Părţile principale ale litotriptoarelor sunt toate înafară de:
Sistem de generare a undelor
Sistem de focalizare a undelor
Sistem de receptionare a undelor
Sistem de localizare radiologica
Sistem de localizare ecografica
Indicaţii pentru ESWL sunt toate în afară de:
Calculi renali pоnг la 2-3 cm
Calculi coraliformi peste 2-3 cm
Calculi ureterali lombari si pelvini
Calcul restanţi după alte tratamente
Insuficienţa renală
Contraindicaţii relative pentru ESWL sunt toate înafară de:
Pielonefrita acuta
Tuberculoza activa
Dereglări cardiace de ritm şi de conducere
Coagulopatii netratate
Graviditatea
ESWL pe rinichiul unic se efectuează doar în condiţii de:
AB terapie
Asigurarea sincronizarii ritmului ECG
Asigurarea permeabilitatii cailor urinare
Anestezia generala
Drenaj al vezicii urinare
Cea mai frecventă complicaţie clinică post ESWL este:
Cefalea
Dereglari de ritm cardiac
Hipertensiunea
Colica renala
Retenţia urinară acută
Efectul secundar determinat paraclinic post ESWL este:
Leucocitoza
Anemia
Leucocituria
Hematuria
Uremia
Hematuria este prezentă de regulă după ESWL în perioada:
2-6 ore
6-12 ore
12-24 ore
24-48 ore
48-72 ore
Cea mai gravă complicaţie ESWL este:
Hematomul renal
Infarct miocardic
Soc bacteriologic
Soc dolor
Dereglari psiho-emotionale
Rata de Stone Free în primile 3 luni după ESWL este de:
10%
b30%
50%
70%
100%
Obstrucţia ureterală segmentarea cu fragmente multiple post ESWL se numeşte:
Stone - Free
Stone SITY
Double J
Steinstrasse
Steinberg
Controlul post ESWL include toate înafară de:
Examenul imagistic eco şi radiografic
Analiza chimică a fragmentelor eliminate
Sumarul de urină şi concentraţia enzimelor urinare
Urocultura
Renoscintigrafia dinamică
Cei mai friabili calculi pentru ESWL sunt:
Carbonaţi şi fosfaţi
Oxalati
Urati
Cistinici
Mixte
Efectele adverse locale extraurinare post ESWL sunt:
Dermatita alergica
Mialgii (spasme musculare)
Fracturi costale
Arsuri cutanate
Echimoze şi peteşii cutanate
ESWL se justifică ca prima măsură terapeutică în litiaza renoureterală:
10-20% cazuri
30-40%
c50-60%
70-80%
80-90%
Indicaţii NLP primare cuprind toate, în afară de:
Calcul caliceal cu stenoza tijei sau în diverticul calicial
Calcul pielic pînă la 2 cm cu căile urinare permiabile
Calcul pielic asociat cu stenoza joncţiunii pieloureterale
Calcul mai mare de 3 cm sau litiază multiplă
Calcul coraliform partial sau total
Rata de succes al NLP atinge:
25%
75%
99%
Spectrul actual al indicaţiei NLP în tratamentul litiazei renale este de:
8-10%
20-25%
50-60%
Mai mare de 60%
Clasificaţi Stricturile de uretră după etiologie:
Înăscute
Dobindite
cAsimptomatice
Redobindite
Toate enumerate mai sus
Ce lungime are uretra masculină?
De la 14-18 cm
18-25 cm
25-30 cm
25-35 cm
mai mult de 40 cm
Ce lungime are uretra prostatică?
Aproximativ 3 cm
Aproximativ 7 cm
Aproximativ 10 cm
Aproximativ 12 cm
Aproximativ 10-12 cm
Ce lungime are uretra membranoasă?
Aproximativ 1 cm
Aproximativ 5-7 cm
Aproximativ 7-8 cm
Aproximativ 6-5 cm
Ce lungime are uretra spongioasă?
Aproximativ 8 cm
Aproximativ 20 cm
Aproximativ 25 cm
Care sunt curburile uretrale?
Subpubiana
Prepubiana
Mixta
Suprapubiana
Infrapubiana
Cîte curburi are uretra?
1
2
3
4
5
Curbura prepubiană a uretrei dispare în timpul erecţiei?
Da
bNu
Probabil
dPeriodic
Inaparent
Care sunt porţiunile mai largi ale uretrei?
Uretra prostatica
Bulbul uretral
Fosa naviculara
Toate cele enumerate
Nici una din cele enumerate
Caracterizaţi anatomia patologică la nivelul stenozei uretrale
Are epiteliu keratinizat
Glande atrofiate sau inflamate
cMucoasa îngroşată cu fibre elastice dispărute
Teaca corpului spongios sclerozata
Strictura posttraumatică uretrală cel mai des este localizată în porţiunea
Membranoasa
Prostatica
Spongioasa
Mai des procesele postinflamatorii afectează uretra:
Anterioara
Posterioara
Inferioara
Medie
Externa
Factorii predispozanţi în dezvoltarea stricturilor uretrale la femei sunt:
Uretrita cronica nespecifica
Traumatismul
Anomalii de dezvoltare
Frigiditatea
Actul sexual normal
Care metode de diagnostic se folosesc în stricturile de uretră?
Radiologice
Ultrasonografice
Urodinamice
Pentru determinarea profunzimii, direcţiei şi lungimii stricturii uretrale pentru eficacitatea uretrotomiei interne optice ca metodă de diagnostic este folosită:
Uretrografia
Uroflowmetria
Uretroecografia
Radiografia bazinului
Cistografia
Curba uroflowmetrică caracteristică în strictura de uretră are formă de:
Clopot
Plata
Lunga
Fără vîrf
Intermitenta
Aspectul normal al curbei uroflowmetrice este:
Fara virf
Întreruptă
In forma de clopot
Ce metodă de tratament se aplică în stricturile uretrale posttraumatice întinse peste 3 cm:
Chirurgia endoscopica
Chirurgia deschisa
Tratament conservativ
Tratament postinflamator
Tratament imunomodulator
Tratamentul satisfăcător al stricturilor uretrale se consideră alungirea calibrului uretral pînă la diametrul bujului:
N16-17
N17-18
N19-21
N14-15
N13-14
Peste cît timp de la ruptura uretrei posterioare se recomandă reconstrucţia:
Peste 4 zile
Peste 10 zile
Peste 1 lunг
Peste 2 luni
3-4 luni
Incontinenţa de urină este:
Pierderea de urină pe cale naturală la timp nepotrivit şi la loc nepotrivit
Micţie deasă, doloră, preponderent noaptea
Retenţie cronică de urină
Acumularea excesivă de urină în vezică
Imposibilitatea de a urina dimineaţa
Incontinenţa de urină este un simptom produs de:
disfuncţii ale tractului urinar superior
disfuncţii ale tractului urinar inferior
patologie asociată litiazei renale
sistemul nervos
sistemul endocrin
Incontinenţa de urină "pură" reprezintă:
pierderea de urină datorită lezării integrităţii anatomice ale căilor urinare
burina nu se reţine datorită insuficienţei sfincterelor vezicii urinare
pierdere de urină asociată cu o puternică dorinţă de a urina
pierderea de urină limpede
acumularea de urină tulbure
Incontinenţa de urină la efort:
este o formă rar întîlnită
se întîlneşte preponderent la bărbaţi
este cea mai frecventă formă clinică de incontinenţă
este efort cu lipsă de urinare
nu există aşa ceva
Incontinenţa de urină la efort la femei se datorează:
disfuncţiilor sfincteriene
lezării inervaţiei vezicii urinare
retenţiei incomplete de urină
apariţiei fistulei vezicale
lipsei de efort
Factorii predispozanţi a incontinenţei urinare de efort:
litiaza renala
glomerulonefrita cronica
numărul de naşteri în antecedente
tumorile vezicii urinare
vîrsta fragedă
Incontinenţa postoperatorie de urină la bărbaţi:
se datorează leziunilor de uretră distală ca urmare a cateterizărilor frecvente
se datorează leziunilor terminaţiunilor nervoase intraoperatorii
se datorează leziunilor sfincteriene după adenomectomie
nu se întîlneşte
este imposibil de diagnosticat
Incontinenţa postoperatorie de urină la bărbaţi apare mai des după:
aadenomectomia transvezicală deschisă
rezecţia endoscopică a adenomului de prostată
efort fizic
act sexual
consum de alcool
Care afecţiune mai frecvent provoacă hipertensiune vazorenală:
Displazia fibromusculara
Uropatiile obstructive
Ateroscleroza
Anevrizmul de aorta
Tuberculoza renala
Care din mediatorii umorali contribuie la creşterea TA de origine renală:
Angiotenzina I
Oxidul nitric
Eritropoetina
Angiotenzina II
Renina
Care din afecţiunile renale enumerate provoacă HTA mixtă:
Poliarterita nodoasa
Stenoza arterei renale
Varicocelul
Adenomul de prostata
Insuficienţa Renală Acută de origine prerenală poate fi provocată de:
Urolitiaza bilateraa
Pielonefrita cronica
Soc hemoragic
Nefrita interstiţială acută medicamentoasă
Glomerulonefrita cronică difuză
Insuficienţa Renală Acută de origine renală poate surveni în urma:
Chistului renal
Calculilor ureterali
Fibrozei retroperitoneale
Glomerulonefritei rapid progresive
Vezicii neurogene
Insuficienţa Renală Acută de origine postrenală poate fi consecinţa:
Avortului septic
Binefrectomiei accidentale
Pancreatiei acute
Socului cardiogen
Cancerului uterin
IRA postrenală cel mai frecvent e cauzată de:
Urolitiaza
Adenocarcinomul de prostata
Tumorile renale
Displazia neuromusculara a ureterelor
Stadiul de oligoanurie în IRA durează în mediu pînă la:
2-3 zile
10-14 ore
1-2 săptămîni
2-3 luni
6-12 luni
Cel mai frecvent hiperkaliemia în IRA este asociată cu:
Alcaloza metabolica
Infecţia urinară
Hipertensiunea arteriala
Poliuria
Acidoza metabolica
În stadiul de poliurie a IRA stopul cardiac poate surveni în urma:
Hiperhidratării
Anuriei
Anemiei
Hipokaliemiei
Hiperkaliemiei
Administrarea osmodiureticilor în IRA sunt indicate în:
Stadiul de debut
Stadiul de oligoanurie
Stadiul de poliurie
Stadiul de recuperare
În toate stadiile
Evolutiv IRA poate decurge sub următoarele forme:
Evoluţie clasică cu stabilirea tuturor 4 stadii
IRA fără oligoanurie
Necroza corticală bilaterală
Oliguria funcţională, prerenală
Toate formele
Metodele extracorporeale de tratament în IRA se aplică în caz de:
Hiperkaliemie
Azotemie
Hiperhidratare
Oligurie
Indicaţii pentru hemodializă în IRA este:
Infecţia tractului urinar
Hipotensiunea arteriala
Hiperkaliemia
Hiperbilirubinemia
Cea mai frecventă cauză a IRC în R.Moldova este:
Nefropatia medicamentoasă
Polichistoza renala
Glomerulonefrita cronica
Cea mai frecventă malformaţie a aparatului urogenital ce provoacă IRC este:
Rinichiul în potcoavă
Rinichiul spongios
Multichistoza renala
Agenezia renala
Care din simptomele enumerate pot fit prezente în IRC:
Azotemia
Pericardita
Nici una
Dereglările glandelor paratiroide sunt caracteristice pentru:
Hipertensiunea arterială
Cancerul renal
Insuficienta renala cronica
Care din hormonii enumăraţi au efect antidiuretic:
Gastrina
Insulina
Aldosteronul
Parathormonul
Contraindicaţiile absolute pentru hemodializă sunt:
TA - 100-110 mm col.Hg.
TA - 200-210 mm col.Hg.
Alergie la heparine
Boli de sistem
Indicaţiile pentru dializa peritoneală sunt:
Peritonita
Insuficienta respiratorie
Cancerul de prostata
cienţa renală cronică la copii
Obezitate extrema
Înlăturarea complecşilor imuni se face prin intermediul:
Dializei peritoneale
Hemodiafiltrarii
Hemofiltrarii
Hemodializei
Plasmaferezei
Transplantul renal este metoda radicală de tratament a:
Insuficienţei renale acute
Cancerului vezicii urinare
Insuficienţei renale cronice terminale
Pielonefritei acute
Insuficienţei renale cronice intermitente
Care din grupele de medicamentele enumerate se administrează în transplantul renal:
Prednisolon, azatioprin, ciclosporina
Metilprednizolon, imuran, ciclosporina
Prenizolon, cellcept, ciclosporina
Zenapax, tacrolimus, cellcept
Toate grupurile
Care din diagnozele enumerate pot declanşa o Insuficienţă Renală Acută de etiologie postrenală ?
Sindromul poziţional de strivire
Otrăvire cu acid acetic
Nefrolitiaza unicului rinichi
Tumoarea suprarelanei
Care din anuriile enumerate sunt de origine obstructivă?
Arenala
Prerenala
Renala
Postrenala
Nici una din cele de mai sus
Densitatea urinei în normă este:
1,001 - 1,005
1,005 - 1,010
1,012 - 1, 028
1,030 - 1,040
Nici una din cele de mai sus.
Oliguria este definitг ca diurezг de 24 ore ce nu depгєeєete:cs.Oliguria este definită ca diureză de 24 ore ce nu depăşeşete:
500 ml
1000 ml
1500 ml
2000 ml
3000 ml.
Poliuria este definită ca diureza de 24 ore ce depăşeşte:
500ml
1000ml
1500ml
2000ml
3000ml.
Un bolnav poate fi etichetat ca anuric dacă:
Diureza este sub 50 ml/24 ore
Diureza absentă şi prezintă glob vezical
Clerensul cu creatinină este 10 ml/min
Toate cele de mai sus sunt adevărate
Toate cele de mai sus sunt false.
Numiţi valorile normale maxime ale ureei în serul sangvin?
3,8 mkmol/l
8,3 mmol/l
20 mmol/l
16,5 mmol/l
110 mkmol/l
Care valori ale densităţii urinei sunt caracteristice pentru IRC terminală?
1005-1025
1005-1010
1020-1030
1015-1025
Toate valorile sunt incorecte
Care din simptomele enumărate sunt asociate în IRA cu hiperkaliemie?
Alcaloza, bradicardie
Alcaloza, tahicardie
Acidoza, bradicardie
Acidoza, tahicardie.
Toate sunt asociate
Care din simptomele enumărate sunt asociate în IRA cu hipokaliemie?
Acidoza, tahicardie
În IRA hemodializa se aplică în stadiul de ?
Debut
Poliurie
Recuperare
Oligoanurie
In toate stadiile enumerate
Care din metodele enumerate fac parte din metodele extracorporeale de detoxicaţie:
Hemodializa
Hemofiltrarea
Hemosorbtia
Plasmafereza
Care este preparatul de elecţie în terapia anemiei la pacienţii cu IRC?
Eritropoietina
Preparatele de fier
Vitamina B12
Anabolicele
Acidul folic.
Care din patologiile enumărate pot provoca o IRA prerenală:
Socul bacteriotoxic
Sindromul Goodpasture
Embolia pulmonara
Pancreatita acuta
Calcul coraliform al unicului rinichi
IRA postrenală poate surveni în urma:
Diurezei excesive
Trombozei arteriale
Mielomului multiplu
Hematomului retroperitoneal
Nefrectomiei unicului rinichi
Indicaţiile urgente pentru hemodializă în IRC sunt:
Hipokaliemia
Pericardita uremica
Hiperazotemia
Care din simptome sunt caracteristice pentru hiperparatiroidismul secundar în IRC:
Miopatia proximala
Pruritul uremic
Calcificari metastatice
Hiperfosfatemia
Numiţi mecanismele de formare a HTA în IRC:
Retenţia salină şi hidrică
Hipermagniemia
Activitatea majorată a sistemului reninangiotensină
Cardiopatia uremică
Scăderea mediatorilor vasodilatatori neurohormonali
Care din antibioticile enumerate nu necesită reducerea dozei în IRC:
Tetraciclina, clindamicina, biseptolul
Ampicilina, oxacilina, penicilina G
Dicloxaciclina, doxiciclina, cefamizina
Amfotericina B, neomicina, streptomiicina
Kanamicina, amicacina, gentamicina
Care din maladiile enumărate se pot complica cu Insuficienţa Renală Cronică?
Pielonefrită cronică a unicului rinichi
Nefroptoză de gr.II pe dreapta
Glomerulonefrită cronică difuză
Varicocel pe stînga
Polichistoză renală
Numiţi indicaţiile vitale pentru aplicarea Hemodializei în caz de Insuficienţă Renală Acută.
Hiperhidratarea
Disproteinemia
Care din cauzele enumărate pot provoca o IRA prerenală şi renală ?
Urolitiaza bilaterala
Leptospiroza
Nefrita medicamentoasa acuta
Sindromul pozitional de strivire
Litiaza biliaraa
Care sunt simptoamele principale ale Insuficienţei Renale Acute?
Hiperlipidemia
Oligoanuria
Meteorizmul
Numiţi maladia complicată cu IRC în care se aplică Hemodializa şi Transplantul Renal:
Pielonefrita cronica a unicului rinichi
Sindromul Alport
nici una din cele enumeratea
Care sunt contraindicaţiile majore pentru efectuarea unui transplant renal:
Tumorile maligne
Tratament cu dializa peritoneala
Tuberculoza pulmonara
Lipsa unui rinichi congenital
Procese inflamatorii acutea
Care sunt contraindicaţiile absolute pentru dializa peritoneală:
Fibroza peritoneala
Enterostomia
Anemia renala
Malformatii abdominale
Care sunt procesele fizico-chimice ale dializei:
Ultrafiltrarea
Convectia
Difuziunea
Osmoza
Nici una din cele enumeratee
Care este epidemiologia IRC оn Republica Moldova:
212 cazuri/1 mln populaţie ≥15 ani
131,6 cazuri /1 mln populaţe de vîrsta 15-60 ani
94,3 cazuri /1 mln populaţie de vîrsta 15-50 ani
150 cazuri/1 mln populaţie ≥15 ani
300 cazuri/1 mln populaţie ≥15 anie
Care medicamente sunt indicate în tratamentul osteopatiei renale:
Calcitriol
Eprex
Dihidrotahisterol
Recormon
Atenololee
Care nefropatii se complică cu insuficienţa renală cronică:
Nefropatiile interstitiale
Glomerulonefritele cornice
Diabetul zaharat
Amiloidoza renalae
Din toate infecţiile nespecifice, pielonefrita constitue:
1/3
2/3
3/4
4/5
1/2
Pielonefrită la bărbaţi tineri este favorizată de:
urolitiaza
prostatita cronica
strictura uretrei
anomaliile de dezvoltare tractului urogenital
toate cele enumeratee
Pielonefrită la bărbaţi de vîrsta înaintată preponderent este favorizată de:
bprostatita cronicaa
c)adenom de prostata
d)anomaliile de dezvoltare tractului urogenital
toate
Infecţiile urogenitale provocate de E. Coli constitue:
50-65%
65-70%
80-85%
85-90%
90-100%
Din cele 150 de specii E. Coli patogenice pentru tractul urinar sunt:
11
15
7
150
Infecţia nozocomială a tractului urogenital este provocat de:
E. Coli + Stafilococc
N. Gonorree + E. Colia
Pseudomonas + Proteus
M. Tuberculosis
Factori de risc al apariţiei infecţiei tractului urogenital:
staza urinara
leziuni mecanice sau chimice a uroteliului
cscaderea debutului urinar
sarcina
Tratamentul infecţiei tractului urogenital obligatoriu include:
tratamentul antibacterian
tratamentul cauzelor favorizante
tratamentul simptomatic
tratamentul igieno-dietetic
În pielonefrită neobstructivă tratamentul principal este :
rezolvarea obstructiei
tratamentul dietetic
fizioterapie
toatee
În pielonefrită obstructivă tratamentul principal este :
rezolvarea obstructiei + tratamentul antibacterian
tratamentul antibacterian + tratamentul dietetic
fizioterapie + tratamentul simptomatic
Femeile suferă de pielonefrită mai des decît barbaţii de:
2-3 ori
4-5 ori
5-6 ori
10 ori
20 ori
Diagnosticul diferenciat a epididemitei acute se face cu:
hidrocel
tumora testiculara
torsiunea apendicilor testiculare
traume testiculare
În şocul toxico-septic urogen este indicat:
antibioticoterapie
restabilirea pasajului urinara
terapia hormonala
terapia infuzionala
Complicaţiile pionefrozei sunt:
sepsis urogen
paranefritaa
peritonita
şoc toxico septic
Factorii prioritari în etiologia cistitei acute sunt:
bacterii
virusi
fungi
hlamidii
Corelaţia băieţi/fete in morbiditatea cistitei acute este de:
1/4
d3/5
Infecţia urinară joasă la barbaţi include:
prostatita
veziculita
epididimita
uretrita
Căile de infectare a tractului urinar sunt:
ascendent
descendenta
limfogen
hematogen
Simptomele cistitei acute sunt:
disurie
dureri suprapubienea
piuria
hematuria terminala
Pentru cistită nu este caracteristic:
dizurie
febra
piurie
hematurie terminala
Uretrita este provocată de:
virus
cfingi
trihomonade
Formele procesului inflamator în prostatita acută sunt:
catarala
foliculara
parenchimatoasa
abces prostatei
În epididimită acută calea principală de infectarea este:
limfogena
ascendenta
hematogena
În echinococoză renală calea de infectare este:
directa
În diagnosticul echinococozei renale se utilizează:
radiografia de ansamblu
urografia i/v
ultrasonografia
reactia Casoni
Echinococoză se diferenciază cu:
chist renal solitar
tumora renala
tumora retroperitoneala
hidronefroza
Din toate localizaţiile organismului, echinococoza renală ocupă:
locul II
locul III
locul IV
locul V
locul VI
Căile de pătrundere a infecţiei urinare în organism:
ascendenta (canaliculara)
iatrogena
aerogena
În tabloul clinic a infecţiei tractului urinar sindromele principale sunt:
sindromul metabolic
sindromul infecţios
sindromul manifestarilor locale
sindromul digestiv
Pentru TBC urogenitală este caracteristic:
reactia acida a urinei
urocultura negativa la flora nespecifica
reactia bazica a urinei
Pentru tabloul clinic a pielonefritei acute secundare este caracteristic:
febra 39-40 0C
voma
tahicardie
polachiurie
dureri suprapubiene
În diagnosticul pielonefritei obstructive se utilizează :
ultrasonografia rinichilor
cromocistiscopia
diafanoscopia
Complicaţiile abcesului renal sunt:
paranefrita
pericardita
pionefroza
meningita
Virulenţa microorganismelor include:
endotoxine +enzime
capacitatea de a adopta pH urinar
fimbria
ADN
Sensibiliateta la antimicrobiene
Mecanisme de apărape ale organismului la nivelul tractului urinar :
Fluxul urinar normal
pH-ul urinei acid
integritatea uroteliului
pH-ul urinei bazic
La copii rata infecţiilor urinare nespecifice constituie:
1-2 %
3-4 %
5-10 %
10-15 %
15-20 %
Femeile sexual active sunt mai disponibile la infecţiii urinare decît cele neactive de:
50 ori
100 ori
140 ori
Pentru calea ascendenta de infectare a căilor urinare, rezervorul de infecţie este în:
uter
ficat
intestin
uretra
spatiu Duglas
Pentru cale hematogenă de infectare a căilor urinare, rezervorul de infecţie este în:
vagin
faringe
cplamani
dinti cariati
Sindromul infecţios al infecţiei urinare constă din:
frisoane
asteniea
cefalee
Sindromul manifestărilor clinice locale al infecţiei urinare include:
dureri în regiunea respectivă
oligurie
Sindromul digestiv al infecţiei urinare include:
greturi
tulburari de tranzit
inapetenta
În diagnosticul infecţiei urinare esenţial este:
prezenta febrei
confirmarea prezentei germenilor la nivelul tractului urinar
Criteriu lui Kass (urocultura pozitivă) este:
>10(4) germenilor/ml
>10(5) germenilor/ml
>10(3) germenilor/ml
>10(6) germenilor/ml
>10(2) germenilor/ml
Simptomele cistitei sunt:
mictiuni frecvente
tenesme
Pentru epididimita este caracteristic :
dureri in hemiscrotul respectiv
tumefierea pronuntata a hemiscrotului respectiv
hematurie
Cateterizarea vezicii urinare este interzisă
retenţie acută de urină
cistită acută
prostatită acută
uretrită purulentă
toatea
Diagnosticul pozitiv al TBC urogenital se va stabili pe baza de :
ecografie
radiografie pe gol
cistoscopie
urocultura
urocultura pe mediu Lovenstein
TBC urogenitală se diferenciază cu :
rinichi spongios
tumori renale
nefrocalcinoza
papilita necrotica
Între TBC extrapulmonară, cea urogenitală ocupă :
locul I
Forma matură Shistosoma haematobium se localizează în:
plamani
rinichi
venele bazinului mic
arteriile mezenterice
Pentru stadiul precoce a schistosomiazei este caracteristic:
dureri abdominale
slabiciuni generale
Infectarea de schistosomiază are loc prin:
aer
apa
alimentare
obiecte de uz comun
Hidronefroza este o maladie ce se caractetizează prin:
hipertrofia parenchimului renal
hipertrofia bazinetului
hematurii pronuntate de lunga durata
marirea unui pol renal
atrofia parenchimului renal cu dilatarea bazinetului si a calicilor
Hidronefroza primară apare:
ca urmare a prezentei calculului in bazinet
prezenta calculului in ureter
din cauza hematuriei
din cauza efortului fizic
din cauza obstacolului înnăscut
Hidronefroza secundară apare ca urmare a:
urolitiazei, tumori renale
obstacol înnăscut
segment stenotic
inserţie înaltă
vas aberant JPU
Gradul I al Hidronefrozei se caracterizează prin:
calice dilatat
bazinet normal
bazinet dilatat, calice normale
turtirea papilelor renale
parenchim renal subtiat
Hidronefroza de gradul II caracterizează prin:
dilatarea pronunţată a bazinetului
atrofia parenchimului renal
dilatarea bazinetului si a tijelor caliceale
hematurie pronuntata
Gradul III al Hidronefrozei se caracterizează:
bazinet dilatat, calice normal
macrohematom
mărirea în volum a polului superior renal
dilatare pielocaliceală şi compresia papilelor renale
hipertrofie pronunţată arterială
Gradul IV al Hidronefrozei se caracterizează prin:
macrohematuria ca unic simptom
calice normale
dilatarea pielocaliceală avansată, papile renale dispărute, parenchim renal subţiat
bazinet neînsemnat dilatat
evoluarea indicilor unici şi a creatininei
Hidronefroza gradul V se caracterizează prin:
dilatarea pielocaliceală voluminoasă, atrofia parenchimului renal, uneori rinichi mut urografic
macrohematurie frecventa
bazinet dilatat neinsemnat
dilatarea vezicii urinare
Ureterohidronefroza se produce din cauza:
unui obstacol în joncţiunea pieloureterală
unui obstacol în regiunea iliacă a ureterului
hematuriilor
nici una din cele enumerate
Hidronefroza se întîlneşte mai frecvent:
la barbati
la femei
la copii
batrini
pacienti cu patologii prostatice
Atrofia piramidelor renale se îcepe după:
24 ore
48 ore
240 ore
480 ore
520 ore
În stadiul final al Hidronefrozei rinichiul prezintă:
dilatare a sistemului calico-bazinetar
un sac cu pereti subtiri format din tesut conjunctiv
formaţiune ratatinată
dilatare a bazinetului cu calice normale
atrofia parenchimului fara dilatarea bazinetului
Complicaţiile Hidronefrozei sunt:
pielonefrita acută şi cronică
urolitiaza secundara
urolitiaza primara
sincopa cardiaca
dereglari a respiratiei
Diagnosticul Hidronefrozei se efectuează cu ajutorul:
uretrografiei
cistoscopiei
fluorografiei
durografiei intravenoase
ecografiei
Diagnosticul difereţial a Hidronefrozei se efectuează cu:
acistita tuberculoasa
uretrita specifica
tumoarea renala
epididimita cronica
orhita acuta
Nefroptoza se întilneşte mai frecvent la:
tineri
femei
barbati
fumatori
Complicaţiile Nefroptozei sunt:
hematuria
hipertensiunea arteriala
uretrita acuta
cistita cronica
tuberculoza testiculara
Cauza pielonefritei în ptoza renală este:
dereglarea pasajului urinar
sedimentarea infecţiei în ţesutul interstiţial
micsorarea presiunii arteriale
micsorarea lumenului arterei renale
aparitia hidronefrozeii
Diagnosticul ptozei renale se face în baza:
pielografiei antegrade
urografiei intravenoase
uretroscopiei
Tratamentul ptozei renale poate fi:
chirurgical
conservativ
simptomatic
endoscopic
dietetic
Tratamentul chirurgical al ptozei renale constă în:
operatia Ivanisevici
operatia Andersen-Hains
operatia Bergman
operatia Rowzring
operatia Rivoir
Complicaţiile ptozei renale sunt:
durerea
uretroragia
leucocituria
hipertensiunea arterială
Recidivele ptozei renale survin din cauza:
nerespectării regulilor tehnicii operatorii
lipsa tratamentului antiinflamator
lipsa tratamentului endocrin
neadministrarea spasmoliticilor
neadministrarea tranchilizantelor
Cel mai important semn clinic in litiaza vezicală este:
Piuria
Hematuria de efort
Disuria
Polakiuria
Intreruperea jetului urinar cu reluare spontana la schimbarea pozitiei
Care este tratamentul indicat la un pacient cu litiaza ureterală pelvina de 3 mm, colici persistente, urina sterilă, dilatare pielocaliceală moderată?
Tratament chirurgical (ureterolitotomie)
Litotritie extracorporeala (ESWL)
Ureteroscopie
Tratament medicamentos conservativ
Nefrolitotomie percutanata
Contraindicaţii absolute ale ESWL sunt urmatoarele cu excepţia
Tulburari de ritm si conducere
Coagulopatii severe
Pelonefrita cronică
Sarcina
Controlul post ESWL include toate cu exceptia:
Ecografie
Examen radilogic
Sumare de urina
Ureteropielografie retrograda
Cea mai grava complicatie post ESWL este:
Steinstasse
Echimoze si petesii cutante
Indicaţiile corecte pentru NLP sunt toate cu excepţia:
Calcul caliceal cu stenoza tijei caliceale
Calcul coraliforms
Calcul cu dimensiunile mai mari de 3 cm
Caclul pielic cu stenoza jonctiunii pielo-ureteral
Calculi renali necomplicati cu diametrul pina la 1 cm
Indicatiile tratamentului interventional in urolitiaza sunt urmatoarele cu exceptia:
Calculi cu diametru mai mare de 1 cm
Calculi asociati cu dureri persistene necontrolate medicamentos
Calculi asociati cu obstructia caii urinare
Calculi asimptomatici cu dimensiuni pina la 5 mm
Calculi asociati cu infectie urinara
Care sunt tehnicile chirurgicale deschise în urolitiază:
Pielolitotmia
Nefrolitotmia percutana
Ureterolitotomia
Nefrolitotomia bivalva
Cistolitotomia
Preparatele utilizate în tratamentul litiazei urice sunt urmatoarele cu excepţia:
Uralit
Blemaren
Alopurinol
Milurit
Metionina
În litiaza cistinica se recomanda:
D-penicilamina
Alfa-mercaptopropionil glicina
Scaderea diurezei sub 2 litri
Investigaţia de prima intenţie in urolitiză este urmatoarea:
Urografia I/V
Radiografia renovezicala pe gol
Ecografia renala si a vezicii urinare
Tomografia computerizata
Renografia cu izotopi
Rata de eliminare spontană a calculilor cu dimensiunile intre 3-5 mm este de:
90%
60%
30%
Nu se elimina spontan
Dintre teoriile etiopatogenetice care explică litogeneza fac parte:
Teoria suprasaturarii urinare
Teoria matricealaa
cTeoria nucleului de precipitareii
Teoria inhibitorilor cristalizarii urinare
Teoria hormonala
Care dintre următoarele substanţe inhibă cristalizarea urinară?
a)Magneziu
Zincul
Ureea
Citratii
Amidonul
Din punct de vedere morfologic sunt următoarele categorii de calculi urinari:
Unici
bXantinici
Multipli
Coraliformi
Incidenţa maximă a litiazelor calcice este:
Între 20 şi 30 ani
Între 30 şi 50 ani
Între 50 şi 60 ani
Între 60 v 70 ani
Varsta mai mare de 70 ani
Sunt cunoscute şi de valoare clinică următoarele tipuri de hipercalciurie:
Hipercalciurie absorbtivă
Hipercalciurie renală
Hipercalciurie resorbtivă
Nici una dintre cele enumerate
Care tip de litiază se dezvoltă consecutiv unor afecţiuni genetice în care anomalia constă în reabsorbţia diminuată a aminoacizilor dibazici:
Litiaza urică
Litiaza xantinică
Litiaza oxalica
Litiaza cistinică
Litiaza mixta
Clasificarea maladiei litiazice propusă de Smith în 1974 cuprinde următoarele categorii:
Litiaza chirurgical activa
Litiaza metabolic activă
Litiaza metabolic şi chirurgical inactivă
Litiaza nedeterminată
Indicaţii către tratamentul chirurgical al litiazei urinare sunt următoarele:
Calculi ureterali distali cu diametrul ≤ 7mm
Calculi renali asociati cu infectii urinare recidivante, refractare la tratament
Calculi obstructivi, cu deteriorarea renala morfologica si functionala progresivai
Niciuna din cele enumerate
Contraindicaţiile absolute pentru ESWL (Extracorporeal Shock Wave Lithotripsy) în tratamentul urolitiazei constituie:
Insuficienta renala
Fibrilatie atriala
Rinichi in potcoava
Indiferent de tipul de litotriţie (ESWL) acesta este compus din:
Sistem de generare a undelor de soc
Sistem de focalizare a undelor de soc
Sistem de receptionare a undelor de soci
Sistem de localizare a calculilor
Urocultura se consideră semnificativ pozitivă, cînd concentraţia microorganismelor depăşeşte:
10(3)
10(4)
10(5)
10(6)
10
Tratament chirurgical al tumorilor vezicii urinare include:
Rezecţia transvezicală (TUR-V)
Cistectomie partiala
Cistectomie totala
Cistostomie
Cistoscopie
Işurie paradoxă apare la pacienţi cu adenom de prostată în faza:
I
II
III