventriculului stâng
d. vasospasmul microvascular
e. vasoconstricția
CS. Notați definiția corectă a anginei pectorale silențioase:
a. ischemie miocardiacă în prezenţa subdenivelării segmentului ST la efort sau repaus
b. ischemie miocardiacă, asociată sau nu cu durerea toracică în prezenţa undei Q, apărută la efort sau repaus
c. o formă de ischemie miocardiacă, fără durere anginoasă în prezenţa subdenivelării segmentului ST, apărută la efort sau repaus
d. ischemie miocardiacă, fără durere toracică în lipsa supradenivelării segmentului ST, apărută la efort sau repaus
e. ischemie miocardiacă, asociată cu disconfort toracic în prezenţa subdenivelării segmentului ST, apărută la efort sau repaus
CS. Menționați ce determină SCORE la bolnavul cu angină pectorală stabilă:
a. riscul evenimentelor cardiovasculare estimat la 10 ani
b. riscul cardiovascular estimat la 3 ani
c. riscul cardiovascular estimat la 1 an
d. riscul cardiovascular estimat la jumătate de an
e. riscul cardiovascular estimat la 15 ani
CM. Notați afirmațiile corecte referitor la incidența anginei pectorale stabile în Europa:
a. predomină la bărbaţii cu vârsta ≥ 45 ani
b. predomină la femeile cu vârsta ≥ 55 ani
c. predomină la populația urbană
d. predomină la populația rurală
e. apare la copiii ≥ 16 ani
. CM. Specificați care dintre urmatoarele patologii cresc riscul de apariție a anginei pectorale stabile:
a. hipertiroidia
b. ovarele polichistice
c. diabetul zaharat
e. dislipidemia
CS. Notați câte clase funcționale include clasificarea canadiană a anginei pectorale stabile:
a. 2
b. 4
c. 5
d. 6
e. 3
CM. Notați criteriile de stratificare a riscului în angina pectorală, ținând cont de modificările ECG la testul de efort:
a. subdenivelarea segmentului ST tipică mai mare de 2 mm
b. supradenivelarea segmentului ST în derivația aVR
c. scădera FCC< 50 b/min
d. persistența modificărilor peste 5 minute și apariția durerii anginoase
e. subdenivelarea segmentului ST tipică mai mică de 1 mm
Notați importanța Holter ECG în cadrul anginei pectorale stabile:
a. monitorizarea aritmiilor cardiace
b. monitorizarea episoadelor de ischemie silențioasă și duratei lor
c. monitorizarea TA
d. monitorizarea fracției de ejecție a VS
e. nu are importanța diagnostică
CM. Notați modificările ecocardiografice care apar în cadrul episodului anginos:
a. modificări de cinetică parietală
b. ruptura de sept interventricular
c. regurgitări valvulare mitrale
d. scăderea fracției de ejecție a VS
e. majorarea fracției de ejecție a VS
CS. Menționați ce indică un scor de calciu cu valoarea între 11 și 100 puncte, obținut prin CT coronariană:
a. dovezi severe de boală coronariană
b. dovezi ușoare de boală coronariană
c. dovezi moderate de boală coronariană
d. dovezi minime de boală coronariană
e. fără dovezi de boală coronariană
CS. Menționați ce indică un scor de calciu cu valoarea >400 puncte, obținut prin CT coronariană:
CM. Notați ce indică scorul de calciu după metoda Agatson, obținut prin CT coronariană:
a. inelul la nivelul valvei aortice
b. densitatea calciului
c. stenoza mitrală
d. grosimea peretelui VS
e. gradul stenozei coronariene
CS. În angina pectorală stabilă tomografia computerizată cu contrast este indicată:
a. pacienților cu risc scăzut
b. pacienților cu risc înalt
c. pacienților cu risc intermediar
d. când alte teste imagistice nu sunt concludente
e. absolut contraindicată
CM. Care metode determină structura lumenului coronarian, respectiv gradul stenozei și potențialul instabil al plăcii aterosclerotice?
a. EcoCG
b. EcoCG de stres
c. RMN
d. ecocardiografia intracoronariană
e. tomografia de coerență optică
CM. Menționați care modificări sunt evaluate prin măsurarea rezervei coronariene:
a. severitatea funcțională a stenozelor arterelor epicardice
b. severitatea funcțională a stenozelor arterelor subepicardice
c. severitatea funcțională a stenozelor trunchiului coronarian
d. valorile presarcinii
e. funcționalitatea microcirculației coronariene
0. CM. Specificați parametrii ce determină rezerva coronariană:
a. rezerva fluxului coronarian
b. rezerva fracționată de flux
c. rezistența microcirculației coronariene
d. fluxul transmitral
e. depunerile de calciu
1. CM. Notați care sunt indicațiile pentru coronaroangiografie la pacienții cu angină pectorală stabilă:
a. testele neinvazive indică un risc crescut de evenimente cardiovasculare
b. pacienții care nu pot efectua testele de stres
c. angina pectorală stabilă de clasele funcționale I și II
d. angina pectorală stabilă de clasele funcționale III și IV ce nu răspund la tratament
e. pacienții cu aritmii cardiace maligne
CM. Menționați variabilele utilizate în scorul de obiectivare a bolii coronariene stabile:
a. edeme periferice
b. vârsta, sexul pacientului
c. durere tipică
d. durere toracică atipică
e. durere nonanginoasă
. CM. Numiți tipurile leziunilor coronariene detectate la coronaroangiografie:
a. unicoronariene
b. bicoronariene
c. tricoronariene
d. subendocardiace
e. ale trunchiului coronarian comun
CM. Specificați care patologii mimează angina pectorală stabilă:
a. encefalopatia mixtă
b. bolile esofagiene
c. discopatiile cervicale
d. pleuritele
e. tromboflebita pulmonară
. CM. Indicați factorii de risc implicați în patogenia anginei pectorale stabile:
a. fumatul
b. alcoolul
c. obezitatea
d. activitatea fizica zilnică
e. valori înalte ale TA
CS. Notați medicamentul de elecție pentru cuparea atacului anginos:
a. metoprololul
b. ivabradina
c. captoprilul
d. nitroglicerina
e. metformina
CM. Specificați medicația de primă linie în cadrul tratamentului anginei pectorale stabile:
a. nitrații cu acțiune scurtă
b. betablocantele
c. blocantele canalelor de Ca
d. IECA
e. ARA
CM. Specificați medicația de linia a doua în cadrul tratamentului anginei pectorale stabile:
a. betablocantele
b. nitrații cu acțiune prelungită
c. IECA
d. ivabradina
e. trimetazidina
CM. Notați medicațiile pentru prevenirea evenimentelor coronariene:
a. aspirina
b. statinele
d. IECA/Sartane
e. dipiridamol
CS. Numiți medicamentul de elecție utilizat în tratamentul anginei microvasculare:
a. IECA
b. vasodilatatoarele
c. ARA
d. betablocantele
e. inhibitorii fosfodiesterazei
CS. Numiți medicamentul de elecție utilizat în tratamentul anginei vasospastice:
a. blocantele canalelor de calciu, în doze relativ mari
b. blocantele canalelor de calciu, în doze relativ mici
d. ARA
e. statinele
CM. Selectați indicațiile revascularizării miocardice la pacienții cu angină pectorală stabilă:
a. angina microvasculară
b. boala unicoronariană
c. boala bicoronariană
d. angina vasospastică
e. infarctul miocardic vechi
CM. Specificați tipurile de stenturi utilizate în intervenția coronariană percutanată:
a. metalice
b. farmacologice active
c. nonmetalice
d. unicoronariene
e. biodegradabile
CM. Notați indicațiile pentru intervenția coronariană percutanată în angina pectorală stabilă:
a. vas unic afectat, care nu este artera descendentă anterioară, proximal, cu/fară diabet zaharat
b. vas dublu afectat, care nu este artera descendentă anterioară, proximal, cu/fară diabet zaharat
c. pacienți cu contraindicație de chirurgie
d. pacient vârstnic (>80 ani) cu comorbidități, fragil
e. este indicată tuturor pacienților
CM. Selectați grupele de medicamente utilizate în tratamentul anginei pectorale stabile:
a. antiischemice
b. antiplachetare
c. hipolipemiante
d. metabolice
CM. Numiți tipurile de angină pectorală stabilă conform clasificării clinice:
a. angina pectorală tipică
b. angina pectorală primară
c. angina pectorală atipică
e. durerea toracică noncardiacă
CM. Notați condițiile clinice ce pot exacerba angina pectorală stabilă:
a. tulburările de ritm și conducere
b. astmul bronșic
c. anemia
d. stenoza aortică valvulară
e. sincopa
CM. Numiți factorii care influențează consumul de oxigen la nivel miocardic:
a. TA sistolică
b. TA diastolică
c. frecvența cardiacă
d. stresul parietal
e. masa miocardului
CM. Alegeți din șirul expus antianginalele din altă categorie:
a. ivabradină
b. nicorandil
c. verapamil
d. metoprolol
e. trimetazidin
. CS. Selectați nivelul-țintă al colesterolului total la pacienții cu angină pectorală stabilă:
a. 3,8 mmol/l
b. < 3,8 mmol/l
c. 3,8 mmol/l
d. < 4,8 mmol/l
e. < 5,8 mmol/l
. CS. Selectați nivelul-țintă al LDL-colesterolului total la pacienții cu risc înalt:
a. < 1,8 mmol/l
c. >3,8 mmol/l
d. 5,8 mmol/l
e. < 2,8 mmol/l
2. CM. Notați măsurile de supraveghere a pacienților cu angină pectorală stabilă:
a. evaluarea riscului CV global
b. evaluarea repetată a riscului de deces CV la 1 an
c. reevaluarea la 3 luni
d. reevaluarea la 6 luni
e. reevaluarea în fiecare săptămână
CS. Numiți cauza nonaterosclerotică a anginei pectorale:
a. cancerul
b. infecția bacteriană
c. pericardita
d. coronariita
e. ateroscleroza
CM. Numiți sindroamele clinice care se includ în cardiopatia ischemică:
b. cardiomiopatia
c. sindromul coronarian acut
d. valvulopatiile
e. factorii de risc cardiovasculari
CM. Selectați stadiile procesului ateromatos în cardiopatia ischemică:
a. striurile lipidice
b. placa trombotică
c. placa fibroasă
d. placa benignă
e. placa complicată
CS. Indicați criteriile de evaluare a durerii toracice, care definesc angina pectorală:
a. localizarea
b. relaţia cu efortul
c. durata
d. factorii agravanţi sau de ameliorare
e. toate cele enumerate
. CS. Notați clasa I (clasificarea canadiană) în angina pectorală stabilă:
a. angină pectorală instabilă
b. angină pectorală la efort fizic intens
c. angină pectorală la activităţi fizice normale
d. angină pectorală la activităţi fizice uzuale, cu limitare marcată a vieţii cotidiene
e. angină pectorală de repaus
