Etica este :
Studiul relațiilor interumane.
Știința comportamentului uman.
Știința despre moralitate.
Studiul filosofic al omului
Ramură a sociologiei.
Din limba latină morala – moralitas înseamnă:
Misoginie.
Moarte timpurie.
Manieră sau mod adecvat de comportare.
Marcaj.
Mentalitate malefică
Teoriile consecințialiste derivă moralitatea unei conduite din:
Analiza eficienței economice a consecințelor comportamentului.
Analiza intenției de comportament.
Conformitatea unui astfel de comportament cu un set de reguli prestabilite.
Evoluția companiilor.
Forme de limbaj.
Virtute înseamnă:
O particularitate temperamentală.
Un atribuit al existenței obiective.
O particularitate comportamentală înnăscută.
O trăsătură bună de caracter.
Facultate de a simți.
Utilitarismul este:
Cea mai populară teorie consecințialistă.
Cea mai scandaloasă teorie deontologică.
Domeniul realității istorice.
O teorie deontologică nepopulară.
O teorie a medicinei alternative
A fi virtuos din punctul de vedere al teoriei aristotelice înseamnă:
A te conforma principiilor şi normelor morale dominante în societate.
A evita normele morale dominante în societare.
A cunoaște esența fiecărui lucru.
A pierde speranța.
A evita viciile.
O persoană morală din perspectivă deontologică este acea care :
Își îndeplinește obligațiile, își respectă obligațiile.
Se îndoiește de toate.
Își reduce constant obligațiile
Își ignoră obligațiile
Evită normele morale dominante în societare
Consecințele unei acțiuni sunt morale din punct de vedere utilitarist (J.S Mill) dacă:
Nu afectează pe termen lung în mod negativ nici o persoană.
Constituie pe un termen lung beneficiu maximal pentru un număr maximal de indivizi.
Dacă beneficiază pe termen lung cel puțin o persoană
Evită normele morale dominante în societare.
Dacă exercită în mod liber o constrângere morală.
Bioetica este:
Domeniu medical ce studiază problemele legate de sănătate și boală.
Domeniu interdisciplinar ce studiază probleme etice legate de sănătate/medicină, cercetare biomedicală, biotehnologii, mediu etc. generate de progresul științific.
Domeniu biologic ce studiază viața din perspectivă etică
Domeniu biologic ce studiază apariția vieții
Putere sau influență asupra populației.
Întemeietorul disciplinei Bioetica este considerat:
Van Rensselaer Miller
Van Rensselaer Potter
Robert Backer
Immanuel Kant
Socrate
Principiul etic al respectului autonomiei persoanei presupune :
Respectul dreptului persoanei la autodeterminare.
Respectul dreptului de proprietate al persoanei.
Respectul dreptului medicului la o intervenție experimentală nestingherită.
Supraviețuire.
Egocentrism
Principiul binefacerii se realizează prin:
Datoria de a preveni răul sau suferința, datoria de a suprima răul sau suferința, datoria de a face bine și de a promova binele.
Promovarea alocentrismului.
Promovarea egocentrismului
Promovarea antropocentrismului.
Depășirea crizei ecologice naționale.
Promotorul autohton care pledează pentru conceptul larg de bioetică este:
Ana Pascaru
Teodor N. Țîrdea
Gheorge Bobînă
Eudochia Saharneanu
Vasile Țapoc.
Principiul dreptății presupune:
Distribuția echitabilă a bunurilor, resurselor și serviciilor; distribuția echitabilă a resurselor și serviciilor medicale.
Legătura dintre viață și libertate
Ca beneficiul şi riscurile în clinică să fie echilibrate
Acțiunea umană în lumina valorilor moralității tradiționale
Moralitatea autentică, veritabilă, în sistemul „om-societate”
Unele reguli după care se poate înfăptui distribuția echitabilă a resurselor sunt:
Fiecărei persoane în mod egal; conform necesităților; în funcție de efort; potrivit contribuției.
Fiecărei persoane în conformitate cu libera voință a celui ce distribuie bunurile, serviciile, etc.
În conformitate cu nivelul de dezvoltare culturală
Fiecărei persoane în dependență de rolul și statutul social
În corespundere cu sistemul valoric al fiecărui membru din societate
Subdomeniile eticii sunt:
Meta-etica, etica normativă și etica aplicată.
Metafizica, ontologia, gnoseologia.
Epistemologia, logica, filosofia medicinei.
Behaviorismul, psihologia comportamentului, psihologia descriptivă
Deontologia, etica medicală, bioetica.
Meta-etica este:
Monism spiritualist
Credința într-un singur Dumnezeu
Studiul naturii, formei şi sensului judecății morale.
Stare a conștiinței.
Cunoaștere a cauzelor prime și a principiilor lucrurilor
Etica normativă are în vedere:
Analiza artei, a obiectelor create de om.
Prescrierea de norme pentru comportamentul individual al omului, dar și pentru organizarea morală a vieții sociale.
Perceperea lumii prin intermediul simțurilor.
Includerea în discursul filosofic a două concepte: fericirea și virtutea.
Viață vicioasă.
Etica aplicată reprezintă o ramură a eticii ce constă în:
Analiza unor probleme specifice și controversate din viața publică și privată, precum eutanasia, avortul, drepturile animalelor, etc.
Psihologia agenților umani.
Epistemologia cunoașterii morale.
Contradicțiile antropologice ridicate de diferențele culturale ce țin de morală.
Statutul și scopul valorilor.
Conform teoriilor consecinționiste, pentru a decide dacă o acțiune este morală sau imorală trebuie:
Modul de a percepe și a trăi fericirea
Trăim o viață lipsită de griji.
Să se ia în calcul consecințele unei acțiuni
Respectarea unor anumite reguli de comportament prin virtuți.
Permanent de a căuta prin intermediul sinelui și prin intermediul facultăților cu care a fost înzestrat omul.
Conform concepției lui Aristotel virtutea este:
Organizarea morală a vieții sociale
Modul în care oamenii se comportă
Studiază aspecte particulare ale problematizării etice din perspectiva unor anumite profesii
Urmărirea unui scop final absolut: binele/fericirea
Analiza filosofică a cazurilor, situațiilor, dilemelor relevante pentru lumea reală
Teoria etică, bazată pe ideea că rațiunea este bună în sine și că toți indivizii sunt ființe raționale aparține lui:
Etica lui Imm. Kant.
Etica lui Toma d'Aquino.
William Ockham
Platon
Aristotel
Cine a afirmat că utilitatea sau principiul celei mai mari fericiri este fundamentul moralei?
John Stuart Mill
Albert Schweitzer.
Oldo Leopold
Van Rensselaer Potter.
Immanuel Kant.
Noțiunea deontologie cu sensul de știință a moralității a fost inclusă în știință de:
J. Bentham.
T. Beauchamp
A. Hellegers
J. Childress
V.R. Potter
Care doctrină consideră că aceea ce poate aduce maximum de fericire trebuie să fie principiul suprem al acțiunii noastre:
Utilitarismul.
Universalismul
Etica virtuții
Etica hedonistă.
Deontologismul.
Fondatorul primei Catedre de bioetică și filosofie în spațiul postsocialist este:
Dumitru T. Ursul.
Arcadie D. Ursul
Ion Țurcanu.
Vasile Țapoc
Autorul care formulează bioetica drept o îmbinare a cunoștințelor biologice cu valorile umane este:
Jean Paul Sartre
Rene Descartes
Disciplina Bioetica a apărut în secolul:
XX
XIX
XVIII
XVII
XXI
Concepția anglo-saxonă a bioeticii face referire la:
Ansamblul întreg de probleme morale referitoare la protejarea vieții umane, fără să se limiteze la cele care datorită progresului științei biomedicale
Ansamblul restrâns de probleme etice referitoare la aplicarea științelor avansate ale biologiei și medicinei.
Morala tradițională.
Maeutică.
Deontologie.
Deontologia este:
Setul de cerințe etice care sunt impuse membrilor în exercitarea unei profesii.
Domeniu care implică obiceiuri, reguli de comportament
Studiați realitatea
Disciplina care studiază valorile, normele de conduită
Setul de reguli de comportament extern
Conform aspectului axiologic bioetica:
Contribuie la formarea unui nou sistem etico-normativ și valoric.
Este sfera economiei medicale.
Modul de a forma o concepție despre lume.
Formă a moralei creștine.
Este datoria morală a medicului
Aspectul juridic denotă faptul că bioetica:
Este o formă de protecție a drepturilor omului.
Este parte componentă a conștiinței politice
Contribuie la interpretarea legilor
Este un domeniu al dreptului
Este o etică a carității și echității sociale.
Bioetica, conform aspectului medical este:
Manifestarea umanismului în medicină.
O ramură specifică a eticii biologice
O formă specifică de ocrotire, ameliorare și optimizare a mediului ambiant.
Concepție teoretică referitor la asigurarea și promovarea dezvoltării și securității omului.
Reflectarea conștiinței ecologie în practica medicală.
Identificați modelul sociocultural al bioeticii care își are originea din revoluția franceză.
Modelul autoritar.
Modelul liberal-radical.
Modelul personalist
Modelul pragmatico-utilitarist
Modelul sociobiologic.
Identificați modelul sociocultural al bioeticii care justifică suicidul, libertatea experimentelor și surogația
Identificați modelul sociocultural al bioeticii care promovează utilitarismul științific:
Modelul sociobiologic
Modelul fociofilosofic.
Modelul liberal-radical
Modelul pragmatico-utilitarist.
Modelul personalist.
Modelul pragmatico-utilitarist își are originea din:
Cultura românească
Cultura rusească.
Cultura anglosaxonă.
Cultura japoneză.
Cultura arabă.
Stadiile actului medical sunt:
Anamneza și explorarea simptomelor de către medic, precizarea diagnosticului și decizia în legătură cu tratamentul, complianța la tratament.
Persuasiunea, negocierea, incertitudinea funcțională,
Analize de laborator, decizia în legătură cu tratamentul, noncoplianța la tratament
Negocierea, comportamentul non-verbal, precizarea diagnosticului.
Anamneza, negocierea, noncomplianța la tratament
Noncomplianța la tratament este:
Procesul prin care medicul și pacientul ajung la un compromis,
Aderența pacientului la toate recomandările medicului
Nerespectarea de către pacient, conștient sau inconștient, a recomandărilor terapeutice, sub aspect calitativ sau cantitativ
Determinarea naturii bolii.
Decizia în legătură cu tratamentul
Anamneza este:
Aderența pacientului la toate recomandările medicului.
Totalitatea datelor căpătate de la pacient cu privire la apariția și evoluția bolii.
Incertitudine profesională.
Totalitatea analizelor de laborator.
Parte a tratamentului
Complianța este:
Totalitatea sindroamelor și simptoamelor pacientului.
Aderența bolnavului la mijloacele terapeutice necesare ameliorării stării sale de sănătate
O eroare medicală subiectivă
Respectarea autonomiei pacientului
Știința ce studiază sănătatea și boala ca experiențe umane
Latinescul pater semnifică:
Părinte.
Nu-dăuna.
Parter.
Prima datorie.
Subiect de consultat
Paternalismul este:
O relație de tip monolog, pacientul primește și acceptă orice decizie a medicului.
O relație de tip dialog, pacientul participă la luarea deciziei.
Pacientul este liber să ia decizii de importanță vitală.
Medicul ia în considerație valorile pacientului.
Arta interpretării
Antipaternalismul este:
O relație de tip dialog, pacientul participă la luarea deciziilor.
Medicul nu ia în considerație valorile pacientului.
Un model de ghidare a pacientului
O relație de supunere a pacientului
Arta monologului
O relație de tip monolog reprezintă:
Antipaternalismul.
Paternalismul.
Valoarea cuvântului.
Complianță
Noncomplianță
Hermeneutica este:
Teoria existenței.
Teoria cunoașterii
Teoria valorilor
Teoria interpretării textelor
Valoarea scrierilor literare
Confidențialitatea reprezintă:
Faptul că informațiile medicale deținute despre un pacient sunt accesibile numai celor cărora pacientul a dat acces prin acordul autonom și complet informat.
Faptul că informațiile medicale deținute despre un pacient sunt accesibile în totalitate.
Faptul că informațiile medicale sunt totalmente secretizate pentru toți, inclusiv pacient.
Faptul ca informațiile medicale sunt liber accesate de orice lucrător medical.
Faptul că secretul medical nu poate fi încălcat în nici un caz
Confidențialitatea trebuie păstrată pentru:
A obține încredere între profesioniștii din domeniul medical și pacienții lor.
A păstra secretul medical.
Pentru a proteja pacienții
Confidențialitatea nu trebuie păstrată, pacientul trebuie să fie la curent cu datele medicale.
A dezinforma medicul.
Confidențialitatea se încalcă atunci când:
Informația expusă de către pacient se referă la un potențial pericol pentru siguranța publică sau dacă acest fapt este dispus de către o instanță.
Informația expusă de către pacient se referă la examinările altui specialist medical.
Informația expusă de către pacient este greșită
Confidențialitatea nu poate fi încălcată în nici un caz
Medicul consideră că trebuie să divulge informația.
Eroarea medicală este:
Producerea unui prejudiciu din cauza naturii lucrurilor.
Parte componentă a bioeticii
Abordare bioetică a interacțiunii medic-pacient.
Categorie filosofică
Categorie a eticii medicale ce reflectă atitudinea pacientului față de medic.
