Incluziunile intranucleare cu particule de virus „ochi de taur” se constata la examenul ultrastructural in encefalita:
Cauzata de virusul Echo.
Cauzata de virusul Coxackie.
Cauzata de virusul Polio.
Herpetica.
Cauzata de virusul bolii cu incluziuni citomegalice.
Diagnosticul rapid al meningitei tuberculoase astazi se bazeaza pe:
Detectarea genomului Mycobacterium tuberculosis in lichidul cefalorahidian prin reactia de polimerizare in lant.
Investigatiile microbiologice care identifica Mycobacterium tuberculosis in lichidul cefalorahidian.
Analizele de laborator care stabilesc titrul de anticorpi specifici care fac parte din clasa IgM.
Examenul neuroimagistic prin rezonanta magnetica cerebrala.
Examenul clinic atent, cu colectarea speciala a anamnezei epidemiologice.
In cazurile dificile de diagnostic in encefalita se recurge la:
Examenul prin potentiale evocate somatosenzoriale.
Echo-encefaloscopie
Electroencefalografie.
Rezonanta magnetica cerebrala.
Biopsie cerebrala explorativa.
Aciclovirul este medicatia etiologica in tratamentul:
Encefalitei gripale.
Encefalitei reumatice.
Encefalitei herpetice.
Encefalitei rujeolice.
Encefalitei rubeolice.
O forma clinica a encefalitei reumatice a capatat de numirea de „coree moale” (chorea mollis) pe motiv de:
Labilitate emotionala sever exprimata.
Deviere neregulata, in diferite directii a capului si trunchiului corpului bolnavului.
Diminuare severa a reflexelor osteotendionase.
Hipotonie musculara foarte exprimata.
Miscari involuntare spontane, ilogice, dezordonate si scurte.
Care din encefalitele asociate unei infectii virale are evolutie grava cu letalitate in 25% cazuri?
Encefalita rujeolica.
Encefalita rubeolica.
Encefalita variceloasa.
Encefalita herpetica.
Encefalita gripala.
Alegeti definitia corecta a reactiei encefalice.
Reactia encefalica cuprinde manifestarile encefalice generale sub forma de sindrom convulsiv (convulsii febrile) sau delirant la copilul atacat de infectie sau toxine.
Reactia encefalica este o suferinta cu desfasurare dramatica, de etiologii diverse, in cadrul careia un individ este predispus spre crize convulsive recurente.
Reactia encefalica este o maladie cu manifestari paroxistice de cefalee cu durata de la 4 la 72 ore, asociata cu greturi, vome, fonofobie si fotofobie.
Reactia encefalica este o entitate clinica care se manifesta prin episoade sau stari de dureri de cap de intensitate usoara sau moderata ce nu afecteaza activitatea zilnica si nu se amplifica la efort fizic.
Reactia encefalica se defineste ca o pierdere prelungita a constientei si vigilentei (starii de veghe) ce se manifesta prin absenta raspunsului adaptativ la stimulenti externi sau interni.
Cea mai frecventa dintre formele clinice ale stadiului paralitic al poliomielitei acute anterioare este:
Forma spinala.
Forma bulbara.
Forma pontina.
Forma mixta bulbospinala.
Forma mixta bulbopontina.
Solutia majora de prevenire si eradicare a poliomielitei este:
Izolarea obligatorie a bolnavilor timp de 6 saptamini.
Repausul absolut la pat al bolnavului pentru a se evita orice solicitare neuronala.
Dezinfectia continua pentru excretii si secretii nazofaringiene si pentru toate obiectele contaminate de bolnav.
Realizarea unui program complex de recuperare si de reeducare musculara.
Vaccinarea.
Indicati procentul de populatie necesar a fi cuprins in vaccinarea antipoliomielitica pentru prevenirea aparitiei de noi cazuri ori a unei epidemii:
90%.
80%.
70%.
60%.
50%.
Indicati masura terapeutica primordiala pentru arahnoiditele cerebrale in caz daca se descopera afectiuni otorinolaringologice:
Administrare de antibiotice.
Administrare de sulfanilamide.
Administrare de salicilati.
Sanarea focarelor de infectie.
Administrare de corticosteroizi.
Investigatia imagistica de electie in diagnosticarea mielitei transverse este
Rezonanta magnetica nucleara.
Tomografia computerizata.
Mielografia.
Computermielografia.
Epidurografia.
Sifilisul este o maladie sexual-transmisibila cauzata de:
Virusul imunodeficientei umane.
Toxoplasma gondi.
Borrelia burgdorferi.
Treponema palida.
Streptococul β-hemolitic din grupul A.
In cazul neurosifilisului cu afectare selectiva a meningelui bazei encefalului dintre nervii cranieni de cele mai dese ori sufera:
Nervul olfactiv.
Nervul optic.
Nervul oculomotor.
Nervul abducens.
Nervul facial.
Alegeti descriere corecta a semnului Argyll-Robertson din meningita sifilitica:
Fotoreactia directa si consensuala este abolita, in timp ce acomodatia pupilara si convergenta globilor oculari sunt perfecte.
Fotoreactia directa si consensuala este perfecta, in timp ce acomodatia pupilara si convergenta globilor oculari sunt abolite.
Sunt abolite functiile de ingustare pupilara, atit la controlul fotoreactiei directe si consensuale, cit si la controlul acomodatiei si convergentei globilor oculari.
Fotoreactia directa este abolita, in timp ce fotoreactia consensuala este perfecta.
Fotoreactia directa este perfecta, in timp ce fotoreactia consensuala este abolita.
Coreea Sydenham este o neuroinfectie cauzata de:
Virusul rujeolos.
Virusul rubeolos.
Virusul urlian.
Virusul gripal tip A.
Leucoencefalita multifocala progresiva este o afectiune provocata de:
Un virus al grupului lentivirus din familia retrovirusurilor.
Cryptococcus neoformans.
Micobacterii atipice.
Un papovirus ubicuitar (virusul JC).
Citomegalovirus.
Gazda definitiva a infectiei Toxoplasma gondi este:
Hulubul.
Pisica.
Porcul.
Capra.
Rozatoarele mici.
Omul achizitioneaza agentul patogen in maladia Lyme prin:
Intepatura de tintar.
Ingerarea chisturilor (biftec prost prajit, carne de oaie cruda, contactul cu fecale de pisica).
Intepatura capuselor infectate din clasa Ixodes.
Alimentatie cu lapte si produse lactate.
Infuzii intravenoase.
Eritemul cronic migrator este un semn clinic pretios in stabilirea diagnosticului bolii:
Imunodeficientei umane (HIV/SIDA).
Neurosifilis.
Lyme.
Toxoplasmoza.
Bruceloza.
Localizarea preferentiala a chistului hidatic in echinococoza sistemului nervos este:
Maduva spinarii.
Emisfera cerebrala.
Sacul dural medular.
Unghiul ponto-cerebelos
Sistemul ventricular cerebral.
Tratamentul conservator medical al echinococozei cerebrale:
Nu exista.
Administrare de streptomicina.
Administrare intravenoasa de penicilina G.
Administrare de pirimetamina.
Administrare de sulfadiazina.
Cea mai frecvent intilnita forma de cisticercoza a sistemului nervos este:
Cisticercoza emisferica.
Cisticercoza ventriculara.
Cisticercoza bazala.
Cisticercoza generala difuza.
Cisticercoza trunculara.
Blocind caile de circulatie ale lichidului cefalo-rahidian, cisticercozele ventriculare produc fenomene intense de:
Epilepsie secundara.
Hipertensiune intracraniana.
Disfunctie vegetativa suprasegmentara.
Excitatie psiho-motorie.
Reactie toxicoalergica.
Majoritatea pacientilor care au suportat o encefalomielita acuta diseminata supravietuiesc, avind:
Vindecare completa.
Atacuri de panica frecvente.
Deficite neurologice persistente.
Angina pectorala si sindrom neurastenic persistent.
Tulburari de ritm cardiac.
Statisticele arata ca in circa 80% din cazuri nevrita optica evolueaza spre:
Pierderea completa a vederii.
Incetosarea vederii.
Encefalomielita acuta diseminata.
Scleroza multipla.
Hemoragie subarahnoidiana spontana.
Indicati una din cauzele majore ale incapacitatii neurologice la persoane de virsta tinara:
Boala Devic.
Nevrita optica.
Ictusul ischemic cardioembolic.
Descrierea sclerozei multiple a fost facuta pentru prima data de:
Charcot.
Babinski.
Marinescu.
Pavlov.
Friedreich.
De unde provine denumirea bolii scleroza multipla?
Are loc o microangiopatie aterosclerotica difuza a sistemului nervos central.
Sufera memoria recenta a bolnavilor.
Are loc sclerozarea importanta a spatiilor perivasculare Virchov.
Se sclerozeaza caile conductoare motorii si senzitive din cadrul encefalului si maduvei spinarii.
Are loc o cicatrizare („sclerozare”) a ariilor de demielinizare in substanta alba a sistemului nervos central.
Alegeti descrierea corecta a semnului Lhermitte:
Imposibilitatea flectarii barbiei spre piept din cauza redorii occipitale.
Senzatia de „descarcare electrica” la flectarea capului anterior.
Dureri violente la percutia apofizelor cervicale posterioare.
Pozitia imobila antalgica a capului.
Flectarea picioarelor in articulatiile coxofemorale si ale genunchilor la incercarea de a aduce barbia la piept.
In calitate de prime simptome ale sclerozei multiple pot fi tulburarile de sensibilitate, in special a celei:
Algice.
Tactile.
Vibratorii.
Mioartrocinetice.
Stereognozice.
Oftalmofundoscopia la bolnavii cu scleroza multipla arata:
O paliditate a jumatatii nazale a papilei nervului optic.
Atrofia secundara a papilei nervului optic
Leziuni vasculare si retiniene de aspect variabil.
O decolorare a papilei in sectorul temporal.
O tromboza de vena centrala a retinei.
Edemul papilei nervului optic (edemul papilar) este rar intilnit la examenul prin oftalmofundoscopie la:
Un proces intracranian inlocuitor de spatiu.
Cresterea presiunii intracraniene.
Accidentele vasculare cerebrale insotite de edem cerebral acut.
Leziunile extinse ale ambelor radiatii optice.
Proces inflamator.
Indicati medicamentele cele mai folosite pentru tratarea episoadelor acute ale sclerozei multiple:
Corticosteroizii (metilprednisolonul).
Azatioprina (imuran, imurel).
Copaxonul.
Betaferoanele.
Baclofenul.
Cel mai efectiv remediu de tratare a puseelor de scleroza multipla astazi este:
Puls-terapia cu 500-1000 mg/zi metilprednisolon.
Plasmafareza.
Oxigenarea hiperbarica.
Transplantul de maduva osoasa.
Administrarea de celule stem.
Betaseronul se recomanda pentru tratamentul sclerozei multiple cu evolutie:
In pusee.
In pusee-progresiva.
Progresiva.
Cronica.
Abortiva.
Indicati medicamentul cel mai eficace pentru reducerea tonusului muscular in scleroza multipla:
Betasercul.
Betaferonul.
Avonexul.
Manifestarile neurologice de caracter generalizat, nespecific in multe afectiuni somatice si endocrine se traduc prin sindromul:
Asteno-vegetativ.
Depresiv.
Neurasteniform.
Anxios.
Neurotic.
Indicati rata semnelor de afectare cerebrala in infarctul miocardic:
1-5% din cazuri.
5-10% din cazuri.
10-30% din cazuri
30-45% din cazuri
45-50% din cazuri.
Care este semnul clinic cel mai frecvent in infarctul miocardic:
Caderea tensionala.
Pulsul filiform.
Somnolenta.
Stupoarea.
Tulburarea de ritm.
Criteriul definitiv in diagnosticul al encefalopatiei acute ca complicatie neurologica a hipertensiunii arteriale este:
Edemul papilar.
Manifestarile clinice.
Modificarile specifice pentru convulsii si/sau sincope depistate la electroencefalografie.
Lipsa modificarilor structurale la examenul prin tomografie computerizata cerebrala.
Raspunsul prompt la terapia antihipertensiva.
Indicati rata de pacienti cu endocardita bacteriana la care se dezvolta semnele neurologice:
1/2.
1/3.
1/4.
1/5.
1/6.
Indicati procentajul mortalitatii la pacientii cu endocardita cu complicatii neurologice:
Incidenta complicatiilor neurologice in endocardita bacteriana depinde in mod direct de:
Virsta pacientului.
Vechimea endocarditei.
Severitatea tulburarii functiei cardiace.
Masurile terapeutice aplicate.
Microorganismul care cauzeaza endocardita.
Complicatiile neurologice la bolnavii cu endocardita bacteriana sunt foarte frecvente la cei infectati cu:
Staphilococcus epidermidis.
Staphilococcus saprophyticus.
Staphilococcus aureus.
Streptococcus pyogenes.
Streptococcus pneumoniae.
Hemoragia subarahnoidiana ca complicatie a endocarditei bacteriene se instaleaza pe motiv de:
Embolism cerebral.
Multiple embolii bacteriene mici.
Eruptia anevrismului micotic.
Reactie metabolica a ischemiei.
Puseu de hipertensiune arteriala.
Aproximativ 50% din toate complicatiile neurologice ale endocarditei bacteriene se manifesta prin:
Embolismul cerebral cu dezvoltarea infarctului cerebral.
Encefalopatia difuza
Crizele epileptice.
Abcesul cerebral.
Meningoencefalita.
Starile sincopale se dezvolta in special cind frecventa pulsului devine:
45 batai pe minut.
40 batai pe minut.
35 batai pe minut.
35-31 batai pe minut.
30-10 batai pe minut
Cind in sincopa poate aparea incontinenta de urina?
Cind accesul de sincopa trece in acces comitial.
Cind sincopa face parte din simptomatologia sindromului nefrotic in amiloidoza.
In cazul asocierii slabiciunii sfincterului extern al uretrei.
Atunci cind pacientul cu sincope are vezica urinara plina.
Atunci cind pacientul cu sincopa sufera de incontinenta paradoxala de urina.
Se numeste betalepsie:
Criza de sincope la bolnavul cu hipoxie cronica.
Dereglarile de memorie la bolnavul cu encefalopatie hipoxica cronica.
Crize epileptiforme provocate de tuse.
Hiperestezia, hiperpatia sau hipoestezia in zonele Head-Zaharine.
Diminuarea brusca a tonusului muscular la bolnavul cu encefalopatie hipoxica cronica la trecerea din ortostatism in clinostatism.
Deficitul de vitamina K poate conduce la:
Hemoragii intracraniene.
Delir.
Amnezie.
Ataxie.
Oftalmoplegie
Pacientii cu carenta in vitamina B12, de obicei, dezvolta:
Un accident vascular cerebral.
O degenerescenta subacuta spinala combinata – mieloza funiculara.
Coma metabolica.
Ictus ischemic medular (sindromul arterelor medulare posterioare).
Diplegie faciala.
Carenta in acid folic poate cauza:
Un sindrom miopatic.
Sindromul de fatigabilitate patologica.
O polineuropatie manifestata prin parestezii, senzatii de arsura si slabiciune in portiunile distale ale membrelor.
Sindromul de poliradiculonevrita acuta.
Mielopatia vasculara cronica.
Mirosul de acetona poate fi sesizat la bolnavul aflat in coma:
Diabetica.
Etilica.
Uremica.
Hepatica.
Cauzata de otravire cu cianide.
Care din manifestarile neurologice enumerate mai jos pot fi prima manifestare clinica a diabetului zaharat?
Atacurile ischemice tranzitorii.
Accidentele vasculare cerebrale.
Radiculopatiile.
Neuropatia periferica.
Encefalopatia.
Mieloza funiculara (degenerescenta subacuta spinala combinata) adesea se poate dezvolta in:
Anemia feripriva.
Anemia megalocitara.
Policitemie.
Hemofilie.
Mielomul multiplu
Destructia osoasa cu o eventuala compresiune a structurilor sistemului nervos are loc in:
Lupusul eritematos sistemic.
Dermatomiozita.
Mielomul multiplu.
Poliartrita reumatoida.
Sclerodermie sistemica.
Tulburari ale sistemului nervos apar mai ales cind curentul electric in electrocutare a fost aplicat pe:
Traiectul unui nerv periferic.
Proiectia plexului brahial sting.
Coloana vertebrala cervicala.
Craniu.
Coloana vertebrala toracica.
Indicati manifestarea principala a sindromului Raynaud:
Necroza tesuturilor.
Tulburarile functiilor vestibulare.
Crizele de angiospasm.
Durerile rahidiene in diferite regiuni ale coloanei vertebrale.
Crampele in miini si degete.
Polineuropatia saturnina este rezultatul unei intoxicatii cronice cu:
Cupru.
Plumb.
Mercur.
Aluminiu.
Arsen.
Intoxicatia saturnina debuteaza cu:
Colici abdominale si artralgii
Oboseala, excitabilitate, ameteli, greturi, paloare a fetei cu nuanta pamintie.
Dunga gingivala Burton.
Sindromul de iritatie meningeala.
Tulburari psihice, crize convulsive.
Una din cele mai frecvente leziuni in intoxicatia cu arsen este:
Mielopatia.
Sindromul Raynaud.
Plexopatia lombo-sacrata.
Polineuropatia cu tulburari motorii, de sensibilitate si trofice.
Benzile Mees la degetele miinilor se observa in intoxicatia cu:
Oxid de carbon.
Pesticide.
Compusi ai clorului.
In spectrul afectiunilor cerebeloase la un bolnav cu encefalopatie alcoolica acuta Gayet-Wernicke extrem de rara este:
Ataxia.
Inexactitatea la indeplinirea probei indice-nas.
Inexactitatea la indeplinirea probei calcii-genunchi.
Dizartria cerebeloasa.
Tremuratura ampla a membrelor.
Etiologia neuropatiei etilice este atribuita:
Intoxicatiei azot.
Deficitului de tiamina.
Perturbarii functionarii sistemului de enzime.
Deficitului de glucide
Dereglarii proceselor de oxidare.
Staza venoasa determinata de tumorile intracraniene contribuie la aparitia:
Edemului cerebral.
Manifestarilor clinice de focar.
Acceselor epileptice partiale.
Acceselor epileptice generalizate.
Manifestarilor clinice de ordin general.
Hipertensiunea intracraniana apare mai precoce si este mai intensa in cazurile, cind tumorile sunt situate:
In fosa craniana anterioara.
In fosa craniana medie.
In fosa craniana posterioara (subtentorial).
Supratentorial.
Extracranian.
O tumoare, care se dezvolta in primul an de viata, poate sa nu dea fenomene de hipertensiune intracraniana, deoarece:
Creierul la aceasta etapa de dezvoltare nu are proprietatea de a se tumefia.
Ea produce o hiposecretie de lichid cefalorahidian.
Copilul nu poate reda manifestarile subiective pe care le are.
Se produce o disjunctie a suturilor oaselor craniului.
Nu se deterioreaza caile de scurgere a lichidului cefalorahidian.
In cele mai multe cazuri primul simptom clinic din cadrul sindromului de hipertensiune intracraniana cauzat de un proces expansiv intracranian este:
Accesul epileptic.
Tulburarile vestibulare.
Semnele de iritatie meningiana.
Staza papilara.
Cefaleea.
Percutia craniului deceleaza de cele mai dese ori (mai mult de jumatate din cazuri) o zona dureroasa la nivelul, unde se localizeaza procesul patologic in
Nevralgie trigeminala.
Tumoare intracraniana.
Meningita limfocitara.
Hidrocefalie.
Cefaleea cedeaza definitiv in procesul expansiv intracranian odata cu:
Extirparea completa a procesului expansiv.
Aparitia edemului papilei nervului optic.
Disparitia atrofiei papilei nervului optic.
Drenarea unei cantitati de lichid ventricular.
Restabilirea chirurgicala a cailor de circulatie a lichidului cefalorahidian.
Indicati simptomul care poate fi unica manifestare a hipertensiunii intracraniene la copil:
Greturile.
Vomismentele.
Plinsul.
Iritabilitatea.
O importanta deosebita in aspect de diagnostic de tumoare intracraniana o are manifestarea clinica de suferinta a perechii de nervi cranieni:
II.
III.
IV.
V.
VI.
In calitate de semn de hipertensiune intracraniana este mult discutat urmatorul semn clinic:
Ameteala.
Vertijul.
Epilepsia.
Dereglarile oculomotorii.
In glioamele situate supratentorial in faza de hipertensiune intracraniana apar frecvent:
Accesele epileptice partiale.
Accesele epileptice generalizate.
Accesele epileptice partiale generalizate.
Absentele epileptice.
Somnabulismul.
La copii tumorile de fosa craniana posterioara se intilnesc in aproximativ:
70% cazuri.
50% cazuri
80% cazuri.
90% cazuri.
100% cazuri.
Sindromul de lob frontal este dominat de:
Epilepsie jacksoniana motorie.
Epilepsie jacksoniana senzitiva.
Agrafie.
Tulburari psihice.
Semne piramidale.
Insusirea de a fi vesel si comunicativ in cadrul tulburarilor de afectivitate cauzate de tumoarea de lob frontal se numeste:
Euforie.
Jovialitate.
Euritmie.
Eutanasie.
Disforie.
Criza descrisa pentru prima data de Foster, care consta in devierea conjugata a ochilor si a capului de partea opusa tumorii de lob frontal, urmata de miscarea de torsiune a corpului si a membrelor se numeste criza:
Pseudocerebeloasa.
Epileptica majora.
Adversiva.
Jacksoniana.
De tip absenta.
Tulburarea de limbaj de tip afazie motorie se intilneste in tumorile de:
Lob frontal.
Lob parietal.
Lob temporal.
Lob occipital.
De fosa craniana posterioara.
Criza jacksoniana in partea dreapta a corpului cauzata de tumoare de lob frontal este insotita de:
Crize oculo-cefalogire.
Semne extrapiramidale.
Semnul de prehensiune.
Dereglari de vorbire.
Modificari ale acuitatii vizuale.
Alegeti descrierea corecta a pseudomieliei, fenomen clinic intilnit in tumorile de lob parietal:
Senzatii de furnicaturi, amorteli, senzatii de rece, arsura, intepaturi, care cuprind hemicorpul opus sau partial.
Bolnavul are senzatia ca o parte din corp, hemifata sau un membru se mareste brusc in volum sau, din contra, se micsoreaza.
Manifestare paroxistica de tulburare a schemei corporale.
Bolnavul are senzatia, ca ar exista un membru suplimentar sau o senzatie cu caracter straniu, bizar.
Bolnavul nu simte portiunile hemicorpului opus tumorii.
Un important semn de localizare in tumorile parietale ale emisferei nedominante este:
Afazia semantica.
Agnozia digitala.
Neglijarea unui hemispatiu.
Apraxia ideotorie.
Apraxia imbracatului.
Agnoziile vizuale se descriu pentru tumorile:
De lob frontal.
Parietale posterioare.
De lob temporal.
Hipofizare si paraselare
Modificarile cimpului vizual caracteristice pentru tumorile de lob temporal se manifesta prin:
Ingustare concentrica de cimp vizual.
Hemianopsie heteronima binazala
Hemianopsie heteronima bitemporala.
Hemianopsie laterala omonima.
Scotom central.
Tulburarile viscero-vegetative apar mai des in tumorile:
Sistemului limbic.
Lobului temporal sting.
Lobului temporal drept.
Tumorile de pol temporal care trec in lobul frontal.
Prin extindere din lobul temporal in cel parietal.
Semiologia tumorii lobului occipital este dominata de:
Tulburari de sensibilitate.
Tulburari motorii.
Tulburari vizuale.
Apraxie.
Dereglari oculomotorii
Agnozia vizuala sau cecitatea psihica este tulburarea in care bolnavul:
Nu poate aprecia distanta pina la obiect sau cea dintre obiecte.
Vede obiectele, dar nu le recunoaste.
Vede deformat un obiect, pe care il percepe aievea.
Vede distorsionat un obiect numai intr-o parte a cimpului vizual.
Are paroxisme de fenomene vizuale de tip simplu (fotopsii) sau complex (imagini, chipuri).
Asa-numita disociatie „proteino-celulara” depistata prin analiza lichidului cefalorahidian apare in:
Procese spinale cervicale de etiologie inflamatorie.
Compresie spinala dorso-lombara de origine traumatica.
Mielite ascendente de origine bacteriana.
Arahnoidita cerebrala bazala tuberculoasa.
In procesele tumorale medulare.
Care este unica metoda rationala de tratament al tumorilor medulare, indiferent de natura lor?
Radioterapia.
Radiochirurgia.
Extirparea chirurgicala.
Chimioterapia.
Plasmafereza.
Diagnosticul precis al fracturilor oaselor craniului se fac pe baza:
Manifestarilor clinice.
Datelor anamnestice.
Examenului fundului de ochi.
Echoencefalografiei.
Radiografiilor.
Exoftalmia pulsatila in cazul fracturii bazei craniului in fosa craniana mijlocie poate sa se dezvolte in urma:
Contuziei globului ocular.
Traumatizarii muschilor externi ai globului ocular.
Inflamatiei aseptice a sinusului cavernos.
Dereglarilor endocrine acute.
Unei fistule carotido-cavernoase.
In cazul perturbarilor vegetative din contuzia cerebrala grava cel mai favorabil element de prognostic este:
Polipneea.
Tahicardia.
Hipertermia de tip central.
Echilibrarea rapida a functiei respiratorii.
Accesele hipertensive.
Indicati cel mai grav sindrom traumatic craniocerebral:
Amnezia lacunara.
Agitatia psihomotorie.
Contuzia cerebrala grava cu suferinta dominanta de trunchi cerebral.
Contuzia cerebrala grava, difuza, fara leziuni dominante in trunchiul cerebral.
Sindromul postcomotional.
Cea mai frecventa si mai caracteristica modificare a motilitatii oculare intrinsece in contuzia cerebrala grava cu suferinta dominata de trunchi cerebral este:
Miscarea pendulara a globului ocular.
Midriaza fixa bilaterala.
Deviatia conjugata a ochilor.
Mioza unilaterala.
Nistagmusul spontan orizontal sau vertical.
Sunt denumite plagi nepenetrante ale capului:
Traumatismele craniocerebrale cind nu sunt lezate tesuturile moi si oasele craniului la acelasi nivel.
Plagile cu lezarea tesutului moale a craniului.
Traumatismele craniocerebrale in care are loc lezarea tesutului moale si a oaselor craniului la acelasi nivel.
Contuzia cerebrala medie grava asociata cu plagi ale scalpului, cu fisura sau fractura craniana.
Traumatismele cranio-cerebrale cind se formeaza un canal direct de patrundere in cavitatea craniana a infectiei din mediul exterior.
Indicati spatiul unde se dezvolta hematoamele epidurale:
In tesuturile moi ale craniului.
Intre tesuturile moi si oasele craniului.
Intre endocraniu si dura mater.
Intre dura mater si invelisul paianjenos.
Intre invelisul paianjenos si cel moale al creierului.
Intervalul liber in formele tipice ale hematomului extradural (epidural) in formle tipice este de:
1-2 ore.
3-4 ore.
5-10 ore.
12-24 ore.
36-48 ore.
Localizarea preferentiala a hematoamelor subdurale incapsulate este:
Frontotemporala.
Frontala
Temporala.
Occipitala.
Bazala.
Actualmente epilepsia se defineste ca:
O maladie acuta a encefalului de etiologie multipla, caracterizata prin accese repetate, aparute in rezultatul descarcarilor neuronale excesive si care se manifesta prin simptomatologie clinica si paraclinica diversa.
Maladie ondulatorie, caracterizata prin accese comitiale repetate cu pierdere de constienta, iar ulterior - cu tulburari de personalitate.
O stare cronica de etiologie diversa, in cadrul careia un individ este predispus spre crize epileptice recurente, de obicei spontane.
O afectiune cronica progresiva, manifestata prin tulburari paroxistice ale constientei, accese de convulsii, intepeniri, accese vegetative, precum si modificari progresive in sfera psiho-emotionala, inregistrate in perioada interictala.
Accese de pierdere de constienta de scurta durata in cadrul tulburarilor paroxistice de constienta.
