311. CM. Peretele lateral al orbitei este format de:
A. Lamela laterală a apofizei pterigoide
B. Apofiza zigomatică a osului frontal
C. Feţele orbitare ale aripilor mari ale osului sfenoid
D. Apofiza frontală a maxilei
E. Apofiza frontală a osului zigomatic
312. CM. Orbita comunică cu endobaza craniului prin:
A. Canalul optic
B. Orificiul rotund
C. Fisura orbitară superioară
D. Fisura orbitară inferioară
E. Orificiile etmoidale
313. CM. Fisura orbitară inferioară este delimitată de:
A. Apofiza orbitară a osului palatin
B. Osul frontal
C. Faţa orbitară a maxilei
D. Lamela orbitară a osului etmoid
E. Faţa orbitară a aripilor mari ale osului sfenoid
314. CM. Orbita comunică cu cavitatea nazală prin:
A. Orificiul etmoid anterior
B. Canalul palatin mare
C. Canalul nazolacrimal
D. Orificiul etmoid posterior
E. Canalul optic
315. CS. La formarea peretelui nazal lateral participă:
A. Osul lacrimal
B. Maxila (fața nazală a corpului și apofizei frontale)
C. Labirintul etmoid (fața lui medială)
D. Osul palatin (lama lui perpendiculară)
E. Toate corecte
316. CM. Septul osos al nasului este constituit de:
A. Spina nasalis a osului frontal
B. Apofiza frontală a maxilei
C. Lamela perpendiculară a osului etmoid
D. Lamela perpendiculară a osului palatin
E. Vomer
317. CM. Cu privire la craniul în ansamblu:
A. Baza craniului este mai fragilă decât calvaria
B. Lamela internă a oaselor calvariei este mai rezistentă decât cea externă
C. Fosa craniană medie conţine lobii temporali ai emisferelor cerebrale
D. Orificiul jugular se localizează posterior de fisura pietrooccipitală
E. Orificiul spinos leagă fosa craniană medie cu fosa infratemporală
318. CM. Cu privire la fosa craniană anterioară:
A. Lamela ciuruită a osului etmoid separă fosa craniană anterioară de cavitatea nazală
B. La nivelul lamei ciuruite se află orificiul orb şi orificiile canalelor etmoidale anterior şi posterior
C. Marginile mediale ale porţiunilor orbitare ale osului frontal acoperă labirintele etmoidale
D. La formarea fosei craniene anterioare participă 3 oase
E. Canalele etmoidale se formează la joncţiunea marginii laterale a lamei cribroase cu osul frontal
319. CS. Cu privire la fosa craniană medie:
A. În partea centrală a ei se află canalul optic, şanţul prechiasmatic şi şaua turcească
B. În partea anterioară a şeii turceşti se află tuberculul, în cea posterioară – speteaza, iar în mijloc – fosa hipofizară
C. Anterior se află în raport cu orbitele, lateral cu fosa temporală, inferior cu fosa pterigopalatină
D. Posteromedial de orificiul oval se află orificiul lacerat
320. CM. Cu privire la fosa craniană posterioară:
A. Este cea mai largă şi profundă din cele 3 fose craniene
B. Lateral este delimitată de partea mastoidiană a temporalului şi unghiul mastoidian al parietalului
C. Clivusul este separat de piramida temporală prin fisura petrooccipitală
D. Orificiul mastoidian se deschide în porţiunea superioară a şanţului sinusului transvers
E. Porţiunea anterioară a marei găuri occipitale este mai îngustă decât cea posterioară
321. CM. In fosa craniană posterioară se deschid orificiile:
A. Jugular
B. Oval
C. Acustic intern
D. Hipoglos
E. Sfenopalatin
322. CM. Fosa infratemporală este delimitată de:
A. Apofiza pterigoidă a sfenoidului
B. Osul palatin
C. Osul temporal
D. Osul zigomatic
E. Ramura mandibulei
323. CM. Indicaţi cei 3 pereţi ai fosei pterigopalatine:
A. Anterior – tuberculul maxilei
B. Lateral – apofiza pterigoidă
C. Posterior– baza apofizei pterigoide
D. Medial – lamela perpendiculară a osului palatin
E. Superior – arcul zigomatic
324. C M. Cu privire la particularităţile de gen ale craniului. La craniul feminin:
A. Protuberanţa mentală e bine evidenţiată
B. Unghiul mandibulei e înclinat spre interior
C. Orbitele mai mari, distanța între ele mai mică
D. Arcurile superciliare mai slab pronunţate
E. Apofiza mastoidiană e slab pronunţată
325. C M. Cu privire la particularităţile de gen ale craniului. La craniul masculin:
C. Raportul dintre craniul facial și cel cerebral este de 1:4,04
D. Arcurile superciliare şi glabela sunt bine pronunţate
326. C M. Cu privire la meaturile acustice. Meatul extern:
A. E delimitat de partea timpanică a osului temporal
B. Se deschide pe faţa posterioară a piramidei temporale
C. Conţine vase sangvine şi nervi
D. Serveşte pentru transmiterea undelor sonore
E. Se află lateral de cavitatea timpanică
327. C M. Cu privire la meaturile acustice. Meatul intern:
A. Se localizează în partea timpanică a osului temporal
328. CM. Prin osificare desmală se dezvoltă:
A. Frontalul
B. Parietalul
C. Etmoidul
D. Cornetul nazal inferior
E. Solzul occipitalului
329. CM. Prin osificare condrală se dezvoltă:
B. Sfenoidul
C. Maxila
D. Mandibula
E. Parietalul
330. CM. Şanţul sinusului sagital superior:
A. Trece pe solzul osului frontal, marginea sagitală a parietalului şi solzul occipitalului
B. Se termină la nivelul orificiului jugular
C. Trece orizontal pe faţa internă a solzului osului occipital
D. Este rectiliniu
E. Se termină în confluiența sinusurilor
331. CM. Şanţul sinusului sigmoidian:
A. Trece orizontal pe faţa internă a solzului osului occipital
B. Este rectiliniu
C. Se termină nivelul orificiului jugular
D. Se localizează pe 3 oase: parietal, temporal şi occipital
E. Se află pe marginea superioară a piramidei osului temporal
332. CM. Şanţul sinusului pietros superior:
A. Se localizează pe 3 oase: parietal, temporal şi occipital
B. Se află pe marginea superioară a piramidei osului temporal
C. Trece pe solzul osului frontal, marginea sagitală a parietalului şi solzul occipitalului
D. Se termină la nivelul sinusului sigmoid
E. Trece orizontal pe faţa internă a solzului osului occipital
333. C M. Şanţul sinusului transvers:
A. Se termină la nivelul orificiului jugular
B. Trece orizontal pe faţa internă a solzului osului occipital
C. Este rectiliniu
D. Se termină în sectorul superior al şanţului sigmoidian
E. Se localizează pe 3 oase: parietal, temporal şi occipital
334. CM. Osul temporal:
A. Are atribuție la aparatul auditiv
B. Fosetă trohleară
C. Lamă perpendiculară
D. Linii nucale
E. Canal carotidian
335. CM. Osul sfenoid:
A. Aripi mici
B. Fisura orbitală superioară
D. Șanțul prechiasmatic
336. CM. Osul sfenoid:
A. Creasta infratemporală
B. Orificiul spinos
C. Unghi sfenoid
D. Lamelă orbitară
E. Canal optic
337. CM. Osul parietal:
A. Tubercul faringian
B. Foveole granulare
D. Șanțul sinusului sigmoid
338. CM. Osul temporal:
A. Lamă cribroasă
B. Canal carotidian
C. Şanţ al sinusului sigmoidian
D. Apofiză clinoidă posterioară
E. Apertura canaliculului vestibular
339. CM. Osul etmoid:
B. Cornet nazal suprem
C. Șanţ al sinusului sagital superior
E. Linie nucală inferioară
340. CM. Vomerul:
A. Aripi
B. Tubercul marginal
C. Os al viscerocraniului
D. Lamă perpendiculară
E. Formează septul nasal
341. CM. Maxila:
A. Are corp și 4 apofize
C. Orificiul infraorbitar
D. Fața infratemporală
E. Şanţ lacrimal
342. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa anterioară a corpus maxillae:
A. Fossa canina
B. Sulcus infraorbitalis
C. Foramen infraorbitale
D. Tuber maxillae
E. Juga alveolaria
343. CS. Formaţiuni anatomice situate pe processus alveolaris mandibulae?
A. Alveolae dentales
B. Septa interalveolaria
C. Septa interradicularia
D. Juga alveolaria
344. CM. Şanţul sinusului sigmoid traversează:
A. Osul temporal
B. Osul occipital
C. Osul sfenoid
D. Osul frontal
E. Osul parietal
345. CM. Cu privire la fosa craniană anterioară:
A. Orificiul lacerat
B. Orificiul orb
C. Fisura pterigomaxilară
D. Creasta cocoșului
E. Orificiul acustic intern
