293. Cancerul esofagian se localizează mai frecvent in porţiunea:
a) superioară toracală
b) medie toracală
c) inferioară toracală
d) abdominală
e) apare cu frecventa egală în toate porţiunile esofagiene
294. Dilatarea suprastenotică a esofagului mai frecvent se întâlneşte la cancerul esofagian cu forma de creştere:
a) endofită
b) exofită
c) nu depinde de forma de creştere
d) nu depinde de forma de creştere, depinde de forma histologică a tumorii
e) nu depinde de forma de creştere, depinde de segmentul esofagian afectat
295. Tumorile intestinului gros mai frecvent se localizează la nivelul:
a) rectosigmoidian
b) colonului descendent
c) colonului transvers
d) cecului si colonului ascendent
e) apare cu frecvenţa egală in toate porţiunile ale intestinului gros
296. La tip longilin-astenic pozitia gastrică se caracterizează prin urmatoarele:
a) unghiul ascuţit la curbura mică
b) punctul decliv gastric jos situat
c) bulbul duodenal apare alungit şi cu margini drepte
d) bulbul mic cu margini convexe in afara segmentului distal
e) unghiul deschis al micii curburi
297. La tip picnic si atletic poziţia gastrică se caracterizează prin următoarele:
a) unghiul ascuţit al micii curburi
b) direcţie de sus in jos a pilorului şi bulbului duodenal
d) bulbul duodenal mic cu margini convexe in afara
298. Modificările de poziţie ale stomacului sunt:
a) ptoza
b) alungire
c) volvulus
d) dislocare
e) stenoza
299. Stomacul ortoton radoilogic se caracterizează prin următoarele:
a) se umple de sus in jos
b) bula de aer are forma rotundă
c) suspensia baritată de forma prăsadei cu vârful in sus
d) apare plin cu substanţa opacă pină la fornix independent de cantitatea de continut
e) substanta opacă încet coboară în jos
300. Stomacul hipoton se întâlneşte in caz de:
a) dureri abdominale
b) multiple nasteri
c) afecţiuni gastrice cronice
d) vegetoneuroze
e) afecţiuni endocrine
301. Stomacul hipoton radiologic se caracterizeaza prin următoarele:
b) camera de aer de forma ovală cu diametrul mai mare vertical
c) nu apare complet plin decât dacă conţine o cantitate mare de substanţa opacă
d) camera de aer de înalţime mică si lată
e) se umple de jos in sus
302. Stomacul hiperton se întâlneşte in caz de:
b) procese inflamatorii
c) afecţiuni endocrine
e) sunt corecte toate raspunsurile
303. Stomacul hiperton se caracterizează prin următoarele:
a) stomacul se umple de sus in jos
c) nu apare complet plin decât dacă conţine o cantitate mare de substanta opacă
d) camera de aer de înălţime mică si lată
e) camera de aer de forma ovală cu diametrul mai mare vertical
304. Aspectul radiologic al mucoasei gastrice depinde de:
a) tonusul gastric
b) tonusul musculaturii abdominale
c) constituţia pacientului
d) sunt corecte toate răspunsurile
e) nu este corect nici un răspuns menţionat
305. Evacuarea gastrică depinde de:
a) componenţa chimică a masei îngerate
b) cantitatea masei îngerate
c) starea stratului muscular gastric
d) elasticitatea peretelui segmentului piloric si a duodenului
e) sunt corecte toate răspunsurile
306. Evacuarea încetinită a stomacului se întâlneşte în caz de:
a) spasm al porţiunii antrale
b) gastrită cronică
c) modificări ale tonusului pilorului şi duodenului (reflexa)
d) cancer subcardial, corpului pancreatic cu concreşterea plexului nervos
307. In care caz este accelerata evacuarea gastrică:
a) hiperaciditate gastrică
b) hipoaciditate gastrică
c) afecţiuni gastrice si pancreatice
d) cancer gastic infiltrativ
308. Fornixul are raporturi anatomice cu:
a) colonul transvers
b) colonul descendent
c) lobul stâng hepatic
d) splina
309. Capul pancreasului contactează cu:
a) bulbul duodenal
b) ramura orizontală superioară a duodenului
c) ramura descendentă a duodenului
d) ramura orizontală inferioară a duodenului
310. Faţa posterioară gastrică are raporturi cu următoarele structuri in afară de:
a) pancreasul
b) ansele intestinului gros
c) glanda suprarenală stângă
d) ansele intestinului subţire
311. Segmentul fix al stomacului este:
a) fornixul
b) curbura mică
c) unghiul gastric
d) antrul
e) canalul piloric
312. Aspectul radiologic al mucoasei gastrice depinde de:
b) tonusul musculaturii peretelui abdominal
d) sex (bărbati, femei)
313. Atrofia pliurilor gastrice ne indică la prezenţa:
a) unui proces inflamator profund
b) unui proces trofic (o stare carenţială)
c) unei infiltraţii neoplazice a straturilor superficiale
d) unui edem a pliurilor gastrice
314. Pentru diferenţierea modificărilor funcţionale de cele morfologice in portiunea gastro- duodenală mai efectiv este folosirea:
a) atropinei si inetatinei
b) nitroglicerinei
c) buscopanului
d) morfinei
e) nici un preparat din cele menţionate nu este util
315. Deplasarea porţiunii cardiace şi corpului stomacului posterior şi spre stânga, iar porţiunii antrale caudal se întâlneşte in caz de:
a) hipertensiune portala
b) mărire în dimensiuni a lobului stâng a ficatului
c) mărire în dimensiuni a pancreasului
d) mărire în dimensiuni a splinei
e) in nici una din situatiile menţionate
316. Modificarile radiologice elementare de ordin functional prin tulburari la nivelul straturilor superficiale ale stomacului sunt:
a) atonia
b) hipersecretia
c) hipertonia
d) spasmul
317. Devierea pliurilor gastrice ne indică exitenţa:
a) unui edem al pliurilor
b) unor compresii exterioare
c) unei infiltraţii prin inflamaţie cronică
d) unor procese tumorale benigne
318. In cazurile când au loc modificări de volum ale organelor din vecinătatea stomacului, ultimul se deplasează:
a) spre procesul patologic
b) în partea opusă procesului patologic
c) nu are loc deplasarea
d) spre procesul patologic, în cazul localizării retrograstrale a procesului patologic
e) nu are loc deplasarea, în cazul localizării laterogastrale a procesului patologic
319. La pacientul cu tabloul clinic de abdomen acut s-a determinat gaz liber in cavitatea abdominală. Medicul radiolog trebuie să:
a) efectueze contrastarea dublă a stomacului
b) examineze stomacul cu substanţa opacă
c) intrerupă investigaţia
d) suplimentar să efectueze laterografia
e) examineze intestinul gros prin irigoscopie
320. Ulcerul gastric penetrant situat pe marea curbură devine penetrant în:
a) ficat
b) pancreas
c) splina
e) nici un raspuns menţionat nu este corect
321. Ulcerul gastric benign se caracterizeaza radiologic cu o nişă:
a) pediculară
b) dreptunghiulară
c) proeminentă din contur
d) ovalară sau rotundă
322. Ulcerul gastric penetrant situat in partea inferioară a micii curburi penetrează în:
323. Ulcerul gastric penetrant situat in partea superioară a micii curburi penetrează în:
324. Principalele criterii ale modificărilor periulceroase ale ulceraţiilor benigne sunt:
a) digul ulceros
b) linia Hampton
c) relief periulceros anarhic
d) pliuri îngroşate in forma de maciucă
e) nu este corect nici un răspuns