Pentru a stabili diagnosticul de boala cronică renală este nevoie de una din următoarele circumstanțe:
Scăderea ratei de filtrare glomerulară <60 ml/min/1.73m2
Prezența unei leziuni renale demonstrată prin modificări morfopatologice, imagistice sau de laborator (proteinurie)
Pacientul trebuie să aibă peste 70 de ani
Să se determine ureea serică crescută
Pacientul este supus unei metode cronice de suplinire a funcției renale
Boala cronică renală terminală este stabilită atunci când:
Rata filtrării glomerulare este < 15 ml/min/1.73 m2
Rata filtrării glomerulare este 20-25 ml/min/1.73 m2
Rata filtrării glomerulare este 30-35 ml/min/1.73 m2
Pacientul este supus dializei peritoneale cronice
Pacientul este supus hemodializei cronice
Care sunt contraindicațiile pentru a efectua transplant renal:
Hipertensiunea
Infecția HIV
Cancer cu metastaze
Vârsta >50 ani
Maladii severe care nu se vor îmbunătăți după transplantul renal
Într-o sarcină fiziologică, care din următoarele schimbări renale se pot întâlni?
Creșterea rata filtrării glomerulare
Creșterea dimensiunilor renale
Scăderea fluxului sanguin renal
Infecții ale tractului urinar mai rare
Proteinuria până la 500 mg/zi și glicozuria
Factorii de risc modificabili pentru progresia bolii cronice de rinichi sunt:
Sexul și greutatea mică la naștere
Factorii genetic
Proteinuria
Hipertensiunea arterială
Glicemia și greutatea corporală
Factori de risc nemodificabili în progresia bolii cronice de rinichi sunt:
Sexul
Factorii genetici
Glicemia
Vârsta
Pentru estimarea rata filtrării glomerulare în practica clinică se utilizează:
Formula MDRD (Modification of Diet in Renal Disease)
Formula Cockcroft-Gault
Formula CKD-EPI (Chronic Kidney Disease Epidemiology Collaboration)
Estimarea indexului masei corporale
Măsurarea eliminării prin urină a inulinei
Managementul bolii cronice renale terminale se face prin:
Dializă peritoneală
Hemodializă
Transplant renal
Administrarea de hormoni glucorticoizi
Administrarea de insulină
Care sunt caracteristicele bolii cronice renale:
Creșterea creatinei serice
Scăderea ureei serice
Diminuarea potasiului seric
Anemia
Creșterea potasiului seric
Pentru managementul anemiei în boala cronică renală se efectuează:
Administrarea Eritropoietinei
Administrarea fierului intravenos
Administrarea inhibitorilor enzimelor de conversie
Administrarea potasiului per os
Administrarea inhibitorilor direcți ai reninei
Care sunt semnele hiperkaliemiei pe ECG
Complexul QRS lărg
Unda T înaltă
Creșterea intervalului PR
Tahicardie supraventriculară
Devierea axei cardiace spre stânga
. Pentru a încetini progresarea bolii cronice renale este important de a:
Controla hipertensiunea arterială
Micșora proteinuria
Reducere aportului alimentar de proteine
Administra soluție fiziologică parenteral
Administra antiinflamatorii nesteroidiene
Care din următoarele grupe de medicamente sunt considerate nefroprotectoare:
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
Blocanții receptorilor angiotensinei II
Blocanții canalelor de calciu dihidropiridinici (ca Amlodpina, Nifedipina)
Alfa-blocanți
Blocanții canalele de calciu non-dihidropiridinici (ca verapamil, diltiazem)
Care din următoarele medicamente sunt considerate de prima linie pentru controlul hipertensiunii arteriale la pacienții cu boala cronică renală asociată cu proteinurie:
. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
Blocanții receptorilor angiontensinei II
Blocanții canalelor de calciu dihidropiridinici (ca Amlodipina, Nifedipina)
Diuretice ca monoterapie
Agoniștii α2 adrenergici – clonidina
Din ce cauze inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sunt considerați nefroprotectori
Reduc presiunea intraglomerulară prin vasoconstricției arteriolei eferente
Reduc proteinuria
Scad valorile tensiunii arteriale
Reduc hematuria
Măresc presiunea intraglomerulară
Până la ce nivel se recomandă de a reduce aportul de proteine la un pacient cu boala cronică renală?
La 0,8 g/kgc/zi + pierderile urinare
Nu se recomandă de a reduce aportul de proteine la pacienții cu boala cronică renală și malnutriție severă
La 1,5 g/kgc/zi + pierderile urinare
La 2,0 g/kgc/zi + pierderile urinare
La 3,0 g/kgc/zi + pierderile urinare
De ce se recomandă de a restricționa aportul de NaCl în boala cronică renală?
Pentru a optimiza efectul anti-proteinuric al inhibitorilor enzimei de conversie a angiontensinei, sartanelor și al blocanților canalelor de calciu nondihidropiridinici
Pentru a controla tensiunea arterială
Pentru a reduce absorbția de glucoză în tubii proximali
Pentru a optimiza procesul de eritropoieză
Pentru a reduce albuminuria
Pentru tratamentul anemiei în boala cronică renală se utilizează:
Darbapoietina-α
. C.E.R.A. – Continuous Erythropoietin Receptor Activator
Eritropoietina recombinată umană (rHuEpo)
Chelatorii de fosfor
. Care din următoarele măsuri se recomandă pentru încetinirea progresiei bolii cronice renale:
Controlul tensiunii arteriale
Restricția aportului de NaCl
Abandonarea fumatului
Terapie antiinflamatorie
Terapie cu corticosteroizi
Care sunt recomandările principale pentru încetinirea progresiei bolii cronice renale:
Tratamentul cu inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
Reducerea proteinuriei
Terapie cu allopurinol
Terapie cu antiinflamatoare nesteroidiene
Care sunt consecințele metabolice ale uremiei:
Insulinemie bazala crescută cu tendință la hipoglicemie;
Scăderea toleranței la glucoză şi hiperglicemii spontane prin rezistență crescută a țesuturilor la acțiunea insulinei;
Necesitatea dozelor mai mari de insulină
Hiperlipoproteinemie
Creșterea acidului uric în urină
Care sunt manifestările respiratorii cele mai frecvente în boala cronică renală sunt:
Dispnee acidotică Kussmaul
Respirație Cheyne-Stokes;
Pleurezie uremică
Bronhospasm
Bronhopneumopatia cronica obstructiva
Care sunt manifestările cardiovasculare cele mai frecvente în boala cronică renală:
Cardiomiopatia uremică
Tulburările de ritm şi de conducere
Miocardita
Sindromul Wolff–Parkinson–White
Care sunt manifestările hematologice cele mai frecvente în boala cronică renală
Anemie normocromă
Sindrom hemoragipar cauzat de disfuncția trombocitelor
Trombocitopenia în boala cronică renală terminală
Leucopenia
Eozinofilie
Care sunt manifestările metabolismului mineral și osos cele mai frecvente în boala cronică renală:
Osteita fibroasă, manifestare a hiperparatiroidismului
Osteomalacia, manifestare a mineralizării defecte
Osteogeneza imperfectă
Osteopenia sau osteoporoza
Cifoza sau lordoza, ca urmare a depozitării ureei în discul intervertebral
Care sunt manifestările neurologice cele mai frecvente în boala cronică renală:
Encefalopatia uremică
Neuropatie periferică
Sindromul Ekbom sau sindromul picioarelor neliniștite
Miastenia gravis
Sindromul Guillain-Barré
Care sunt manifestările gastrointestinale cele mai frecvente în boala cronică renală
Halena uremică (amoniacală)
Gastrita uremică cu anorexie, dureri epigastrice, vărsături cu miros amoniacal
Ulcer peptic datorită creșterii gastrinemiei
Sindromul Mallory-Weiss
Acalazie
Care sunt manifestările dermatologice cele mai frecvente în boala cronică renală:
Prurit uremic
Chiciură uremică
Calficilaxis sau arteriolopatia uremică calcifiantă
Acnee vulgară
Dermatomicoze
Care din următoarele puncte sunt caracteristice pentru un pacient cu boala cronică renală la examenul paraclinic:
Creatinina crescută
Ureea crescută
Anemia normocromă
Rata filtrării glomerulare crescută
. Hipokaliemie
Care tulburări electrolitice pot fi depistate la un pacient cu boala cronică renală?
Hipo- sau hipernatremie
Hiperkaliemie
Hipokaliemie
Hipofosfatemie
Hiperfosfatemie
Ce efecte adverse pot avea inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei?
Tuse
Hipotensiune
Hiperkaliemia
Anemia fierodeficitară
Pancitopenie
Din ce motiv la pacienții cu boala cronică renală se depistează un nivel scăzut de fier?
Hemoragii oculte gastrointestinale
Hemoragii iatrogene cauzate de dializă
Hemoptizie
Hematurii
Hematemeza
Care sunt cauzele mai frecvente ale anemiei la pacienții cu boala cronică renală?
Deficitul de fier
Deficitul de vitamina B12
Deficitul de acid folic
Proteinurie
Hematuria
Pentru corectarea metabolismului mineral la pacienții cu boala cronică renală se utilizează:
Restricția dietetică de fosfați
Chelatori intestinali de fosfați
Antihipertensive
Analogi de vitamina D (ex. Calcitriol, alfacalcidol)
Darbepoetina-α
Care din următoarele preparate sunt chelatori intestinali de fosfați
Sărurile de calciu
Sărurile de aluminiu
Sevelamer
Statinele
Sartanele
Care din următoarele puncte se includ în pregătirea pacientului pentru hemodializă cronică:
Crearea abordului vascular
Consiliere psihologică
Modificarea dietei pentru o balanță corectă a proteinelor, caloriilor, vitaminelor și mineralelor
Corecția hiperkaliemiei
Reducerea fosfatemiei
Abordul vascular pentru hemodializă se poate face prin:
. Fistula arteriovenoasă
Grefă arteriovenoasă
Cateter venos central
Cateter Nelaton
Cateter Foley
Se poate stabili diagnosticul de boală cronică renală atunci când se depistează:
Scăderea ratei de filtrare glomerulară (rata filtrării glomerulare) sub 60 ml/min/1.73m2 suprafață corporală, persistentă (mai mult de 3 luni), cu sau fără leziune renală
Prezența unei leziuni renale mai mult de 3 luni demonstrată prin modificări morfopatologice
Prezența markerilor de leziune (albuminurie/proteinurie, sediment urinar patologic sau modificări renale decelabile imagistic).
Scăderea ratei de filtrare glomerulară (rata filtrării glomerulare) sub 90 ml/min/1.73m2 suprafață corporală, persistentă (mai mult de 3 luni), cu sau fără leziune renală
Malformația congenitală fără dereglarea funcției renale
Care grupe de pacienți au risc crescut de apariție a bolii cronice renale?
Pacienții cu diabet zaharat
Pacienții hipertensiune arterială
Pacienții cu unele boli sistemice ca LES
Pacienții cu istoric familial de injurie renală acută
Pacienții cu spondilită seronegativă
Care sunt metodele de screening la pacienții cu boala cronică renală?
Determinarea ureea şi creatinina serică
Estimarea ratei de filtrare glomerulară
Ultrasonografia renală
Estimarea eritropoietinei serice
Măsurarea hemoglobinei A1C
Pentru un diagnostic corect al bolii cronice renale este necesar de a:
Identifica nefropatia de bază
Determina stadiul bolii cronice renale după clasificarea KDOQ
Determina hormonilor tiroidieni
Efectua radiografia craniului
Efectua ultrasonografia rinichilor
Care din următoarele manifestări se pot întâlni mai frecvent la pacienții cu boala cronică renală stadiul 3 KDOQI:
Hipertensiune renală (de regulă, 50-60%)
. Scăderea absorbţiei calciului
Reducerea excreţiei fosfatului
Scăderea parathormonului în ser
Creșterea fierului seric
Care din următoarele manifestări se pot întâlni mai frecvent la pacienții cu boala cronică renală stadiul 5 KDOQI nedializați:
Alungirea complexului QRS pe ECG
Undele T înalte pe ECG
Retenţie hidro-salină
Eritrocitoza
Paraproteinemia
Care sunt obiectivele tratamentului în boala cronică renală:
Încetinirea ratei de progresie a bolii cronice renale;
Profilaxia / terapia complicațiilor;
Pregătirea pacientului pentru terapia de substituție a funcțiilor renale la pacienții cu boala cronică renală stadiul 3 KDOQI
Pregătirea pacientului pentru terapia de substituție a funcțiilor renale la pacienții cu boala cronică renală stadiul 2 KDOQI
Plasarea pacientului cu boala cronică renală stadiul 4 sau 5 KDOQI în lista de așteptare pentru transplant renal
. Tulburările hematologice tipice din boala cronică renală sunt:
Diateza hemoragica
Anemia microcitara indusă de aluminiu
Leucocitoza
Anemia normocitară
Tratamentul hipervolemiei la pacienții edematoşi cu boala cronică renală se face prin:
Administrarea de diuretice la cei nedializaţi
Restricția aportului de sare şi apă
Creșterea aportului de apă între dialize
Administrarea de diuretice concomitent cu creșterea aportului de apă
La pacienții dializaţi hiperhidrataţi se face ultrafiltrare
Complicațiile acute ale hemodializei sunt:
Tromboza fistulei arterio-venoase
Convulsiile
Malnutriția
Crampe musculare
Hipotensiunea arterială
Următoarele afirmații în legătură cu dializa peritoneală sunt adevărate:
Poate fi efectuată la domiciliu
Este cea mai răspândită formă de dializă
Se efectuează de 4-6 ori pe zi, în fiecare zi
Este superioară transplantului renal
Metoda nu se utilizează la pacienții cu aderențe abdominale post chirurgicale
Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate:
În boala cronică renală rinichii sunt de obicei de dimensiuni normale
În insuficiența renală acută rinichii se pot depista întotdeauna modificări de dimensiuni și structura la examen ultrasonografic
Anemia este frecventă în boala cronică renală
n insuficiența renală acută apar modificări severe de osteodistrofie renală
În boala cronică renală hipertensiunea arterială este frecventă
Tratamentul hipertensiunii arteriale din boala cronică renală se recomandă de a se realiza cu:
Blocanții receptorilor a angiontensinei II
Beta-blocante
Blocante ale canalelor de calciu dihidropiridinici
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei II
Dieta normosodată
Boala cronică renală cu rinichi de dimensiuni normale sau măriți se poate întâlni în
Glomerulonefrita cronică
Pielonefrita cronică
Boala polichistică renală
Diabet zaharat
Amiloidoză
Alegeți manifestările clinice si biologice declanșate de creșterea ureei sanguine în boala cronică renală:
Anorexia
Deteriorarea funcției trombocitelor
Voma
Hipocalcemia
Diureza crescută
Alegeți care din tulburările neuromusculare se pot depista la un pacient cu boala cronică renală stadiul 5 KDOQI dializat:
Letargia
Miocloniile
Crampele musculare
Sindromul picioarelor neliniștite sau sindromul Ekbom (Restless legs syndrome)
Corectarea anemiei din boala cronică renală se face prin:
Administrarea orala de eritropoietină recombinată
Corectarea carențelor de fier
Controlul intensiv al glicemiei
Administrarea de eritropoietină subcutanat
Corectarea carențelor de acid folic
Care sunt funcțiile rinichiului
Reglarea volemiei
Inactivarea vitaminei D
Epurarea plasmatică a toxinelor
Reglarea electrolitică
Sinteza eritrocitelor
Carența de eritropoietină în boala cronică renală se caracterizează prin:
Anemie hipocromă
Anemie normocitară
Anemie microcitară
Anemie megaloblastică
Dializa peritoneală se caracterizează prin:
Necesitatea formării fistulă arterio-venoasa
Trebuie efectuată continuu
Se efectuează doar într-un centru specializat
Este mai bine tolerată hemodinamic
Se poate efectua la pacienții care nu au abord vascular
Care sunt regulile de nefroprotecție:
Regim alimentar hiperproteic
Controlul proteinuriei < 0.5g/24h
Controlul presiunii arteriale <130/90 mmHg
Administrarea preparatelor antiinflamatoare nesteroidiene
Evitarea medicamentelor nefrotoxice
Pentru tratamentul hipertensiunii arteriale în boala renală cronică se utilizează:
Blocanți ai receptorilor de angiotensină
Inhitori ai enzimei de conversie
Imunomodulatoare
Diuretice
Corticosteroizi
Terapiile de substituție a funcției renale cuprind:
Dializa peritoneală
Tratamentul cu eritropoietină recombinată
Hemodializa
Transplantul renal
Tratamentul tulburărilor metabolismului fosfo-calcic
Controlul presiunii arteriale și a proteinuriei în boala cronică renală se face:
De preferat prin inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sau blocanții receptorilor angiontensinei II
Nu se asociază niciodată inhibitorii enzimei de conversie cu blocanții receptorilor angiontensinei II
Se utilizează un diuretic tiazidic dacă rata filtrării glomerulare <30 ml/min/1.73 m2
Se utilizează furosemid dacă rata filtrării glomerulare 15-30 ml/min/1.73 m2
Se asociază un regim alimentar fără sare
Proteinuria poate fi considerată fiziologică în următoarele cauze:
Proteinuria ortostatică
Proteinuria în febră
Proteinuria după alergarea unui maraton
Proteinuria din nefropatiile glomerulare
Proteinuria din mielom multiplu
Indicații absolute pentru dializă în boala cronică renală sunt:
Hiperhidratare care nu poate fi controlată cu medicamente
Hiperpotasemie care nu poate fi controlată cu medicamente
Semne neurologice ale uremiei
Enterocolita uremică
Anemie renală severă
