CS. Organele respiratoare se dezvoltă din:
A. Porțiunea cefalică a intestinului primitiv
B. Peretele ventral al intestinului anterior
C. Intestinul posterior
D. Ectoderm
E. Mezenteron
CM. Căile respiratoare se intersectează cu cele digestive în:
A. Nazofaringe
B. Bucofaringe
C. Laringofaringe
D. Cavitatea bucală
E. Aditusul laringian
CM. Respirația, ca totalitate a proceselor fiziologice cuprinde:
A. Respirația pulmonară (sau externă)
B. Respirația cutanată
C. Respirația bronhoveziculară
D. Respirația tisulară (internă)
E. Respirația abdominală
CM. Referitor la căile respiratoare:
A. Sunt clasificate în supraglotice si infraglotice
B. Au pereții rigizi graţie scheletului osos sau fibrocartilaginos
C. Din exterior sunt tapetate cu peribronhie
D. Conțin tunica mucoasă care învelește pereții lor din interior
E. În pătura lor submucoasă se află rețele bogate de vase sangvine menite să încălzească aerul inspirat
CM. Referitor la mucoasa căilor respiratoare:
A. E tapetată cu epiteliu ciliat
B. Dedesubtul ei se află o patură submucoasă
C. Nu conține rețele de vase sangvine
D. Nu conține rețele nervoase
E. În totalitatea sa se prezintă ca o zonă tusigenă
CM. Formațiunile limfoide ale căilor respiratoare sunt reprezentate prin:
A. Țesutul limfoid din corionul mucoasei lor
B. Aglomerări de foliculi limfoizi la nivelul epiglotei
C. Amigdala carinei traheale
D. Amigdala laringiană
E. Amigdala nazofaringiană
CM. Funcțiile căilor respiratoare sunt:
A. De umectare a aerului inspirat
B. Purificarea aerului inspirat
C. Schimbul de gaze
D. Participă în procesele metabolice
E. De încălzire a aerului
CM. Cu privire la mucoasa căilor respiratoare:
B. Dedesubtul ei se află o pătură submucoasă
C. Este dotată cu foliculi limfoizi şi celule endocrine diseminate
D. Nu conţine reţele de vase sangvine
E. Poate fi vizualizată endoscopic
CS. Meatul nazal inferior comunică cu:
A. Sacul lacrimal
B. Sinusul maxilar
C. Sinusul frontal
D. Sinusul sfenoidal
E. Cavitatea bucală
CS. Zona hemoragică (pata vasculară Kiesselbach) e situată în mucoasa:
A. Meatului superior
B. Meatului mijloci
C. Septului nazal la cca 1 cm deasupra nării
D. Cornetului superior
E. Cornetului mijlociu
CM. Între faţa externă (cutanată) şi cea internă (cutaneomucoasă) ale nasului extern se află următoarele planuri ale regiunii:
A. Țesutul celuloadipos subcutanat
B. Planul muscular
C. Tunica seroasă
D. Scheletul osteocartilaginos
E. Planul adventiceal
CM. Cu privire la nasul extern:
A. E de mai multe tipuri
B. I se descriu rădăcină, dors, vârf, aripi, narine
C. Prezintă schelet osteocartilaginos
D. Șanțul alar separă narinele de obraz
E. Cavitatea lui constituie vestibulul nazal
CM. Vestibulul nazal:
A. Este un canal înalt de cca 15 mm
B. E plasat intre narine si limen nasi
C. Pereții lui sunt tapetați din interior cu mucoasă
D. La intrare e înzestrat cu perișori (vibrissae)
E. Împarte torentul de aer inspirat în două șuvoaie
CM. Principalele configurații de nas extern sunt:
A. Nasul drept (tip August)
B. Nasul grecesc (tip Venus de Millo)
C. Nasul bifurcat
D. Nasul acvilin (coroiat) (tip Dante)
E. Nasul scobit (tip Socrate)
CM. Nasul extern:
A. Adăpostește toată cavitatea nazală
B. Are forma unei piramide triunghiulare cu baza orientată în jos
C. Nu posedă particularități de rasă și gen
D. Imprimă in mare măsură fizionomia
E. E situat in mijlocul feţei
CM. Mucoasa nazală exercită funcțiile:
B. Olfactivă
C. De protecție
D. Rezonatorie
E. De încălzire a aerului inspirat
CM. Pe viu cavitatea nazală poate fi explorată prin:
A. Inspecție
B. Palpație
C. Rinoscopie
D. Examen ultrasonic
E. Examen radiologic
CM. În meatul nazal mediu se deschid:
A. Sinusul frontal
B. Celulele etmoidale posterioare
C. Sinusul maxilar
D. Canalul nazolacrimal
E. Celulele etmoidale anterioare
CM. În meatul nazal superior se deschid:
A. Sinusul sfenoid
C. Celulele etmoidale anterioare
D. Sinusul frontal
E. Sinusul maxilar
CM. Cavitatea nazală:
A. Comunică cu exteriorul prin narine
B. Comunică cu rinofaringele prin coane
C. Vestibulul și cavitatea nazală propriu-zisă au pereții căptușiți cu o tunica mucoasă
D. În submucoasa de pe feţele mediale ale cornetelor nazale se află plexuri venoase
E. Vestibulul ocupă cea mai mare parte a cavității nazale
A. E situată în partea superioară a craniului facial
B. Se învecinează cu fosa medie a craniului, cavitatea bucală, orbitele, nazofaringele
C. Prin septul nazal este divizată în două jumătăţi, denumite fose nazale
D. La fiecare fosă nazală se disting vestibulul şi fosa nazală propriu-zisă, separate prin limen nasi
E. Fosa nazală propriu-zisă se împarte în regiunile respiratorie, olfactorie şi hemoragică
A. Comunică cu exteriorul prin nări şi cu rinofaringele prin coane
B. Cele două compartimente ale sale – vestibulul şi fosa nazală propriu-zisă sunt căptuşite cu o tunică mucoasă
C. În tunica care acoperă vestibulul din interior se conţin glande sudoripare, glande sebacee şi peri
D. Mucoasa din regiunile respiratorie şi olfactorie e de coloraţie diversă
E. În submucoasa de pe faţa medială a cornetelor nazale, mai ales a celui inferior se află plexuri cavernoase (venoase)
CM. Referitor la funcțiile sinusurilor paranazale:
A. Micșorează greutatea craniului
B. Măresc rezistența craniului
C. Au rol de izolatori termici
D. Sunt rezonatori ai sunetelor
E. Măresc greutatea craniului
CM. Meaturile nazale sunt:
A. Superior, mediu, inferior
B. Nazal comun
C. Nazofaringian
D. Nazobucal
E. Nazolaringian.
CM. Sinusul maxilar (antrul Highmore):
A. Este cel mai voluminos
B. Are forma unei piramide cu trei fete
C. Prezintă baza și trei pereți
D. Se deschide prin hiatul semilunar în meatul nazal superior
E. Baza sa răspunde premolarului II și molarilor I și II
CM. Sinusul maxilar:
A. Se deschide în meatul nazal comun
B. Peretele lui inferior răspunde premolarului II şi molarilor I şi II
C. Începe să se dezvolte la vârsta de 5 – 6 ani
D. Peretele lui superior răspunde planşeului orbitei
E. Poate fi explorat pe viu prin diafanoscopie
CM. Referitor la sinusul frontal:
A. Este o cavitate piramidală
B. Cele două sinusuri frontale sunt despărțite printr-un sept
C. Se deschide în meatul nazal superior
D. Se deschide prin infundibulul etmoidal în meatul nazal mijlociu
E. E situat în partea nazală a frontalului
CM. Sinusul sfenoidal:
A. Este o cavitate cuboidală neregulată
B. E împărțită de un sept în două jumătăți asimetrice
C. Se deschide în recesul sfenoetmoidal
D. Se deschide în meatul nazal mijlociu
E. E situat în corpul osului sfenoid
CS. Scheletul laringelui e constituit din cartilajele:
A. Tiroid, cricoid, corniculate, hioid, aritenoide, cuneiforme
B. Tiroid, cricoid, glotic, corniculate, aritenoide, cuneiforme
C. Tiroid, cricoid, epiglotic, aritenoide, cuneiforme, corniculate
D. Tiroid, cricoid, hioid, epiglotic, aritenoide, corniculate
E. Tiroid, cricoid, aritenoide, epiglotic, hioid, sesamoide
CS. Limita inferioară a laringelui este:
A. C5
B. C6
C. C4
D. Osul hioid
E. T1
CS. Referitor la scheletotopia laringelui la adult:
A. Corespunde vertebrelor cervicale II - VII
B. Corespunde vertebrelor cervicale IV, V, VI
C. E plasat intre exobaza craniului si vertebra cervicală VI
D. Se află la nivelul vertebrelor cervicale II - V
E. Se află la nivelul vertebrelor cervicale III - VI
CS. Doar din țesut cartilaginos elastic e constituit:
A. Cartilajul tiroid
B. Cartilajele aritenoide
C. Cartilajele corniculate
D. Cartilajele cuneiforme
E. Epiglota
CS. Ligamentele vocale se inseră pe cartilajele:
A. Tiroid şi cricoid
B. Aritenoide şi epiglotă
C. Tiroid şi aritenoide
D. Tiroid şi cuneiforme
E. Tiroid şi corniculate
CS. Principalul abductor al corzilor vocale este mușchiul:
A. Cricotiroidian
B. Cricoaritenoidian lateral
C. Cricoaritenoidian posterior
D. Tiroaritenoidian
E. Aritenoidian transvers
CS. Se inseră pe processus vocalis a cartilajului aritenoid şi unghiul cartilajului tiroid ligamentul:
A. Tirohioid
B. Vocal
C. Cricotiroid
D. Tiroaritenoid lateral
E. Cricoaritenoid
CS. Mușchii care acționează ca constrictori al fantei glotice sunt, EXCEPTÂND:
A. Cricoaritenoidian lateral
B. Tiroaritenoidian
C. Aritenoidian transvers
D. Aritenoidian oblic
E. Cricoaritenoidian posterior
CS. Mușchi tensor ai ligamentului vocal:
B. Aritenoidian oblic
C. Cricotiroidian
D. Cricotiroidian posterior
E. Tiroepiglotic
CS. Elementele constitutive ale laringelui asigură sunetelor laringiene următoarele calități:
A. Intensitate
B. Înălțime
C. Timbru
D. Durată
E. Toate de mai sus
CM. Funcțiile laringelui sunt:
A. De protecție
B. De sprijin
C. De respirație
D. De locomoție
E. De fonație
CM. Cartilajele aritenoide:
A. Sunt pereche
B. Au formă piramidală
C. Sunt legate de cricoid prin sindesmoză
D. Sunt alcătuite din cartilaj hialinic si cartilaj elastic
E. De ele se fixează ligamentele vocale
CM. Cavității laringelui i se disting compartimentele:
A. Aditusul laringian
B. Vestibulul
C. Cavitatea infraglotică
D. Glota
E. Fanta glotică
CM. Aditusul laringian este delimitat de:
A. Epiglotă
B. Plicele glosoepiglotice laterale
C. Plicele ariepiglotice
D. Incizura interaritenoidiană
E. Peretele posterior al laringofaringelui
CM. Cu privire la ventriculii laringelui:
A. Sunt limitaţi inferior de plicele vocale, iar superior de plicele vestibulare
B. Conţin foliculi limfoizi
C. Au rol de rezonatori
D. Contribuie la umectarea corzilor vocale
E. Facilitează vibrațiile corzilor vocale
CM. Zonele reflexogene ale laringelui (dupa М.С. Грачёвa) sunt localizate în mucoasa:
A. Din jurul intrării în laringe
B. De pe toată suprafaţa internă a laringelui
C. De pe faţa anterioară a cartilajelor aritenoide
D. Din ventriculii laringelui
E. De pe fața internă a cricoidului
CM. Raporturi cu laringele au:
A. Faringele
B. Glanda tiroidă
C. Cavitatea nazală
D. Mușchii suprahioidieni
E. Mușchii infrahioidieni
CM. Pe viu morfologia laringelui poate fi explorată prin:
A. Palpaţie
B. Auscultaţie
C. Laringoscopie
D. Examen radiologic
E. Examen ultrasonic
CM. Cu privire la fanta glotică:
A. Este cuprinsă intre coardele vocale
B. Reprezintă spațiul dintre plicele vocale şi plicele vestibulare
C. I se descriu porțiunile anterioară (intermembranoasă) şi posterioară (intercartilaginoasă)
D. Dimensiunile ei variază în raport cu vârsta şi genul
E. Se îngustează în respirație şi se lărgește în fonație
CS. Toți mușchii enumerați acționează ca constrictori ai fantei glotice cu excepția:
A. Mușchiului cricoaritenoidian lateral
B. Mușchiului aritenoidian transvers
C. Mușchiului aritenoidian oblic
D. Mușchiului cricoaritenoidian posterior
E. Mușchiului tiroaritenoidian
CM. Poziția laringelui în raport cu vârsta este:
A. La nou-născut corespunde primelor patru vertebre cervicale
B. La nou-născut corespunde vertebrelor cervicale II - IV
C. La 12 - 14 ani ocupă o poziție definitivă
D. La maturi corespunde vertebrelor cervicale IV - VI
E. La femeie e mai ridicat cu 0,5 - 1,0 cm
CM. Cartilajele laringelui sunt unite prin:
A. Articulații sinoviale
B. Semiarticulații
C. Ligamente
D. Membrana fibroelastică
E. Toate tipurile de sinartroze
CM. Plica (coarda) vocală include:
A. Ligamentul vocal
B. Muşchiul vocal
C. Tunica mucoasă, tapetată cu epiteliu cilindric ciliat
D. O pătură submucoasă
E. Ţesut celuloadipos
CM. Tensori ai plicelor vocale sunt mușchii:
A. Cricoaritenoidian posterior
C. Vocal
D. Cricotiroidian
CS. Cu epiteliu pavimentos nekeratinizat sunt tapetate:
A. Plicele ariepiglotice
B. Plicele glosoepiglotice
C. Plica interaritenoidiană
D. Plicele vocale
E. Mucoasa pereților spațiului subglotic
CM. Spre deosebire de adult la nou-născut laringele:
A. E de dimensiuni relativ mai mari
B. E situat mai sus (la nivelul vertebrelor cervicale II-IV)
C. Este mai scurt și mai lat
D. E cu aditusul relativ îngust
E. Are fanta glotică mai scurtă.
CM. În perioada pubertară la nivel de laringe au loc:
A. Dezvoltarea intensă a muşchilor
B. Creşterea tuturor dimensiunilor
C. Verticalizarea axei longitudinale
D. Osificarea cartilajului tiroid
E. Mutatio vocis
CM. Bifurcația traheei la adult este localizată la nivelul:
A. Unghiului sternal (Louis)
B. Articulațiilor sternocondrale III
C. Cartilajului dintre vertebrele toracice V si VI
D. Apofizei spinoase a vertebrei toracice IV
E. Vertebrelor toracice IV-V.
CS. La adult traheea se află în faţa:
A. Vertebrei cervicale VI (marginea inferioară) - vertebrei toracice V (marginea superioară)
B. Vertebrei cervicale V - vertebrei toracice VI
C. Vertebrei cervicale IV - vertebrei toracice IV
D. Vertebrei cervicale VI - vertebrei toracice IV
E. Discurilor dintre vertebrele cervicale VI și VII și vertebrelor toracice V și VI
CS. Cea mai sensibilă zonă a arborelui traheobronhic (ultima linie de apărare) e situată la nivelul:
A. Originii bronhiilor de ordinul I
B. Carinei traheale
C. Originii bronhiilor de ordinul III
D. Originii bronhiilor de ordinul IV
E. Originii bronhiilor de ordinul V
CS. Unitatea morfofuncțională a plămânului este reprezentată de:
A. Lobulul pulmonar primar
B. Lobulul pulmonar secundar
C. Acinul pulmonar
D. Segmentul bronhopulmonar
E. Arborele alveolar
CS. Anomalii ale plămânilor sunt:
A. Agenezia lobară sau totală
B. Lobulație anormală
C. Hipoplazie lobară sau pulmonară
D. Plămân suplimentar
CM. Traheea:
A. Se bifurcă la nivelul vertebrelor toracice IV-V
B. Constă din inele de cartilaj hialinic
C. În partea sa superioară vine in contact cu glanda tiroidă
D. Posterior de ea se află esofagul
E. Din exterior e tapetată cu adventice
CM. Cu privire la trahee:
A. Tunica ei mucoasă e tapetată cu epiteliu pluristratificat plat
B. Peretele membranos conține fibre musculare netede care constituie mușchiul traheal
C. În mucoasă se conțin foliculi limfoizi
D. Glandele traheale sunt seroase, mucoase si seromucoase
E. Scheletul traheei e reprezentat de o tunică fibrocartilaginoasă
CM. Carina traheei poate fi vizualizată prin:
A. Laringoscopie directă
B. Traheografie
C. Traheobronhoscopie
D. Ecografie
E. Tomografie
CM. Holotopia traheei:
A. Regiunea anterioară a gâtului
B. Mediastinul anterior (BNA)
C. Mediastinul posterior (BNA)
D. Mediastinul superior (PNA)
E. Mediastinul inferior (PNA)
CM. Particularitățile structurale ale peretelui traheal sunt:
A. Prezenţa musculaturii striate
B. Prezenţa semiinelelor cartilaginoase
C. Prezenţa epiteliului ciliat
D. Prezenţa epiteliului pavimentos stratificat
E. Prezenţa mușchiului traheal
CM. Traheea vine în raport (sintopia) cu:
A. Esofagul
B. Timusul
C. Mușchii subhioidieni
E. Pachetul neurovascular al gâtului
CM. Cu privire la bronhiile principale:
A. Ca grosime şi lungime sunt similare
B. Cea stângă e mai lungă şi mai îngustă
C. Cea dreaptă e mai scurtă şi mai largă
D. Cea dreaptă e mai lungă şi mai largă
E. Cea dreaptă reprezintă continuarea traheei
CM. Bronhia principală stângă:
A. E mai lungă ca cea dreaptă
B. Are o poziție mai verticală ca cea dreaptă
C. Pătrunde în plămân inferior de arteră
D. Posterior are raporturi cu esofagul
E. E mai puțin voluminoasă
CM. Bronhia principală dreaptă:
A. Are o lungime de 25 - 30 mm
B. Se află posterior de aorta toracică
C. Are o poziție mai verticală ca cea stângă
D. Este eparterială
E. E întretăiată de vena azigos
CM. Formațiuni cartilaginoase se conțin în pereții:
A. Bronhiei lobare
B. Bronhiei segmentare
C. Bronhiolei terminale
D. Bronhiolei respiratorii
E. Ductului alveolar
CM. Formaţiuni cartilaginoase se conţin în pereţii:
A. Bronhiei intermediare
E. Bronhiei lobulare
CM. Cu privire la plămânul drept:
A. Posedă o fisură oblică şi una orizontală
B. Prin lig. pulmonar e fixat de pleura mediastinală
C. Peste rădăcina lui trece arcul venei azigos
D. Constă din zece segmente bronhopulmonare
E. Prin hilul lui artera pulmonară dreaptă pătrunde mai sus decât bronhia principală (ABV)
CM. Cu privire la hilul plămânilor:
A. Se află pe fața mediastinală
B. Prin el pătrunde vena azigos
C. Din anterior prin el trec venele pulmonare
D. Posterior de el se află vena cavă superioară
E. Bronhia trece posterior de arteră
CM. Cu privire la faţa mediastinală a plămânului stâng:
A. Posedă incizura cardiacă
B. Puțin mai jos de hil există un șanț cauzat de vena azigos
C. În hil bronhia principală se află mai jos de artera pulmonară stângă
D. Aorta descendentă trece prin spatele hilului lăsând o depresiune
E. De la hil în jos pornește ligamentul pulmonar
CM. Pe faţa mediastinală a plămânului drept se evidențiază impresiunile:
A. Venei azigos
B. Arcului aortic
C. Venei cave superioare
D. Cardiacă
E. Arcului venei azigos
CM. Cu privire la segmentele bronhopulmonare:
A. Sunt delimitate şi separate prin septe intersegmentare
B. Corespund bronhiei de ordinul III
C. Au un pedicul vascular propriu, compus din arteră şi două vene
D. Toate au proiecții separate pe torace
E. Pot fi individualizate sub aspect radiologic şi clinic
CM. Care din afirmațiile de mai jos privind segmentele bronhopulmonare sunt adevărate:
A. Au raporturi cu pleura costală
B. Bronhia segmentară, artera segmentară şi vasele limfatice formează un pedicul comun situat central
C. Arterele si venele sunt localizate intersegmentar şi irigă feţele adiacente ale mai multor segmente
D. Corespund bronhiei de ordinul III
E. Nici o afirmație corectă
CM. De fiecare segment bronhopulmonar țin formațiunile:
A. Bronhia de ordinul III
B. O ramură segmentară a arterei pulmonare
C. Două vene segmentare
D. Venele intersegmentare
E. Subdiviziunea segmentară a plexului pulmonar
CM. Cu privire la arborele alveolar:
A. Bronhiolele terminale sunt tapetate din interior cu epiteliu cuboid
B. Pereții sacilor alveolari nu conțin glande mucoase
C. Alveolele sunt tapetate din interior cu o peliculă de surfactant
D. In pereții bronhiolelor există plăcuțe cartilaginoase
E. Pereții ductelor alveolare conțin alveole pulmonare
CM. Cu privire la plămânul stâng:
B. Posedă doar o fisură oblică
C. Prin hilul lui artera pulmonară stângă pătrunde mai sus decât bronhia principală
D. Peste rădăcina lui trece cârja venei azigos
E. Are 3 lobi
CM. La plămânul stâng se întâlnesc:
A. Impresiunea arcului aortei
B. Impresiunea cardiacă
C. Impresiunea venei azigos
D. Impresiunea arcului venei azigos
E. Impresiunea venei cave superioare
CM. Pediculul pulmonar drept are raporturi cu:
A. Nervul frenic drept (anterior)
B. Vena cavă superioară (anterior)
C. Vena azigos şi carja ei (postero-superior)
D. Aorta ascendentă, arcul aortei şi aorta descendentă
E. Ligamentul arterial
CM. Pediculul pulmonar stâng are raporturi cu:
A. Aorta ascendentă, arcul aortei şi aorta descendentă
B. Ligamentul arterial
C. Esofagul (posterior)
D. Vena cavă superioară (anterior)
E. Vena azigos şi cârja ei (postero-superior)
CM. Segmentele lobului superior al plămânului drept sunt:
A. Apical
B. Lateral
C. Posterior
D. Medial
E. Anterior
CM. Segmentele lobului mijlociu al plămânului drept sunt:
C. Anterior
E. Posterior
CM. Segmentele lobului inferior al plămânului drept sunt:
B. Bazal medial si lateral
C. Bazal anterior si posterior
D. Lingular superior
E. Lingular inferior
CM. Segmentele lobului superior al plămânului stâng sunt:
A. Apicoposterior
B. Lateral si medial
E. Lingular posterior
CM. Segmentele lobului inferior al plămânului stâng sunt:
B. Bazal lateral si medial
CM. Complexul structural alveolocapilar e format din:
A. Pelicula de surfactant
B. Epiteliul alveolar cu membrana bazală epitelială
C. Substanța fundamentală
D. Stratul de țesut muscular neted
E. Membrana bazală capilară cu celule endoteliale capilare
CS Referitor la bronhiolele respiratorii:
A. De regulă pot fi de ordinele I - IV
B. Nu dau ramificații
C. Continuă cu săculeții alveolari şi sfârșesc cu alveole respiratorii
D. Sunt continuare a bronhiolelor terminale
E. Sunt continuare a bronhiolelor lobulare secundare
CM In componenţa acinului intra:
A. Bronhiolele respiratorii legate cu o bronhiolă terminală
B. Ducturile alveolare
C. Alveolele respiratorii și săculeții alveolari
D. Bronhiola terminală
E. Bronhiola lobulară secundară
CM Lobulul primar include:
A. O bronhiolă respiratorie de ultim ordin
B. Ducturi alveolare
C. Alveole respiratorii și săculeți alveolari
D. O bronhiolă respiratorie de orice ordin care se divide
E. Tot ce e legat de o bronhiolă terminală
CM Alveolele pulmonare:
A. Sunt cavități hemisferice mici cu aspect vezicular
B. Peretele lor include fibre musculare netede
C. Se deschid in ductele si bronhiolele respiratorii
D. Nu posedă căi aeriene "colaterale"
E. Comunică între ele prin pori sau stomate
CM Cu privire la dezvoltarea plămânilor:
A. Epiteliul respirator provine din endoderm
B. Ductele alveolare şi săculeţii alveolari încep să se dezvolte în luna VI de viaţă intrauterină
C. La nou-născut ultimele ramificaţii ale arborelui bronhic şi alveolar sunt cele de ordinul 18
D. Dezvoltarea deplină a alveolelor pulmonare are loc numai după naştere
E. Pleura viscerală provine din splanhnopleură, iar cea parietală – din somatopleură
CS Cupola pleurală sau domul pleural reprezintă:
A. Recesul costomediastinal anterior
B. Recesul costomediastinal posterior
C. Trecerea pleurei mediastinale în costală
D. Recesul interazigoesofagian
E. Recesul interaorticoesofagian
CS La pacientul aflat in poziţie verticală acumulările lichidiene intrapleurale se vor constata în:
A. Aria interpleurală inferioară
B. Fisura oblică
C. Recesul costomediastinal anterior
D. Recesul costodiafragmatic
E. Incizura cardiacă
CS Proiecţia recesurilor pleurale şi a plămânilor:
A. În regiunea superioară a toracelui liniile limitrofe ale sacilor pleurali şi ale plămânilor nu coincid
B. Proiecţia recesurilor costodiafragmatice coincide întocmai cu cea a marginii inferioare a plămânilor
C. Nu toate segmentele pulmonare au proiecţie pe torace
D. În inspir marginea inferioară a plămânului stâng pe linie medioclaviculară atinge nivelul coastei X
E. Nici o afirmaţie corectă
CM Pleura:
A. Reprezintă o membrană seroasă
B. E acoperită cu un strat de celule mezoteliale
C. Există doi saci pleurali - drept și stâng
D. Fiecare pleură constă din foiţele viscerală şi mediastinală E. Nici o afirmație corectă
CM Foiţa viscerală a pleurei:
A. Căptușește plămânii din exterior
B. Pătrunde în scizuri și delimitează lobii pulmonari
C. Nu are legături cu stroma plămânului
D. Contribuie la producerea lichidului pleural
CM Pleura viscerală:
A. E aderentă la suprafaţa plămânului
B. Nu pătrunde în scizurile interlobare ale plămânului
C. Mai jos de pediculul pulmonar formează ligamentul pulmonar, dispus in plan frontal
D. Este vizibilă radiografic D. Este vizibilă radiografic
CM Pleura parietală:
A. Aderă la formațiunile subiacente de pe torace
B. Sub ea se află fascia endotoracică
C. Nu este vizibilă radiografic
D. Realizează recesuri pleurale
CM Foita parietală a pleurei:
A. Căptușește pereții toracelui din interior
B. Reprezintă o foiţă unică cu cea viscerală formând de fiecare parte câte un sac pleural
C. Este divizată în porțiunile costală, mediastinală şi diafragmatică
D. Formează domul si recesurile pleurale
E. Nu contribuie la resorbția lichidului pleural
CM Pleura mediastinală:
A. Reprezintă o porțiune a pleurei parietale
B. Este situată în plan sagital
C. Nu are raporturi cu mediastinul
D. La nivelul pediculului pulmonar trece în pleura viscerală
E. Aderă la pericard
CM Domul pleural:
A. Acoperă vârful plămânului
B. Este susmontat de ligamentele costopleural şi vertebropleural şi mușchiul scalen minim
C. Din faţă se află la 3 - 4 cm mai sus de coasta I
D. Realizează raporturi cu mușchii scaleni, artera subclavie, nervul frenic, nervul vag etc.
E. Poate fi palpat pe viu
CM. Recesurile pleurale:
A. Reprezintă spaţii suplimentare ale cavității pleurale
B. Există la nivelul trecerii a unei porțiuni de pleură parietală în alta
C. La formarea lor participă pleura viscerală
D. Mai adânc e cel costodiafragmatic, mai ales pe linia medioaxilară
CM. Pleura:
A. Leagă plămânii cu pereții toracelui prin forțele de adeziune intermoleculară
B. Produce lichidul pleural
C. Asigură alunecarea plămânilor în respirație
D. Reglează temperatura corpului
E. Toate false
CM În mediastinul superior se află:
A. Venele brahiocefalice
B. Vena cavă superioară
C. Arcul aortic cu ramurile lui
D. Nervii vagi
E. Vena cavă inferioară
CM În mediastinul anterior (PNA) se află:
A. Ramuri din artera toracică internă
B. Ligamentele pericardului
C. Aorta descendentă
D. Ganglionii limfatici parasternali
E. Nervii frenici
CM În mediastinul posterior (PNA) se află:
A. Venele azigos şi hemiazigos
B. Aorta descendentă
C. Lanțul simpatic
D. Inima şi pericardul
E. Canalul limfatic toracic
CM Mediastinul mediu (PNA) include:
B. Inima cu pericardul
C. Bronhiile principale
D. Arterele şi venele pulmonare
E. Aorta ascendentă
CM Mediastinul anterior (BNA) include:
A. Inima cu pericardul
C. Nervii frenici
D. Ductul limfatic toracic
E. Componentele pediculului pulmonar
CM. Mediastinul posterior (BNA) include:
B. Nervii frenici
C. Aorta toracică
E. Vena cavă superioară
CM. Referitor la dezvoltarea organelor respiratorii:
A. Primordiul organelor respiratorii apare sub formă de prelungire a peretelui ventral al intestinului anterior
B. Se dezvoltă din intestinul primar
C. Începe la sfârșitul săptămânii a 3-a de viață embrionară
D. Începe la sfârșitul lunii a doua de viață embrionară
E. La sfârșitul lunii I în mezodermul înconjurător apare primordiul cartilajelor laringelui
CS. Ariile (triunghiurile) interpleurale:
A. Se află între pleurele mediastinale
B. Din ambele părţi sunt cuprinse între liniile de reflexie a pleurei costale în cea mediastinală
C. Există în număr de trei – timică, pericardiacă şi sternală
D. Nu prezintă interes din punct de vedere al aplicabilităţii
CS. Rolul pleurei în respirație constă în:
A. Formarea unui ansamblu funcțional – plămân + peretele toracic
B. Menținerea în cavitatea pleurală a presiunii negative
C. Eliminarea din sânge a dioxidului de carbon
D. Proiecția parenchimului pulmonar
CM Cu privire la mediastin:
A. Reprezintă o cavitate care apare la extirparea tuturor organelor situate între plămâni
B. Este regiunea, cuprinsă între segmentul toracic al coloanei vertebrale, stern, diafragmă şi pleurele mediastinale
C. Reprezintă complexitatea tuturor formaţiunilor anatomice dintre sacii pleurali
D. După PNA este divizat în cinci compartimente convenţionale
E. Pe viu poate fi explorat prin mediastinoscopie
CM Cu privire la compartimentarea mediastinului (PNA):
A. Mediastinul superior este separat de mediastinul inferior prin planul orizontal, trasat prin unghiul lui Louis şi marginea superioară a corpului vertebrei toracice IV
B. Mediastinul anterior conţine tot ce se află între faţa posterioară a sternului şi faţa anterioară a pericardului
C. Mediastinul mediu se află între planul prepericardic şi faţa posterioară a pericardului
D. Mediastinul posterior cuprinde tot ce se află între pericard şi coloana vertebrală E
E. Mediastinul anterior, mediu şi posterior sunt compartimente ale mediastinului inferior
