78. Selectaţi dezavantajul întrebărilor închise, în cadrul chestionarului:
neuniformitatea
dificultatea administrării
analiza îndelungată
sugestibilitatea răspunsurilor
analiza statistică îngreuiată
79. Selectaţi avantajul întrebărilor deschise, în cadrul chestionarului:
libertatea exprimării individualizate
uşurarea prelucrării statistice a răspunsurilor
indispensabilitatea pentru cercetările medicale
posibilitatea de a devia de la subiectul în cauză
80. Selectaţi avantajul întrebărilor deschise, în cadrul chestionarului:
permit cunoaşterea particularităţilor populaţiei ţintă
permit cuantificarea răspunsurilor cu ajutorul unei scale
sunt preferate în cercetările medicale
permit culegerea datelor cu riscul sugestibilităţii
permit alegerea răspunsurilor dinainte fixate
81. Precizați rolul întrebărilor introductive din chestionar:
marchează apariţia unei noi grupe de întrebări
asigură controlul calităţii răspunsului
oferă anchetatului sentimentul de încredere
provoacă explicaţii în raport cu diferite opinii exprimate
separă sensurile "pro" şi "contra" din răspunsurile persoanelor anchetate
82. Indicați rolul întrebărilor de trecere din chestionar:
asigură controlul fidelităţii opiniei exprimate
oferă respondentului sentimentul de încredere
83. Selectați condiția care trebuie respectată de un chestionar statistic:
să evite întrebările concise şi la subiect
să conţină preponderent întrebări, care fac apel la memoria celor chestionaţi
să conţină întrebări, care sugereze răspunsurile
să corespundă cu nivelul de cunoştinţe ale respondentului
să pună accentul pe limbajul profesional
84. Selectați regulile de întocmire a chestionarului:
evitarea jargonului profesional sau prescurtărilor
evitarea întrebările tendenţioase
utilizarea unui vocabular neînţeles de respondenţi
afectarea prestigiului sau orgoliului respondentului
evitarea succesiunii logice a întrebărilor
85. Selectați tipurile de chestionare din punct de vedere al calităţii informaţiilor:
de date factuale
"omnibus"
de opinie
speciale
autoadministrate
86. Selectați tipurile de chestionare din punct de vedere al cantităţii informaţiilor:
87. Selectați tipurile de chestionare în funcţie de conţinut:
cu referire la date calitative
cu referire la date cantitative
administrate prin telefon
administrate de către operatori de anchetă
88. Selectați tipurile de chestionare în funcţie de modul de aplicare:
cu întrebări deschise
cu întrebări închise
89. Selectaţi avantajele întrebărilor închise, în cadrul chestionarului:
sunt uşor de administrat
oferă libertatea exprimării
sunt uniforme
uşurează analiza statistică a răspunsurilor
sugerează răspunsurile
90. Selectaţi avantajele întrebărilor închise, în cadrul chestionarului:
sprijină memoria celui anchetat
sporesc anonimatul celui anchetat
scad securitatea celui anchetat
permit respondentului să devieze de la subiectul în cauză
91. Selectaţi funcţiile întrebărilor filtru din chestionar:
opresc trecerea unor categorii de subiecţi la întrebările succesive
verifică fidelitatea opiniei exprimate
servesc la analiza răspunsurilor din chestionar
nu opresc persoana de a urma succesiunea întrebărilor
92. Selectaţi particularităţile întrebărilor bifurcate din chestionar:
opresc persoana de a urma succesiunea întrebărilor
nu califică răspunsurile oferite
93. Selectaţi particularităţile întrebărilor "de ce?" din chestionar:
sunt un exemplu de întrebări imprecise
au valoare informativă scăzută
oferă valoare în plus chestionarului
sunt un exemplu de întrebări precise
94. Selectaţi caracteristicile întrebărilor de control din chestionar:
nu aduc informaţii noi
verifică consistenţa opiniei exprimate
verifică gradul de înțelegere a sensului întrebărilor
aduc informaţii noi
nu verifică fidelitatea răspunsurilor oferite
95. Selectați condițiile necesare de respectat în formularea întrebărilor din chestionar:
evitarea negaţiilor
dificultatea sporită a întrebărilor
formularea întrebărilor la modul general
preferabilitatea întrebărilor indirecte
abstractizarea întrebărilor independentă de nivelul de studii al respondenţilor
96. Precizați caracteristica unui eșantion reprezentativ:
are volum mic
reproduce în structura sa structura colectivităţii generale
este sursă unei erori de reprezentativitate mare
este format în mod aleatoriu simplu
este format în mod aleatoriu dirijat
97. Precizați tipul de selecție în cazul excluderii oricărei intervenţii subiective în alegerea eşantionului:
dirijată
mixtă
aleatoare
mecanică
parţială
98. Selectați condiția care determină reprezentativitatea eşantionului:
extragerea dirijată a unităţilor statistice
volumul eşantionului
extragerea aleatoare a unităţilor statistice
numărul unităţilor statistice
extragerea simetrică a unităţilor statistice
99. Precizați tipul de selecție în cazul intervenţiei subiective în alegerea eşantionului:
variaţională
inferenţială
100. Selectaţi particularitatea eşantionului format aleator cu revenire:
volumul colectivităţii generale scade consecutiv pe măsura creşterii numărului extragerilor
volumul colectivităţii generale rămâne constant pe toată perioada extragerii
la fiecare extragere, orice unitate a colectivităţii generale are probabilitate diferită de a fi selecţionată
la sfârşitul extragerilor volumul colectivităţii generale este micşorat exact cu volumul eşantionului
aceeaşi unitate statistică nu poate fi inclusă de mai multe ori în colectivitatea selectivă
101. Selectaţi particularitatea eşantionului format aleator fără revenire:
la fiecare extragere, orice unitate a colectivităţii generale are aceeaşi probabilitate de a fi selecţionată
la sfârşitul extragerilor volumul olectivităţii generale nu se modifică
probabilitatea erorilor de selecţie este mai mare decât în cazul procedeului fără revenire
102. Indicați particularitatea procedeului mecanic de selecţie:
extragerea unităţilor statistice se face aleator
asigură în totalitate caracterul aleator al selecţiei
prima unitate, de la care se începe numărarea, nu se include în pasul de numărare
extragerea unităţilor statistice nu este dirijată
extragerea unităţilor se face conform pasului de numărare prestabilit
103. Selectați volumul eșantionului care generează o eroare întâmplătoare de reprezentativitate mică:
insuficient
mic
suficient
relativ mare
relativ mic
104. Selectaţi strategia de selecţie pentru sondajul aleator simplu:
fiecare membru al populaţiei este menţionat pe o listă; se extrage un număr de pornire aleator şi apoi indivizii populaţiei sunt selectaţi la intervale egale
fiecare membru al populaţiei are o probabilitate egală de a fi selectat
fiecare membru al populaţiei este alocat unui strat, apoi un eşantion aleator este selectat din fiecare strat
fiecare membru al populaţiei este alocat unui grup, apoi toţi membrii grupului selectat sunt incluşi în eşantion
este selectat un eşantion de clastere, apoi membrii eşantionului sunt selectaţi aleator din aceste clastere
105. Selectaţi strategia de selecţie pentru sondajul mecanic:
107. Selectaţi strategia de selecţie pentru sondajul în serii:
fiecare membru al populaţiei este alocat unui grup, apoi toţi membrii grupului selectat sunt incluşi în eşantion clastere
106. Selectaţi strategia de selecţie pentru sondajul stratificat:
fiecare membru al populaţiei este menţionat pe o listă; se extrage un număr de pornire aleator şi apoi indivizii opulaţiei sunt selectaţi la intervale egale
108. Selectați scopurile sondajului statistic:
estimarea parametrilor colectivităţii generale în baza rezultatelor de eșantion
estimarea parametrilor de eșantion în baza rezultatelor cercetării generale
estimarea parametrilor colectivităţii generale în baza rezultatelor cercetării generale
extinderea indicatorilor totalităţii generale asupra eşantionului
extinderea indicatorilor de eşantion asupra totalităţii generale
109. Precizați activitățile specifice primei etape a cercetării selective:
colectarea datelor statistice
prelucrarea datelor statistice
estimarea parametrilor generali
obţinerea indicatorilor derivaţi
110. Selectaţi avantajele cercetării selective:
mai operativă și mai scumpă decât observarea generală
erori de înregistrare mai puține şi mai uşor de înlăturat
erori de înregistrare mai puţine și mai greu de înlăturat
caracterizarea mai aprofundată a fenomenului investigat
mai operativă şi mai ieftină decât observarea generală
111. Precizați caracteristicile de bază ale eşantionului:
variabilitatea
reprezentativitatea
neomogenitatea
precizia
simetricitatea
112. Selectați condiţiile care trebuie respectate pentru asigurarea reprezentativităţii eşantionului:
extragerea obiectivă a unităţilor statistice
extragerea preferenţială a unităţilor statistice
extragerea neprobabilistică a unităţilor statistice
omogenitatea colectivităţii generale
independenţa includerii unităţii statistice în eşantion
113. Selectați cauzele formării unui eșantion nereprezentativ:
extragerea subiectivă a unităţilor statistice
asigurarea omogenităţii colectivităţii generale
114. Precizați ce include planul cercetării prin sondaj:
delimitarea în timp şi spaţiu a totalităţii generale
verificarea gradului de omogenitate al colectivităţii generale
verificarea gradului de omogenitate a colectivităţii selective
determinarea volumului eşantionului
asigurarea selecţiei neprobabilistice a unităţilor statistice
115. Indicați ce include planul cercetării prin sondaj:
elaborarea criteriilor de selecţie neprobabilistică
stabilirea periodicităţii efectuării sondajului
stabilirea bazei de sondaj
stabilirea preferinţelor de selecţie a unităţilor statistice
alegerea tipului şi procedeului de selecţie
116. Alegeți tipurile de selecție a unităților statistice:
aleatorie
secvențională
intervențională
117. Indicați procedeele de selecţie:
mecanic
tragere la sorţi
tabel cu numere aleatoare
tabel cu numere selectate
tragere mecanică la sorţi
118. Selectaţi particularităţile eşantionării aleatoare cu revenire:
volumul colectivităţii generale rămâne neschimbat pe toată perioada extragerii
aceeaşi unitate statistică poate fi inclusă de mai multe ori în colectivitatea selectivă
119. Selectaţi afirmațiile corecte despre procedeului mecanic de selecţie:
presupune extragerea unităţilor statistice după un interval predeterminat
pasul de numărare se stabileşte ca raport între volumul colectivităţii selective şi celei generale
pasul de numărare se stabileşte ca raport între volumul colectivităţii generale şi celei selective
nu asigură în totalitate caracterul aleator al selecţiei
nu încalcă principiile selecţiei aleatoare
120. Selectați principalele tipuri de erori ale cercetării prin sondaj:
sistematice de înregistrare
sistematice de reprezentativitate
întâmplătoare de reprezentativitate
intenţionate de neînregistrare
de înregistrare
