1. CM. Clasificarea oaselor. După localizare în corp se descriu:
A. Oasele craniului
B. Desmale (primare)
C. Oasele trunchiului
D.Condrale (secundare)
E. Oasele membrelor
2. CM. Clasificarea oaselor. După structură şi formă sunt oase:
A. Spongioase
B. Plate
C. Tubulare
D. Sesamoide
E. Pneumatice
3. CM. Clasificarea oaselor. După dezvoltare oasele se divid în:
A. Desmale (primare)
B. Polimorfe
C. Condrale (secundare)
D. Scurte
E. Condro-desmale
4. CS. Osteonul reprezintă:
A. Lamelele osoase din jurul diafizei
B. Lamelele osoase din jurul canalului
C. Lamelele osoase din jurul canalului medular
D. Lamelele osoase din jurul canalului Havers și conținutul lui
E. Lamelele osoase din jurul metafizei
CS. Creșterea osului în grosime are loc pe contul:
A. Cartilajului hialin
B. Cartilajului fibros
C. Periostului
D. Cartilajului epifizar
E. Fasciilor
6. CS. Creşterea osului în lungime are loc pe contul:
A. Endostului
B. Periostului
C. Cartilajului articular
D. Cartilajului diafizoepifizar (metaepifizar)
E. Pericondrulu
7. CS. Punctele de osificare primare apar:
A. În prima jumătate a perioadei intrauterine
B. Imediat după naștere
C. În a doua jumătate a perioadei intrauterine
D. Până la vârsta de 8 ani
E. După vârsta de 10 ani
8. CM. Au rol de protecție a viscerelor:
A. Oasele tubulare
B. Oasele spongioase lungi
C. Unele oase plate
D. Unele oase mixte
E. Oasele aerofore
9. CS. Oasele carpiene şi tarsiene sunt:
A. Tubulare
B. Spongioase
C. Plate
D. Mixte
E. Aerofore
10. CM. Participă la formarea cavităţilor trunchiului:
B. Oase spongioase
C. Oase plate
D. Oase mixte
11. CS. Realizează funcţii de pârghii:
B. Oasele spongioase
C. Oasele plate
D. Oasele mixte
12. CS. Diplöe reprezintă:
A. Substanţa spongioasă a epifizelor
B. Substanţa spongioasă a oaselor carpiene
C. Substanţa spongioasă a oaselor bolții craniului
D. Substanţa spongioasă a sternului
E. Substanţa spongioasă a vertebrelor
13. CS. Sunt localizate în tendoanele unor mușchi din vecinătatea articulațiilor:
A. Oasele fonticulare
B. Oasele plate
C. Oasele suturare
D. Oasele spongioase scurte
E. Oasele sesamoide
14. CS. Sunt localizate în masa tendoanelor:
A. Oasele tubulare lungi
15. CS. Îndeplinesc rolul de braț lung al pârghiilor de viteză:
16. CS. Posedă diafiză:
17. CS. Sunt modelate în raport cu oasele cu care contactează:
A. Feţele articulare
B. Proeminențele osoase
C. Fosele şi şanţurile
D. Orificiile şi canalele
E. Diafiza
18. CM. Osul realizează:
A. Funcția hematopoietică
B. Funcția de sprijin.
C. Funcția de protecție.
D. Funcția de locomoție.
E. Funcția de limfopoieză
19. CM. Care termeni anatomici țin de unitatea morfofuncțională a osului ca organ:
A. Oseina
B. Osteonul
C. Măduva osoasă roșie
D. Osteocitul
E. Sistemul haversian
20. CM. La sistemul osos se referă noţiunile:
A. Miotom
B. Osteon
C. Periost
D. Măduvă roşie
E. Ectoderm
21. CM. Funcţiile biologice ale osului ca organ:
A. De creştere
B. Hematopoetică
C. De locomoţie
D. Regenerare
E. De protecţie
22. CM. Porţiunile unui os tubular lung la adult :
A. Metafiza
B. Apofiza
C. Diafiza
D. Corticala
E. Epifiza
23. CM. Există următoarele tipuri de centri de osificare:
A. Tuberculari
B. Secundari
C. Epicondilari
D. Primari
E. Auxiliari
24. CS. Punctele de osificare secundare apar:
25. CM. Substanța osoasă spongioasă este prezentă în:
B. Oasele tarsiene
C. Stern
D. Diafizele oaselor tubulare
E. Epifizele oaselor tubulare
26. CM. In structura osului la oamenii maturi pot fi evidențiaţi osteoni:
A. În dezvoltare
B. Fragmentaţi
C. Maturizaţi
D. Deformaţi
E. În stare de resorbţie
27. CM. Formaţiuni structurale ale osului sunt:
A. Stratul cambial
B. Stratul de osteoni
C. Pericondrul
D. Endostul
E. Periostul
28. CM. In periost la copil deosebim următoarele straturi:
A. Cambial
B. Endostal
C. Adventiceal
D. Endocondral
E. Fibroelastic
29. CM. Dispoziţia trabeculelor osoase corespunde cu:
A. Axa osului
B. Direcţia fibrelor musculare
C. Direcţia liniilor de presiune
D. Axele de mişcare în articulaţii
E. Direcţia liniilor de tracţiune
30. CM. Distingem tipurile de osteogeneză:
A. Encondrală
B. Pericondrală
C. Periostală
D. Medulară
E. Desmală
31. CM. Oasele tubulare lungi:
A. Sunt constituite din corp şi 2 epifize
B. Participă la formarea cavităţilor corpului
C. Conţin cavităţi tapetate cu mucoasă
D. Au feţe articulare tapetate cu cartilaj
E. Funcţional reprezintă pârghii
32. CM. Oase primare sunt:
A. Vertebrele
B. Parietalul
C. Mandibula
D. Frontalul (solzul)
E. Sternul
33. CM. Sunt unele din oasele craniului:
A. Oase tubulare
E. Oase aerofore
34. CM. Sunt mici, plate şi inconstante:
35. CM. Sunt determinate de tracţiunea exercitată de muşchi:
B. Proeminenţele osoase
E. Epifizele
36. CM. Servesc pentru trecerea tendoanelor, vaselor şi nervilor:
C. Șanţurile
37. CM. În componenţa scheletului axial intră:
A. Craniul
B. Oasele centurii scapulare
C. Coastele
D. Oasele coxale
E. Coloana vertebrală
38. CM. Evidențiați formațiunile ce țin de vertebre:
A. Processus articulares vertebrae
B. Arcus vertebrae
C. Processus coronoideus
D. Corpus vertebrae
E. Processus styloideus
39. CM. Elemente principale ale unei vertebre sunt:
A. Arcul
B. Apofiza stiloidă
C. Corpul
D. Orificiul intervertebral
E. Pedunculii
40. CS. Tuberculul Chassaignac se asociază cu:
A. Coastele
B. Craniul
C. Bazinul
D. Coloana vertebrală
E. Membrul superior
41. CM. Evidențiați termenii care indică apofizele vertebrelor:
A. Processus styloideus
B. Processus spinosus
C. Processus articulares superiores
D. Processus transversus
E. Processus pyramidalis
42. CM. Vertebrele cervicale tipice se disting prin:
A. Corpul oval
B. Orificiul vertebral rotund
C. Prezenţa orificiilor transversale
D. Apofizele costotransversale
E. Apofizele spinoase lungi
43. CM. Evidențiați caracterele distinctive ale vertebrelor cervicale:
A. Foramen transversarium
B. Massae lateralеs
C. Processus spinosus bifurcat
D. Processus mamillaris
E. Sulcus nervi spinalis
44. CM. Ţin de structura primei vertebre cervicale:
A. Massae lateralеs
B. Processus accessorius
C. Fovea dentis
D. Arcus posterior
E. Sulcus caroticus
45. CM. Caracterele distinctive ale axisului:
A. Arcus anterior
B. Apex dentis
C. Dens
D. Facies articularis anterior
E. Facies articulares superiore
46. CM. Apofizele spinoase sunt bifurcate la vertebrele:
A. C1
B. C2
C. C3
D. C5
E. C7
47. CM. Caracterele distinctive ale vertebrelor toracice tipice:
A. Foveae costales superiores et inferiores
B. Processus costotransversarius
C. Foveae costales processus transversus
D. Processus accessorius
E. Foramen nutritium
48. CM. Nu au un orificiu în apofizele transversale:
A. Vertebrele toracice
B. Vertebrele cervicale
C. Vertebrele lombare
D. Vertebrele sacrale
E. Vertebrele coccigiene
49. CM. În condiții de normă sunt concrescute, formând un singur os:
50. CM. Vertebrele toracice, care prezintă pe corp fosete costale complete:
A. Vertebra thoracica I
B. Vertebra thoracica X
C. Vertebra thoracica XI
D. Vertebra thoracica XII
E. Vertebra thoracica IX
51. CM. Evidențiați formațiunile specifice doar pentru vertebrele lombare:
A. Processus transversus
D. Processus articulares inferiores
E. Processus mamillaris
52. CM. Evidențiați structurile anatomice situate pe fața dorsală a sacrului:
A. Crista sacralis mediana
B. Lineae transversae
C. Canalis sacralis
D. Hiatus sacralis
E. Processus articulares inferiores
53. CM. Nu au pe corp fosete/semifosete costale:
54. CS. La care din vertebrele cervicale lipseşte apofiza spinoasă?
A. C3
C. C6
D. C1
55. CS. Sunt rudimentare:
56. CS. Au corpul masiv în formă de bob:
57. CM. Au corp mic, de formă ovală:
A. Vertebrele cervicale
B. Vertebrele toracice
58. CS. La persoanele tinere un singur os formează:
59. CS. Au apofizele spinoase bifurcate:
A. Vertebrele cervicale II-V
60. CS. Au apofizele transversale lungi, situate în plan cvazifrontal:
61. CS. Au feţe articulare situate în plan sagital:
A. Atlasul
B. Axisul
C. Vertebra cervicală VI
D. Vertebra toracică I
E. Vertebrele lombare
62. CS. Are tubercul carotidian:
63. CS. Are fosetă costală superioară şi semifosetă costală inferioară:
E. Vertebra lombară II
CS. Are feţele articulare intervertebrale superioare localizate pe corp:
E. Vertebra lombară I.
65. CS. Nu are corp:
E. Vertebra lombară V
66. CM. Atlasului i se descriu:
A. Masele laterale
B. Arcurile anterior şi posterior
C. Şanţul arterei vertebrale
D. Feţele articulare superioare şi inferioare
E. Apofiza spinoasă
67. CM. Au proces mamilar:
B. Vertebra toracică XII
68. CM. Epistrofeului i se disting:
A. Apofiza odontoidă
B. Şanţurile arterei vertebrale
C. Feţele articulare anterioară şi posterioară
D. Apofiza spinoasă bifurcată
E. Tuberculul anterior
69. CM. Fosetele costale lipsesc pe apofizele transversale ale vertebrelor:
A. T1
B. T5
C. T11
D. T10
E. T12
70. CM. Formaţiuni caracteristice numai pentru vertebrele toracice:
A. Apofizele spinoase
B. Apofizele articulare
C. Fosete/semifosete costale pe corp
D. Orificii pe apofizele transversale
E. Fosete costale pe apofizele transversale ale TI-X
CM. Orificiile intervertebrale sunt delimitate de:
A. Apofizele articulare
B. Incizura vertebrală inferioară
C. Apofizele transversale
D. Incizura vertebrală superioară
E. Arcul vertebrei
72. CM. Pe corpul căror vertebre deosebim fosete costale?
B. T1
C. L3
D. C7
E. T11
73. CM. Care dintre vertebre au o denumire specială?
A. T5
B. C1
C. L4
E. C2
74. CS. Pe corpul cărei vertebre se află numai o semifosetă costală?
B. T12
E. T8
75. CS. Promontoriul este format de către:
A. Ultima vertebră cervicală şi T1
B. Ultima vertebră toracică şi L1
C. Ultima vertebră lombară şi S1
D. Ultima vertebră sacrală şi Co1
E. Vertebrele T6 si T7
76. CM. Rolul funcţional al curburilor coloanei vertebrale este:
A. De amortizare
B. De consolidare a vertebrelor
C. De sprijin
D. De fixare a membrelor
77. CS. Care dintre curburile coloanei vertebrale apare la vârsta de 2-3 luni a dezvoltării postnatale?
A. Lordoza cervicală
B. Scolioza toracală
C. Lordoza lombară
D. Cifoza sacrală
E. Cifoza toracală
78. CM. La formarea canalului vertebral iau parte:
B. Apofizele transversale
C. Arcul vertebral
D. Corpul vertebral
E. Pedunculii vertebrali
79. CM. Anomaliile regiunilor de frontieră a segmentelor coloanei vertebrale:
A. Sacralizarea
B. Blocarea vertebrelor
C. Asomia
D. Platispondilia
E. Lombalizarea
80. CM. Anomalii ale vertebrelor sunt:
A. Spina bifida
B. Spondylolysis
C. Concrescenţa (blocarea)
D. Osteopoichiloza
E. Sirenomelia
81. CM. Curburile coloanei vertebrale situate în plan sagital sunt:
C. Cifoza toracală
D. Lordoza lombară
E. Scolioza cervicală
82. CM. Evidențiați părţile coastei:
A. Caput costae
B. Collum costae
C. Corpus costae
D. Cartilago costalis
83. CS. Cartilajul costal are două feţe articulare la:
A. Coasta I
B. Coasta V
C. Coasta XI
D. Coasta II
E. Coasta XII
84. CS. În cel mai simplu mod poate fi palpată pe viu coasta:
A. XI
B. IX
C. II
D. I
E. XII
85. CM. Localizarea sulcus arteriae subclaviae pe prima coastă.
A. Posterior de tuberculum costae
B. Posterior de tuberculum musculi scaleni anterioris
C. Anterior de tuberculum musculi scaleni anterioris
D. Pe tuberculum costae
E. Pe faţa superioară a coastei
86. CM. Coastele adevărate:
A. Coasta a 7-a
B. Coasta a 8-a
C. Coasta a 5-a
D. Coasta a 6-a
E. Coasta a 9-a
87. CM. Coastele false:
A. Coasta a 10-a
B. Coasta a 6-a
C. Coasta a 8-a
D. Coasta a 11-a
88. CM. Pe capul căror coaste lipseşte creasta?
A. Coastei VII
B. Coastei X
C. Coastei I
D. Coastei XI
E. Coastei XII
89. CM. Are o singură faţetă articulară pe cap:
C. Coasta X
90. CM. Nu are tubercul costal:
91. CM. Pe cap are 2 semifeţe articulare:
92. CM. Coasta I:
A. Este atipică
B. E cea mai scurtă, mai lată şi mai curbată
C. E aplatizată în sens superoinferior
D. Pe faţa inferioară are un tubercul şi 2 şanţuri
E. Extremitatea ei anterioară e mai lată şi mai groasă decât cea posterioară
93. CM. Faţa articulară pentru articulația costotransversală lipseşte la:
B. Coasta XI
D. Coasta XII
E. Coasta II
94. CM. Evidenţiaţi părţile sternului:
A. Corpus sterni
B. Processus styloideus
C. Manubrium sterni
D. Incisura clavicularis
E. Incisura jugularis
95. CM. Manubriul sternal:
A. Se află la nivelul vertebrelor toracice II şi III
B. Pe marginea lui superioară se află o faţă articulară
C. În unghiurile superolaterale ale sale se localizează incizuri claviculare
D. Pe marginile lui laterale se află câte 2 feţe articulare costale
E. Marginea inferioară se uneşte cu corpul sternal formând unghiul sternal Louis
96. CM. Formaţiunile anatomice localizate pe manubriul sternal:
A. Facies tubercularis
B. Incisura jugularis
C. Incisura clavicularis
D. Incisura costalis I
E. Facies articularis clavicularis
97. CM. Corpul sternal:
A. Este porţiunea cea mai lungă a sternului
B. Se localizează la nivelul vertebrelor T5-T8, ½ T9
C. Este format prin fuziunea celor 4 sternebre
D. Pe marginea lui laterală se află feţele articulare pentru coastele II-VII
E. Formează cu apofiza xifoidă unghiul subcostal
98. CM. Localizarea angulus sterni:
A. La nivelul unirii manubriului cu corpul sternului
B. La unirea corpul sternului cu apofiza xifoidă
C. La mijlocul corpului sternului
D. La nivelul incizurii jugulare
E. La nivelul incizurilor coastelor II
99. CS. Tuberculul Lisfranc se referă la:
A. Cutia toracică
B. Craniu
C. Bazin
E. Membrul inferior
100. CS. Unghiul Louis se află la: