Măsuri de prim ajutor suspectatului de botulism
Administrarea de antipiretice;
Administrarea de laxative;
Administrarea serului antibotulinic polivalent;
Spălături gastrice;
Administrarea antibioticelor.
Produsele care cel mai frecvent pot cauza toxicoza stafilococică
Laptele și produsele lactate ( mai des)
Mai rar, carne şi peşte
Produsele de cofetărie cu cremă.
În profilaxia intoxicaţiilor alimentare primordială este
Păstrarea incorectă a produselor alimentare;
Nerespectarea termenilor de păstrare şi realizare;
Nerespectarea igienei individuale de către personalul blocului alimentar;
Preîntâmpinarea contaminării produselor alimentare;
Pregătirea culinară incorectă a produselor alimentare
Toxicoze alimentare bacteriene sunt:
Stafilococice;
Streptococice;
Botulismul;
Salmoneloza;
Fuzario-toxicoza.
Botulismul actualmente e cauzat mai frecvent de
Jamboane;
Peşte roşu;
Semifabricate din carne;
Conserve pregătite în condiţii casnice;
Produse uşor alterabile procurate din locuri neamenajate, interzise.
Micotoxicozele sunt cauzate de
B. perfrighens;
Claviceps purpurea;
Rhizopus
Aspergillus flavus;
Cl. botulinum.
Germeni patogeni-agenţi ai toxiinfecţiilor sunt
Stafilococul enterotoxigen;
Cl. perfringens;
E. Coli;
Salmonelele;
Cl. Botulinum.
Simptome specifice ale botulismului sunt:
artralgii;
dereglări de vorbire;
diplopie;
dereglare a deglutiţiei;
midriază.
Caracteristic pentru botulism este
Boala apare mai frecvent în urma consumului produselor de patiserie (prăjituri, torturi);
Simptomatic deosebim diplopie, nistagm;
To corpului normală sau o hipotermie uşoară;
Dereglarea actului de deglutiţie;
To corpului crescută.
Semiotica intoxicaţiei stafilococice
To C corpului creşte brusc;
Greţuri, vomă, dureri acute în epigastru;
To C corpului normală;
Diaree extenuantă;
Constipaţi.
Principiile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare bacteriene
Prevenirea pătrunderii germenilor patogeni în produsele alimentare;
Prevenirea înmulţirii germenilor patogeni în produsele alimentare (to, termen de întrebuinţare ş.a.);
Distrugerea germenilor patogeni prin măsuri de preparare culinară;
Imunizarea populaţiei;
Izolarea sursei de provocare a intoxicaţiilor.
Particularităţile intoxicaţiilor alimentare
Apar de obicei subit;
Au o oarecare perioadă de incubaţie;
Sunt patologii necontagioase;
Sunt patologii contagioase;
Se prezintă ca afecţiune în masă.
Patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS) sunt
Cauzate de hiperalimentaţie;
Cauzate de subalimentaţie;
Cauzate de insuficienţa unuia sau a mai multor trofine;
Intoxicaţiile alimentare;
Cauzate de nerespectarea regimului alimentar.
CS. Subnutriţia reprezintă:
patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive;
patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;
patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu microorganisme
Hiperalimentaţia reprezintă:
maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu microorganisme.
Alimentaţia calitativ neadecvată reprezintă:
Alimentaţia neechilibrată reprezintă:
Consecinţele subnutriţiei sunt:
obezitatea;
încetinirea ritmului de creştere la copii;
fluoroza;
încetinirea metabolismului;
scăderea în greutate.
Consecinţele hiperalimentaţiei sunt:
reducerea masei musculare;
micşorarea productivităţii muncii;
unele hepatite cronice;
diabet zaharat
scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a. nocevităţi de mediu.
diabet zaharat;
scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a. nocivităţi de mediu.
Tipurile subnutriţiei sunt:
subnutriţia secundară;
forma absolută;
rahitismul;
subnutriţia primară;
forma relativă.
Formele etiologice ale subnutriţiei sunt:
guşa endemică;
ateroscleroza;
diabet;
avitaminozele
caria dentară;
fluoroză;
colelitiaza;
anemiile nutriţionale;
hipovitaminozele
Formele hiperalmentaţiei sunt:
secundară;
absolută;
primară;
relativă.
CS. Intoxicaţiile alimentare reprezintă:
patologii cauzate de alimentaţia abundentă;
patologii cauzate de alimentaţia cantitativ insuficientă;
maladii acute, rar cronice, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate masiv cu microorganisme de o anumită specie sau impurificate cu substanţe toxice.
Intoxicaţiile alimentare se clasifică în:
de etiologie necunoscută;
microbiene;
virale;
nemicrobiene;
parazitare.
Apariţia intoxicaţiilor alimentare bacteriene depinde de:
particularităţile fizice ale alimentului;
ora consumării alimentelor;
gradul de rezistenţă a organismului faţă de germeni;
contaminarea masivă a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine;
specia şi gradul de virulenţă a microorganismelor sau tulpinelor lor.
Toxicozele alimentare pot apărea la consumul produselor ce conţin:
toxine ale unui agent patogen specific;
toxine ale bacilul botulinic ;
toxine ale stafilococul;
micotoxine;
germeni condiţionat patogeni.
Toxicozele bacteriene pot apărea la consumul produselor ce conţin:
toxine ale bacilului botulinic;
toxine stafilococice;
germeni condiţionat patogeni
CS. Toxiinfecţiile pot apărea la consumul produselor ce conţin:
Alimentele pot fi contaminate cu stafilococi de către personalul cu:
amigdalită;
furuncul;
plăgi purulente;
gastrită;
panariciu.
Numiţi formele micotoxicozelor:
fuzariotoxicoza;
ergotismul;
echinococoza;
balantidioza;
aflotoxicoza.
